2,072 matches
-
față cu cineva - cineva foarte absent și îndepărtat, care nici nu îl observase. Fata i-a smuls hârtia din mâini și a pălit. — Idiotule! Handicapat egoist și lipsit de suflet ce ești! a ți pat la el, cu un glas strident, plin de ură. Stau aici de mai bine de o oră, ca proasta, și de-abia acum îmi dai desenul lui Edi! De când așteptam! Mi-a povestit de câteva zile că o să-mi facă portretul! Când sosise Edi, târziu în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
câteva ore pe plajă. Lui Eduard îi displăcea să vină pe plajă în timpul zilei. în timpul zilei, marea - dezbrăcată impudic de privirile obraznice sau nepăsătoare ale turiștilor, atinsă cu dispreț sau chiar bruscată de gesturile lor obscene și de glasurile lor stridente - îi părea o prostituată care, pentru a-și permite luxul de a-și petrece noaptea singură, trebuia să lucreze tot restul zilei într-un bordel promiscuu. Plaja fusese aca parată de turiști la ora prânzului. Multe fete îi aruncau ocheade
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
direct În atmosferă. Exista o a treia carte, un soi de ghid general În chimie pentru profani. După ce aruncă o privire prin ele, Brunetti le cumpără pe prima și pe a treia, apoi adăugă un text cât se poate de strident, publicat de partidul Verde, ce purta titlul Sinuciderea globală. Spera ca tratarea subiectului să fie mai serioasă decât promiteau deopotrivă titlul și coperta. Se opri la un restaurant și luă un prânz decent, apoi se Întoarse la birou și deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
gata pentru prezentare?", o luă la rost medicul pe dolofană. "Violeto!", strigă medicul către interiorul misterioasei camere de primiri: "Tu ce faci, dragă? Te antrenezi pentru concediu? Ce-i aici, mă, azil de bătrâni sau urgență?!". O fetișcană fardată cam strident, de ai fi zis că e practicanta unei alte meserii decât aceea de asistentă medicală, se iți zăpăcită-n ușă. Întrebă candidă, în timp ce-și strecura în buzunar telefonul scump: "Îl preiau eu pe pacient pentru toaletare?". "Păi, pentru
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
se arată preocupate de soarta pensionarilor, șomerilor, de viitorul funcționarilor de la stat. În opoziție fiind, PSD și PNL nu-și bat capul cu identificarea resurselor, nu caută soluții reale pentru depășirea crizei economice. Cele două partide se limitează la țipete stridente și lacrimi pe umerii asistaților și bugetarilor. Atât. Adevărat, guvernarea este responsabilitatea Guvernului. Dar, în vremuri de criză cumplită, opoziția ar putea arăta ceva mai multă decență. La fel ca în anii ’90, și presa, cu rarisime excepții, se poziționează
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Faceți băiatul să tacă! Băiatul, cu mersul lui împleticit, atârnat de gâtul tatălui, urlă, plânge, cu ochii dați peste cap. Părintele își vede de mersul lui resemnat, de mângâieri și alintări. Exasperată, femeia își lungește gâtul peste pervaz și vocea stridentă plesnește din nou, fără mila: Faceți băiatul să tacă! E prea multă gălăgie și nu putem dormi! Abia acum părintele pare s-o audă. Cumva mirat, uluit de agresivitatea femeii, își ridică ochii spre fereastră. În liniștea din curtea spitalului
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
înțelegere față de micile drame, la fel ca femeia din fereastră, cu disprețul lor față de viața intimă în momente tragice, televiziunile au transformat România într-un fel de spital de alienați și isterici. Spațiul public s-a comprimat într-un țipăt strident, într-un lătrat ruginit, obositor. Scuipați apa de mort din care se adapă ratingul televiziunilor și coborâți între vii. Și veți vedea că acolo, între vii, sunteți și voi. Numai astăzi încercați o clipă să vă gândiți: eu cum sunt
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
e fetei era greu de determinat, însă era tânără. Fața îi era machiată țipător, după moda obișnuită a femeilor ușoare. Însă aceasta o făcea să pară și mai naivă. Era ca și cum cineva i-ar fi explicat avantajele economice ale machiajului strident, iar ea l-ar fi aplicat cu bună credință. În plus, purta și costumul aferent ce părea transmis din generație în generație. În lumina stației de poliție, rochia ei de mătase roșie, atât de veche încât practic se destrăma, părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Porfiri simți strânsura copilăriei în mâna ei. § Ochii mari și neînțelegători ai Liliei priviră neîncrezători afară prin ușa crăpată. La început, ceva la fața ei îl șocă și abia apoi Porfiri își dădu seama că aceasta nu mai era machiată strident. Fața ei palidă îl confrunta acum cu umanitatea ei de netăgăduit. Machiajul, înțelese el, îi protejase pe amândoi. ă Lilia? Îți amintești de mine? Bineînțeles că își amintea: ochii ei îi arătau că l-a recunoscut pe loc. Însă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Chirilovici nu este un domn, nu-i așa? ă Nu știu ce înseamnă să fii un domn, spuse Lilia, confruntându-l în sfârșit cu privirea pe Porfiri. ă Nu există decât bărbați! fu de acord Zoia Nicolaevna cu un stigăt puternic și strident. Nu există domni. ă Constantin Chirilovici ți-a făcut fotografii, nu-i așa? ă Fiindcă eu i-am permis. Vocea ei venea parcă din mormânt. ă Dar o fotografie nu este un lucru atât grav. Cel puțin nu implică... ă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
A.'. Duse hârtia din nou la nas. Parfumul, era sigura, îi aparținea Annei Alexandrovna. În ciuda prospețimii sale sănătoase, găsi că mirosul nu îi motiva gândirea. Dar nu intenționa să îl schimbe pe unul de țigări. Brusc deveni atent la stigătete stridente venind dinspre stație. Cu vinovăție grăbită, puse biletul înapoi în cutie, o închise și o încuie. Strigătele continuau, se amplificau și se apropiau vertiginos de biroul său. Porfiri privi neputincios cum Katia, menajera Annei Alexandrovna, intră pe ușă, ducându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
tribulațiil sale din vremea regimului comunist și de privațiunile la care fusese supus Mihail Sebastian sub un regim represiv de dreapta care nu se putea compara totuși decât cu stalinismul, nu cu ceaușismul; Nicolae Manolescu, Într-o luare de poziție stridentă, a intrat pe terenul extrem de periculos al revizionsimului și negaționismului, lăsând unora impresia că Îl apără, fie și oblic, pe proteicul radical Roger Garaudy (una din ilustrațiile perfecte ale similitudinii dintre extrema stângă și extrema dreaptă). Liiceanu și Manolescu au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Cartea I-a Galeria ciudaților Trenul din zori Trenul trebuia să treacă prin stație fără oprire. Luminile verzi ale semnalelor puse pe liber clipeau reci în geana cenușie a zorilor. Soneria telefonului sună strident o dată lung apoi de două ori scurt anunțând apariția mătăhăloasă a mărfarului și impiegatul își luă alene lampa cu lumină verde ieșind la peron pentru defilarea trecerii. Ieșit în aerul parcă puțin rarefiat al toamnei, se înfioră ușor, apoi privind
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
turuia ceva întro limbă cu totul neînțeleasă, dar ce mai conta. De bucurie Nenea bătu din palme uitându-se la fetița care-i vorbea în continuare păpușii sale. Din direcția gorganului pe care de abia îl părăsise, cu un zbârnâit strident, cu aripile mari ca o imensă pasăre de pradă, apăru un avion inamic. Într-o clipă toată vraja se destrămă, ostașii redeveniră ostași. Mihu țipă strident: „La pământ” și se aruncă undeva în latura drumului peste ciulinii care trosniră frângându
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
păpușii sale. Din direcția gorganului pe care de abia îl părăsise, cu un zbârnâit strident, cu aripile mari ca o imensă pasăre de pradă, apăru un avion inamic. Într-o clipă toată vraja se destrămă, ostașii redeveniră ostași. Mihu țipă strident: „La pământ” și se aruncă undeva în latura drumului peste ciulinii care trosniră frângându-se. Avu timp să observe cum Nenea înșfacă fetița în brațe și se repezi din car cu iuțeală spre marginea drumului. Pașii lui fură acoperiți de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un geamăt care-i făcu pe toți să tresară. Cel care dormita la capătul băncii de lemn se ridică brusc printr-o zvâcnire nefirească, își avântă capul uscățiv acoperit cu o căciulă tărcată de ied și zise cu o voce stridentă: - Cazul cu urechea trebuie luat numai în sensul său simbolic, apoi se așeză și își răsturnă din nou fruntea pe bățul său noduros. Femeile se întoarseră spre el, privindu-l ca pe-o arătare ivită din cine știe ce capriciu a naturii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mare efort, adânc și totodată atât de straniu încât celor două femei li se păru că trecuse pe lângă ele, o umbră nedeslușită care se pierdu în noaptea neagră de afară. Ceva fâlfâi grăbit pe deasupra acoperișului spre fântână scoțând un sunet strident de pasăre de noapte. Pentru câteva momente le era teamă și să respire. Femeia se repezi la bărbatul ei și strigă cu un sunet ascuțit parcă neomenesc: -Octave nu muri mă, lasă să se facă ziuă, mergem la spital, acum
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
uneori, imaginația prea bogată a fetei îi făcea să se întrebe dacă nu cumva își bate joc de ei. În absența vijeliei blonde totul părea pustiu. Nu mai avea cine să strige, să te surzească, să te sâcâie cu vocea stridentă veșnic prezentă. Nu mai alerga nimeni cu o viteză amețitoare, încontinuu, zăpăcitor, luând înainte frunzele, bulgării de pământ, spre jalea Bicii, florile din straturi. Bunica, senină, cosea făcându-și în gând rozariul pe băncuța din fața casei. Nimeni nu o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
învelită într-o pânză de lurex gri care-i ținea loc de rochie, îl prinse de guler și aproape că-l purtă pe sus până la masa unde își aveau locul. Îl trânti pe scaun și începu să dea din gura strident rujată, croindu-l, când și când, peste ceafă. Profund jignită, Sanda se retrase și încremeni pe un scaun, ca și cum acela ar fi fost singurul loc în care îi era permis să stea. Luana se albi de mila ei. O mânie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
frumusețile școlii. Toți băieții se topeau de dragul ei. Intrase în sală cu o vervă obositoare, cu aceleași aere de femeie fatală deși părul lung dispăruse, lăsând loc unui ciuf scurt și platinat, cocoțat pe un cap mare și rotofei. Fardată strident, cu speranța că cearcănele prea vizibile vor fi acoperite, Dana Lupe nu mai făcea impresia de altă dată. Majoritatea fetelor se îngrășaseră. Deveniseră femei în toată regula, durdulii și apetisante, făcând ca Luana să pară, prin tăcerea și trupul zvelt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și de felurite excremente, un cocoș își controla găinile cocoțat în vârful unui falus mare de piatră, rămas de la romanii păgâni, care prin astfel de simboluri îl înduplecau pe zeul Pan să le dea recolte îmbelșugate. Am auzit o voce stridentă de femeie spunând: - Era în spatele templului, înainte ca nebunul ăla să-l arunce în apă. De-abia l-am târât până aici ca să-mi slujească drept firmă. A izbucnit în râs ca o mojică. Avea în jur de treizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
gândeam la culori. Abia dacă aveam plămâni, ochi și urechi - eram și eu poate un ciot neșlefuit, purtat de un șuvoi la mal. Cât de ciudat era că Dodo mă considera femeie ! Nu Înțelegea absolut nimic ! Sosirea lui Îmi amintea strident și dureros că existam, că există o lume din care fac parte, care are regulile ei, străine de mine, și În care se practica o formă ciudată de afazie - vorbirea. Nu știu de ce mi-a venit atunci În minte cuvântul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de lemn ale propagandei regimului sunt placate pe tiparele prozodice și lingvistice ale folclorului, hibridul fiind de un comic involuntar („Voi pe mine mi-ți pușca, / da nu și credința mea”; „Tovarăși, după cum e știință, / noi om avea ceva ședință”). Strident false în infrastructura lor ideologică și etică, Prima baracă, Naționala nr. 7 și alte „reportaje lirice”, precum și reveriile utopiste din Spre țara visată conțin și pasaje de oarecare lirism și vervă și vădesc o anume ușurință a versificației - drept care autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
altul, cei de sub comanda lui Îi urmară exemplul. — Transmiteți ordinele. Aveți grijă ca nimănui să nu-i scape nici un cuvânt. Unul dintre comandanții de lângă Mitsuhide Își puse mâinile pâlnie la gură și strigă: — Scoateți potcoavele cailor și aruncați-le! Comanda strident dată din primele rânduri se auzea clar. — Toți pedestrașii să Încalțe sandale de paie noi. Nu purtați sandale cu curelele desfăcute după mersul pe drumurile de munte. Dacă baretele s-au rupt, legați-le Îndeajuns de strâns astfel Încât, dacă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
oamenii noștri. Oricine comite asemenea fapte va fi aspru pedepsit, continuă el, adăugând mustrări după mustrări. Un număr de subordonați se repeziră afară, Încă o dată, anunțându-i ordinele stricte. Însă chiar și după aceea, Katsuie fu auzit țipând cu glas strident: — Nu vă agitați! Nu vă pierdeți capul! Dar intențiile lui de a potoli tumultul nu reușeau decât să adauge Încă un glas În acel vacarm de neînchipuit. Era aproape de ziuă. Strigătele războinice și focurile de muschete, care se deplasaseră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]