34,510 matches
-
eficientă Reducerea la minim a deficitelor pe facultăți și programe Investiții anuale considerabile în dezvoltarea viitoare a organizației Cele mai bune salarii pentru cei mai buni profesori („vedetele”) și salarii decente și stimulente financiare pentru toți ceilalți Performanțe financiare Viziunea strategică prezentă pentru Universitatea din București Performanțe în formare/ instruire și în cercetare Ministerul Educației este tratat ca principalul client (fiind cea mai importantă sursă de bani și de reglementări) Nu există preocupare reală pentru gradul de satisfacție al studenților sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
reglementări) Nu există preocupare reală pentru gradul de satisfacție al studenților sau angajatorilor. Există o inițiativă recentă de promovare a controlului calității, dar criteriile de performanță și evaluările individuale sunt tot cantitative și subiectiv aplicate. EMBED Word.Picture.8 Viziunea strategică dezirabilă pentru Universitatea din București Procesele de predare, cercetare și administrare - Centrare pe creșterea gradului de satisfacție a studenților și angajaților Universității; sunt cei mai importanți beneficiari ai instituției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
olimpic la nivel global este evidențiată în cercetarea inițiată de către CIO în 1998 în colaborare cu Meridian Management SA și Edgar Dunn&Company (cu baza în San Francisco). Scopul acestui proiect a fost de a ajuta la crearea unui plan strategic de marketing pentru viitor care este fundamentul miezului filosofiilor și valorilor olimpismului. Această cercetare a inclus 5.500 de interviuri în 11 țări și mai mult de 250 de interviuri cu membrii familiei olimpice, reprezentanți ai mass media, sponsori și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
rușii, care au cules o recoltă bogată de medalii de aur, ceea ce le-a permis să întreacă cu mult SUA.” 33 Conform opiniei lui R.S. Cline o „putere națională, descrisă în mod realist, reprezintă un amestec de avantaje și slăbiciuni strategice, militare, economice și politice. Ea este determinată în parte de forțele militare și de stabilimentele militare ale unei țări, dar și mai mult de întinderea și așezarea teritoriului, de natura frontierelor, populației, resursele de materii prime, structura economică, dezvoltarea tehnologică
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ca spirit național.”34 El propune o formulă de calcul a puterii internaționale: Pp = (C + E +M)x(S + W), unde Pp exprimă puterea percepută, ce înglobează C - masa critică, populația + teritoriul; E - capabilitatea economică; M - capabilitatea militară; S - scopul strategic; W - voința de a conduce o strategie națională. 33 Urziceanu, R.; Vornicu, T. - Jocurile Olimpice de la Roma, Editura U.C.F:S., București, 1961, p. 255-256. 34 Cline, R.S. - World PowerAssesment 1977. A calculus of Strategic Drift, Westwiew Press, Boudler, Colorado
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
M - capabilitatea militară; S - scopul strategic; W - voința de a conduce o strategie națională. 33 Urziceanu, R.; Vornicu, T. - Jocurile Olimpice de la Roma, Editura U.C.F:S., București, 1961, p. 255-256. 34 Cline, R.S. - World PowerAssesment 1977. A calculus of Strategic Drift, Westwiew Press, Boudler, Colorado. Teh Center for Strategic and International Studies, Washington, 1977, p.34-35 în Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 41-42. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 69 În
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a conduce o strategie națională. 33 Urziceanu, R.; Vornicu, T. - Jocurile Olimpice de la Roma, Editura U.C.F:S., București, 1961, p. 255-256. 34 Cline, R.S. - World PowerAssesment 1977. A calculus of Strategic Drift, Westwiew Press, Boudler, Colorado. Teh Center for Strategic and International Studies, Washington, 1977, p.34-35 în Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 41-42. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 69 În tabelele următoare sunt calculate aceste componente pentru marile puteri
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
aceste componente pentru marile puteri: SUA, URSS și China în anii 1980 și 1990.35 1980 SUA URSS China Masa critică 100 100 75 Capacitatea economică 146 85 23 Capacitatea militară 188 197 41 Total parțial 434 382 139 Scopul strategic și voința de a conduce 0,7 1,2 0,6 Total 304 458 83 1990 SUA URSS China Masa critică 100 100 75 Capacitatea economică 155 75 30 Capacitatea militară 200 200 45 Total parțial 455 375 150 Scopul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și voința de a conduce 0,7 1,2 0,6 Total 304 458 83 1990 SUA URSS China Masa critică 100 100 75 Capacitatea economică 155 75 30 Capacitatea militară 200 200 45 Total parțial 455 375 150 Scopul strategic și voința de a conduce 1,0 0,8 1,0 Total 455 300 150 În esență, relațiile de putere pot fi definite după expresia „puterea statului A asupra statului B este capacitatea lui A de a obține ca B
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
13 Capitolul 1. Brandul de angajator o nouă stratagemă de cucerire a încrederii? / 25 Marca și brandul dincolo de controverse / 25 Brandul de angajator analiză de context / 35 Brandul de angajator concept interdisciplinar / 45 Implicații ale brandului de angajator la nivel strategic / 70 Capitolul 2. Cum se construiește un brand de angajator? / 75 Oamenii își părăsesc șefii, nu companiile / 75 Ce rol are comunicarea în strategia de brand de angajator? / 80 Cum contribuie brandingul la reputația angajatorului? /84 Rostul cercetării în strategia
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Vom trata conceptul analizând fiecare element al puzzle-ului astfel încât, la final, să avem un tablou al interdependențelor și relațiilor esențiale care, odată lămurite, pot reprezenta un fundament pe baza căruia să fie clarificate beneficiile sale de natură emoțională, funcțională, strategică și financiară. Spuneam în introducere că employer brandingul a apărut în anul 1990, când părintele său Simon Barrow l-a folosit pentru prima dată în fața unui auditoriu. Notorietatea sa era încă mică în 2003, pentru ca începând cu 2006 să devină
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
individuale și organizaționale, de sistemul de promovare. La acestea se adaugă mediul organizațional formal și informal, comunicarea internă (mai ales comunicarea pe verticală, de sus în jos, când este vorba despre decizii, programul de integrare a noilor veniți sau direcțiile strategice de dezvoltare). Totuși, cel mai delicat palier este cel legat de acuratețea tratamentului profilului expectanțelor angajaților. Pentru că, așa cum spun creatorii conceptului, este foarte important ca realitatea brandului să fie totuna cu imaginea percepută din exterior. De aceea, brandul de angajator
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tradiționale; toate mesajele trebuie să se sprijine pe materiale care răspund obiectivelor; și, în fine, utilizarea umorului, pentru că este cel mai convingător mod de a demonstra că este vorba despre lucruri serioase 66. Implicații ale brandului de angajator la nivel strategic Putem structura implicațiile strategice ale brandului de angajator pe cinci axe. Axa 1 implicația avantajului competitiv. Promisiunea, valorile, leadershipul și cultura organizațională formale, declarate extern și confirmate intern, permit unei companii să atragă candidații adecvați, care pot fi buni promoteri
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
să se sprijine pe materiale care răspund obiectivelor; și, în fine, utilizarea umorului, pentru că este cel mai convingător mod de a demonstra că este vorba despre lucruri serioase 66. Implicații ale brandului de angajator la nivel strategic Putem structura implicațiile strategice ale brandului de angajator pe cinci axe. Axa 1 implicația avantajului competitiv. Promisiunea, valorile, leadershipul și cultura organizațională formale, declarate extern și confirmate intern, permit unei companii să atragă candidații adecvați, care pot fi buni promoteri ai imaginii pozitive pentru
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
bu-nuri intangibile (valori, branduri, oameni, cu-noaștere etc.) Baza de diferențiere Produse și servicii; unique selling propo-sitions Valoarea consumatorului Dispozitive structurale Comunicarea reflectă monolitul corporatist Comunicarea reflectă alianțele, partenerii și contextul Importanța comunicării Comunicarea corporatistă este opțională Comunicarea corporatistă ca dispozitiv strategic de bază Importanța mesajului corporatist Brandul corporatist este opțional Brandul corporatist este un țel strategic cheie Un alt punct sensibil, mai ales din perspectiva comunicării interne, este transmiterea mesajelor de la angajați la management. De multe ori, sloganul potrivit căruia o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
propo-sitions Valoarea consumatorului Dispozitive structurale Comunicarea reflectă monolitul corporatist Comunicarea reflectă alianțele, partenerii și contextul Importanța comunicării Comunicarea corporatistă este opțională Comunicarea corporatistă ca dispozitiv strategic de bază Importanța mesajului corporatist Brandul corporatist este opțional Brandul corporatist este un țel strategic cheie Un alt punct sensibil, mai ales din perspectiva comunicării interne, este transmiterea mesajelor de la angajați la management. De multe ori, sloganul potrivit căruia o companie încurajează feedback-ul este considerat derizoiu, o formă fără fond. Cum să ne asigurăm
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
categoriile de carieră; induce perceperea organizației ca un loc atractiv pentru dezvoltarea carierei; reduce timpul ciclului de recrutare și cheltuielile; entuziasmează proprii angajați, pentru că aceștia se simt conectați cu un câștigător; conectează organizația cu oameni influenți din industrie; oferă conținut strategic pentru site-ul de recrutare și pentru site-ul Intranet"93. Comunicarea cinstită prin relații publice atât internă, cât și externă a unei filosofii, a unor valori oneste este în favoarea clientului 94. Relațiile publice nu sunt făcute pentru a acoperi
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
criterii: domeniul de activitate (foarte nume-roase, de altfel electronică, comunicații, sănătate, media, servicii, finanțe, IT, apărare, educație, industrie chimică etc.), mărime și poziția de piață, cu scopul de a defini căile cele mai relevante prin care acestea au produs schimbările strategice și și-au atins obiectivele. Un alt criteriu foarte important a fost ca organizațiile respective să fi implementat cu rezultate foarte bune schimbarea. Cu toate că BPI a arătat că fiecare organizație are metode unice de diseminare și finalizare a schimbării, acesta
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
esențiale structura, cultura și indivizii"117. Structura cuprinde elementele formale și tangibile; ea include obiectivele oficiale și strategiile explicite, aspectele structurale și concrete ale companiei, fondul său fizic și utilizarea acestuia, politicile și regulile de funcționare, sistemele instalate în vederea guvernării strategice a resurselor umane, precum și controlul, urmărirea operațiunilor, relațiile ierarhice și formele explicite de conducere și de exercitare a puterii 118. Cultura înseamnă tradițiile, valorile, credințele și rutinele consacrate; este un sistem de simboluri și semnificații. Adesea, cultura intervine în formularea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
juridic în funcție de care se orientează aceasta. Istoria companiei subsumează toate condițiile, contextele, motivele care au condus la nașterea sa. Ea se referă la reușitele sau eșecurile companiei, la valorile fondatorilor și ale liderilor care au condus-o, la competențele, rețetele strategice care au contribuit la succes, la rutine înrădăcinate etc. Evident că toate aceste elemente au ecouri în cultura organizațională, structurează credințe, moduri de a fi și de a face lucrurile în companie. Contingențele contribuie și ele la modelarea culturală și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
românească pe un loc neonorant și neprofitabil pentru populația aflată încă, în bună măsură, în expectativă. Unul dintre cele mai nesigure, dar potențial profitabile sectoare ale economiei românești este cel al IMM-urilor. Mulți dintre managerii români consideră că abordarea strategică trebuie lăsată pentru perioade mai calme, în care amenințarea pieței să nu fie atât de puternică; ei cred că cele mai importante lucruri de făcut sunt cele legate de reducerea costurilor de producție, de menținerea nișei de piață de care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a deciziilor individuale, lipsa cunoașterii mecanismelor de operare în cazul deciziilor luate în condiții de incertitudine sau de risc etc. În plus, unii dintre manageri consideră că strategia "se planifică" în aceeași termeni ca și activitățile curente sau privesc planificarea strategică drept o modă; ei nu dețin instrumentele cu care să realizeze diagnoze și apoi prognoze. Planificarea tehnocratică este la fel de păgubitoare ca și absența acesteia. Deseori, managerii români confundă concepte și practici precum: competență, autoritate, management, leadership, delegare etc. Anecdotic, consemnăm
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
aceste valori tacite pot fi decelate din metaforele la care angajații apelează pentru a descrie organizația lor. De pildă, dacă o organizație este per-cepută ca o armată, atunci cultura organizațională și informațională se bazează pe valori precum comanda, controlul, informațiile strategice, comunicarea strategică și tactică. Toate acestea vor fi considerate determinante pentru succes. Dacă metafora este cea a utilajului, atunci tehnologia informațională va servi ca instrument pentru reglaje subtile sau reparații. Din perspectiva metaforei creierului, organizația este o rețea neuronală capabilă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tacite pot fi decelate din metaforele la care angajații apelează pentru a descrie organizația lor. De pildă, dacă o organizație este per-cepută ca o armată, atunci cultura organizațională și informațională se bazează pe valori precum comanda, controlul, informațiile strategice, comunicarea strategică și tactică. Toate acestea vor fi considerate determinante pentru succes. Dacă metafora este cea a utilajului, atunci tehnologia informațională va servi ca instrument pentru reglaje subtile sau reparații. Din perspectiva metaforei creierului, organizația este o rețea neuronală capabilă să integreze
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
X este oportunistă, se acomodează în situații complexe, are spirit de inițiativă. Pe acest fond, managerii trebuie să fie preocupați să trateze diferit orizontul fiecărei generații, să gestioneze corect mai ales cariera, climatul și comunicarea. În brandingul de angajator, acoperirea strategică a acestor diferențe, alături de diferențele culturale și religioase înseamnă, în termeni de rezultate, câștigarea loialității, obținerea de performanță, întărirea socializării și a sentimentului de apartenență. Cultura și climatul Climatul organizațional participă nemijlocit la atașamentul față de brand. El poate fi motivant
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]