995 matches
-
și postul va fi al tău. întrebările adresate de tine te ajută să preiei controlul în desfășurarea interviului și să îndrepți discuția într-o direcție favorabilă. Decizia de a renunța la un loc de muncă este un pas foarte important, stresant și adesea puțin înspăimîntător. Cu toate acestea, atîta timp cît faci acest lucru din motive întemeiate, merită riscul. Am auzit nenumărați oameni spunînd: „Aș vrea să-mi fi schimbat serviciul cu mulți ani în urmă!”. Partea a treia Iadul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
pot fi atît de al naibii de diferiți, încît uneori nici strategiile generale nu dau rezultate. în secțiunea aceasta, vom prezenta 19 tipologii specifice de șefi dificili și unele tehnici de abordare a lor. Tipologiile sînt clasificate în trei categorii: șefi înspăimîntători, stresanți și enervanți. Șefi dificili înspăimîntători Șefii dificili înspăimîntători reprezintă acel procent de unu la mie care dau impresia că într-adevăr le face plăcere să fie atît de mizerabili cum sînt. Ei practică teoria MPA îmanagement prin abuzț și în
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
subliniezi faptul că nu dorești să insiști prea mult asupra subiectului respectiv. Dacă procedezi altfel, căutînd să obții vreun avantaj pe termen scurt, s-ar putea să plătești pentru asta, pe termen lung. Dincolo de toate, el rămîne șeful. Șefi dificili stresanți Șefii dificili stresanți sînt cei care par foarte hotărîți să-i îmbolnăvească pe cei din jur de ulcer. în această secțiune, voi descrie trei tipologii din această categorie. Exploatatorul Unii șefi nu sînt mulțumiți decît dacă văd pe biroul tău
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
nu dorești să insiști prea mult asupra subiectului respectiv. Dacă procedezi altfel, căutînd să obții vreun avantaj pe termen scurt, s-ar putea să plătești pentru asta, pe termen lung. Dincolo de toate, el rămîne șeful. Șefi dificili stresanți Șefii dificili stresanți sînt cei care par foarte hotărîți să-i îmbolnăvească pe cei din jur de ulcer. în această secțiune, voi descrie trei tipologii din această categorie. Exploatatorul Unii șefi nu sînt mulțumiți decît dacă văd pe biroul tău teancuri imense de
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
imediat ce începi să protestezi în public - „Chiar nu vă amintiți că am discutat despre asta? Ați spus că... ” - va da înapoi, cel mai adesea, și va încerca să schimbe subiectul. Șefi dificili enervanți Nu toți șefii dificili sînt periculoși sau stresanți. Unii dintre ei pur și simplu ne calcă pe nervi în mod constant. Șefii dificili enervanți sînt cei care au anumite apucături și ticuri care ne scot din sărite. De obicei, nu-i irită intenționat pe cei din jur - pur
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
cunoaște gusturile; autorii formelor culturale sunt cunoscuți de către public (staruri, celebrități), mai puțin cunoscuți sau anonimi; cultura reflectă, dar și modelează grila mentală a publicului; este asertivă, oferind încredere în grila culturală, dar și un mod de evadare din cotidianul stresant 21. Considerând cultura populară o problemă serioasă deoarece, fie că o apreciem, fie că o desconsiderăm, ne-a invadat viața în forme pe care nu le putem ignora Nachbar și Lause descriu patru tipuri de prejudecată pe care le putem
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și meserii tradiționale canadiene, reflectate în gigantice oglinzi și acompaniate de mesaje sonore elocvente: susur de izvoare, bătăi de aripi, vuiet de valuri). Am ales aceste exemple extreme pentru a evidenția ponderea extraordinară a "imperiului semnelor", edificat în univers. Uneori stresante, invadatoare (mesajele publicitare, gadget-urile din cutia poștală), alteori indispensabile (codul rutier, codul lingvistic sau cel gestual), semnele ne introduc în cultura proprie și cultura celorlalți (Roland Barthes a "intrat" în cultura niponă prin intermediul semnelor gării din Tokyo, ale ritualului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în culturi diferite (o ușă de birou deschisă semnifică pentru un german dezordine, iar pentru american disponibilitate de dialog; aceeași ușă închisă are pentru american conotația conspirație, dar pentru german semnificația de concentrare, atmosferă de lucru intens). Hall amintește efectul stresant pe care l-a avut planul de reînnoire a Bostonului (cartierul West End) pentru că muncitorii, spre deosebire de "middle class" trăiau într-un fel de "urban village" (strada, magazinul erau o continuare a casei, iar comunitatea alcătuia o singură familie). De aici
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aparte, aceea de a pregăti copiii pentru viața de adult în supertrib. Ca atare, el se află la intersecția dintre impulsurile și instinctele naturii biologice a copilului și artificialitatea și complexitatea vieții în supertrib. Această condiție a profesorului este extrem de stresantă, pentru că exigențele celor două părți (copilul, "noul venit" ca să utilizăm sintagma lui Gert Biesta și comunitatea, adică modalitățile concrete ale vieții acesteia) intră în coliziune. În al doilea rând, încercarea de a transforma școala într-o instituție care funcționează după
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și la experimentele științifice, în favoarea unei atitudini paseiste de imposibilă întoarcere la relații mai puțin complexe și periculoase cu natura sau cu infrastructura civilizației umane. Libertatea de a alege, mai ales atunci când numărul alternativelor este practic nelimitat este mult mai stresantă decât acceptarea unui conformism liniștitor, iar acceptarea directivelor unui "purtător al autorității" doar pentru că ocupă o poziție dominantă într-un context dat, "trebuie repudiată din motive morale". (Bochenski, 1992, p. 62) Zygmunt Bauman face referire la versiunea apocrifă a unui
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
individuali care se familiarizau cu munca lor și făceau tot ce le stătea în puteri ca să-i ajute în cercetări". Se va fi înțeles că nu suntem nici anti-ierarhici, nici împotriva evaluării, cu condiția ca aceasta să fie ajutătoare, nu stresantă, atentă, nu disprețuitoare, pedagogică, nu administrativă. Formarea nu e totul, căci problema violenței în școală depășește cadrul local, fiind cuprinsă într-o structură culturală și socială. Într-o abordare contextuală largă (ecologică), importantă pare măsurarea ponderii protecțiilor "naturale" (care nu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rudele și apropiații acestora, martorii evenimentelor sau chiar voluntarii sau membrii echipajelor de intervenție. Scopul acestor psihologi este acela de a ajuta oamenii să își acceseze propriile resurse emoționale pentru a putea face față în mod rațional și organizat evenimentelor stresante sau chiar traumatizante cu care se confruntă. Toate acestea cer ca psihologii să fie cât mai mult implicați în actul urgenței medicale. Este o urgență a însăși psihologiei. Psiholog Ioana Popescu, a analizat în lucrarea „Efectele psihologice ale prăbușirilor de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a preveni sau reduce reacția de stres. Coping-ul cognitiv vizează medierea informațională, modalitățile de prelucrare a informației. Are loc medierea cognitivă printr-o cascadă de evaluări și reevaluări ce vizează nu numai natura stresorului, ci și reacțiile subiectului la situația stresantă. Astfel, prin modularea acestor procesări cognitive, consecințele stresante trebuie să fie minime. Mecanismele de coping cognitiv pot fi dispuse pe o axă continuă confruntare-evitare. Confruntative vizează abordarea directă a situațiilor problematice, traumatizante și căutarea unei soluții optime pentru reducerea impactului
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cognitiv vizează medierea informațională, modalitățile de prelucrare a informației. Are loc medierea cognitivă printr-o cascadă de evaluări și reevaluări ce vizează nu numai natura stresorului, ci și reacțiile subiectului la situația stresantă. Astfel, prin modularea acestor procesări cognitive, consecințele stresante trebuie să fie minime. Mecanismele de coping cognitiv pot fi dispuse pe o axă continuă confruntare-evitare. Confruntative vizează abordarea directă a situațiilor problematice, traumatizante și căutarea unei soluții optime pentru reducerea impactului ei. Evitative vizează prelucrarea selectivă a informației negative
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
perceptiv, atențional, cognitiv-emoțional. Represia vizează modalitățile de evitare a reactualizării informației traumatice în memoria de lucru. Proiecția constă în atribuirea responsabilității pentru situația de stres a unor factori externi (destin, celorlalți). Raționalizarea vizează în mod direct, reevaluarea pozitivă a situației stresante și a comportamentului dezadaptativ propriu. Intelectualizarea/izolarea constă în prelucrarea preponderentă a informației traumatice izolate de conotațiile sale emoționale negative. Astfel, interacțiunea dintre temperament și stilul de disciplină parentală conduce la conturarea stilului de atașament care pare să influențeze nu
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
îi ceară o mărire de salariu; dimpotrivă, el ar trebui să ia inițiativa și să îi informeze despre tot ceea ce își putea permite firma pentru ei. Cererea unei măriri de salariu este percepută deseori ca o cerșeală, fiind înjositoare și stresantă pentru angajat. Deveniți un manager care își ține oamenii informați și le oferă frecvent evaluări de performanță și creșteri salariale atunci când este necesar. +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, scrieți: „Adoptați operațiunea «Parte corectă»”. Acesta este un plan în
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
direct proporțională: cu cât starea de încordare crește cu atât gradul de periculozitate al unui comportament antisocial, distructiv, este tot mai mare. Bineînțeles, în cadrul acestui proces ecuația personală deține un loc semnificativ, întrucât stimulii din exteriori nu dețin anumite proprietăți stresante, ei doar există; însă maniera de evaluare și de raportare a individului față de aceștia reprezintă cauza centrală a tensiunii resimțite. un astfe de decalaj între realitatea obiectivă și nevoile, afectele și valorile interne ale individului facilitează dezvoltarea unor comportamente antisociale
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
reacțiile de integrare, activare și adaptare metabolică din efortul fizic sunt realizate pe cale neuroendocrină, cu participare simpatico-adrenală, pe de o parte, și hipotalamohipofizo- corticosuprarenală, pe de altă parte Sistemul simpatico-adrenal - Ca sistem ergotrop de alarmă și răspuns nespecific la solicitările stresante de diferite cauze, prezintă reacții diferențiate în funcție de tipul și intensitatea efortului, condițiile ambientale și gradul antrenamentului. În general, fenomenele de predominanță simpatică pot fi apreciate în funcție de concentrația sanguină sau de eliminarea urinară a catecolaminelor / a acidului vanil mandelic (AVM), ca
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
profesiuni sunt mai importante decât altele pentru satisfacerea nevoilor societății și că aceste profesiuni cer o instruire mai lungă și mai dificilă decât altele. De asemenea, aceste profesiuni au un grad mai mare de responsabilitate, în mod frecvent sunt mai stresante și cer oamenilor mai multe ore de muncă decât alte profesiuni. Din aceste motive, profesiile trebuiesc motivate de perspectiva unui salariu mai mare. În acest sens, Davis și Moore (1945) consideră că inegalitatea socială este un mijloc elaborat în mod
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
expresii faciale și gestuale pe care profesorul nu le poate controla, precum unele dintre gesturile personale deranjante (înroșirea obrajilor pe fond de emotivitate, schimbarea frecventă a greutății de pe un picior pe altul din cauza neliniștii, pierderea controlului muscular într-o situație stresantă etc.), analiza profundă a propriului comportament reprezintă un prim pas către dezvoltarea competenței nonverbale. Încă de la începutul lecției, prin felul în care profesorul deschide ușa clasei, pășește în sala de clasă, se așază la catedră sau se aproprie de elevi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
20 100 Am ales ca variabilă reactivitatea la stres a profesorilor, deoarece repertoriul gestual devine deosebit de bogat, de nunțat și de intens în situația de stres. Din perspectivă psiho-fizică, stresul desemnează reacția defensivă sau de alarmă a organismului, nu situația stresantă. Nu ceea ce se întâmplă este important, ci felul în care reacționează persoana. Stresul ca reacție implică atât aspecte emoționale și cognitive, cât și aspecte fizice (boli, deficit imunitar). Dintre reacțiile psihice cel mai frecvent întâlnite în situații de stres amintim
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
interioare datorită presiunii socio-instituționale menite să împingă profesorul să-și sacrifice din ce în ce mai des identitatea umană la urgențele vieții profesionale; • nevalorizarea și nerecompensarea corespunzătoare a profesorilor etc. Din păcate, unii dintre profesori, încărcați și copleșiți de prea multe cerințe urgente și stresante, nu-și mai acordă răgazul reflecției asupra vieții personale (în special, familiale). Pe de o parte, rezistența sau vulnerabilitatea la stres a profesorilor este într-o puternică și dinamică legătură cu mai bogata sau mai săraca lor viață interioară, pe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
iar scorurile mici indică o atitudine pasivă, deci o slabă adaptare. b) Factorul reactivitate la stres se referă la reacțiile individuale față de situațiile neobișnuite, care solicită intens componenta emoțională. Scorurile mari la acest factor indică o bună reactivitate față de factorii stresanți, deci o adaptare optimă la stres, iar scorurile scăzute indică neadaptarea la stres. c) Factorul adaptare conține itemi cu referire la capacitatea de adaptare la situații noi, acceptarea suportului social în vederea rezolvării problemelor dificile, modificarea adecvată a planurilor de acțiune
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că oamenii fricoși provin cel mai frecvent din copii fricoși. Adulții (printre ei, părinți) au adesea tendința de a subestima temerile copiilor. Prin experiență directă, frica poate fi învățată în următoarele moduri (Lelord, André, 2003): • experiențe traumatice unice; • micile experiențe stresante repetate (precum, bunăoară, experiențele școlare); • efectul retroactiv: după consumarea unui eveniment oarecare, ne dăm seama că am scăpat cu fața curată/că am scăpat cu bine, deși nu am avut nicio clipă impresia că ne paște un pericol; • văd un
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este irațională sau excesivă. Temeri suspecte: • temerile nu corespund vârstei copilului (spre exemplu, frica de monștri la vârsta de 12 ani sau spaima de moarte la 2 ani); • copilul le resimte sau se gândește la ele chiar în absența situațiilor stresante; • nimeni și nimic nu-l liniștește pe copil; • copilul este sigur că spaima îi provoacă o primejdie reală. Fricile (normale) apar și dispar. Ele reflectă "etapele maturizării psihice a copilului. Normale la anumite vârste, ele nu devin problematice decât dacă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]