15,436 matches
-
nimeni nu le mai coase. Au rămas în vremea de mucava, nu mai sunt vii, aripile lipsite de voluptate sugrumă credințele ce-au fost în cetate; fără păsări, fără cer, doar un șemineu a rămas în hol să mai vorbească subțire, elevat în galbena lumină a vocilor ce n-au mai cântat. Bijuterii de familie Prea târziu m-am întors la poezie, nu mai pot spune ca altădată lucrurilor pe nume și sentimentele s-au așezat în trecut; mut a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
nestemate, pentru Cumbria, mătușa mea adunate în cutia cu bijuterii alese, cine să le mai poarte? Și ele sunt petale moarte. S-au aburit de vreme, și-au pierdut strălucirea gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri umbrite și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Coborât în pantă, în umbră stă amăgitoarea și cernita plantă. S-au aburit de vreme și-au pierdut scânteia gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri întunecate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
lungi și subțiri umbrite și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Coborât în pantă, în umbră stă amăgitoarea și cernita plantă. S-au aburit de vreme și-au pierdut scânteia gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri întunecate și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Tablou uitat Am visat în această noapte, că mă plimbam prin grădinile din Ada Kaleh și prin cetate. Era un rai, să stai printre flori, smochini, măslini și chiparoase. Un fum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
au murit de tot, alții m-au uitat; ce să mai caut fără rost în viața mea, ca o lucrare de examen, ce a răspuns punctajului desuet. Privesc înainte, aseară am pierdut un dinte, fără să mai pot schimba glasul subțire și fluierat, în ceașca de cafea, așezată lângă celelalte, dar nimeni n-a mai venit. Eu mi-am băut elixirul era tare și parfumat, o simt și cele din pământ, dacă mai sunt. Cine știe, poate au simțit că le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
-l chemăm la masa pătrată a poeziei. Fără făptură și fără chip doar glasul îl măsurăm tot cu acel cântec șoptit la Moartea căprioarei. De ce atâta tristețe în versurile poeților? și mersul vântului seamănă dezordine în mintea și în inima subțire, ca o năframă întinsă peste obrazul de mire al celui rămas, al celui plecat. La fereastra de-acasă, umbra lui străbate grădina cu tristul fior, ce ne cuprinde în somn. Dimineața ne spală fața, prânzul cu soare, adus de la mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Limbile de foc i-au purificat pe apostoli, i-au pregătit cu mană cerească, ca să înmulțească credincioșii înmiit! Umilit și mic m-am simțit, Patriarhul este un erudit, cumpănit în ale credinței, deslușind în metafore rare, acolo unde povestea e subțire pentru mine cel neinstruit. Te ascunzi cu boala ta ca o floare cu rădăcina înnegrită, gata să moară; încă înflorită tace, își ascunde fața dăruită. Cine să-i urmărească petalele în fiecare zi? A trecut de anotimp, au uitat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
învățat, nu a avut rost, dacă scriu despre umbra mea și despre mine îngemănate ca niște șerpi decolorați. Sunt simplă și fără relief, cui îi pasă de lumea mea aspră? Este bine că am tăcut atâția ani; mâinile de sticlă subțiri, s-ar fi spart sub condeiul prea lung și greu, înfricoșat din altă vârstă chemat. Cine mai știa de această lunecare împietrită în mărgăritare. Poate profesorul meu, cu privirea de zeu, mai veghează, să rămână ce am trăit, peste vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
imaginarul eroinei, el poate fi iubire?, admirație?, acceptare?, este un bărbat care ar deveni un bun paravan ce ar feri-o de ceilalți. Portretul lui este expresiv, dar pur imaginar, părând o descoperire de moment: “Se gândi la el: înalt, subțire, dar cu aspectul sănătății morale, cu o vorba cumpătată și liniștea stăpânirii de sine; imberb și pal ca și cestălalt, dar cu un chip rece, pe care nu apăreau impresiile de nici un fel, inexpresiv din cauza acelei discipline interioare și din
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
statuetă mică, dar cu forme pline, cu mișcări sigure și cochete, cu deplină stăpânire a tuturor mijloacelor feminine de seducție. Avea o rochie albă, de o ingenuitate calculată. Decoltată tare, cu subsuoarele goale, cu brațele ca două fluiere rotunde și subțiri, goale; era învăluită într-un tul transparent care le mărea goliciunea, încheiat sus, la gât, cu un guler de blană strâns până sub bărbie, cu aere de falsă modestie. Deasupra blănii albe, un cap de pisicută de acelea albe de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de albinoză stă un cap botit, cu ochi rotunzi dar înfundați în orbită și circuiți de ochelari bombați: un cap de ciufă speriată de lumină) Dansa cu mișcări ridicule, ca un bondar croit caraghios, greoi și comic pe suportul piciorușelor subțiri.” Grotescul descrierii scoate la iveală sensibilitatea naratoarei care pare copleșită de abundența grotescului în manifestare ce, paradoxal, ar trebui să fie artistică. Totul este o schimonosire, păreau asemeni unor arahnoizi care insultau sacra mișcare ritmică a dansului. Autoarea atrasă de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de argilele roșii și gipsuri dispuse discordant și transgresiv peste "stratele de Cornu". Ele încep printr-un pachet de conglomerate polimictice și lenticulare, ce trec gradat la gresii, marne și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă și marne nisipoase (ponțieneă, toate acestea au fost puternic cutate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
prin numeroase localități între care și Breaza, Prahova joacă rolul de emisar al apelor reziduale și orășenești ale acestora, de unde rezultă o înrăutățire a calității ei. Stratul de aluviuni grosiere care cantonează freaticul din lunca Prahovei și a afluenților este subțire, discontinuă și prezintă numai interes local. Numai drumul de la Nistorești care furnizează o parte din apa orașului Breaza este o captare relativ importantă. Împreună cu drenul de la Câmpina, acesta furnizează o parte din apa necesară orașului Breaza, este o captare relativ
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sau îmbinarea cu alte fitinguri sunt (figurile 2.63. și 2.64): - cu ajutorul unei cârpe curate se curăță de praf și alte depuneri capătul conductei ce trebuie introdus în fiting, interiorul fitingului și garnitura de etanșare; - se aplică un strat subțire de lubrifiant atât pe garnitură cât și pe capătul conductei; - se împinge fitingul în țeavă până la maxim și se marchează cu un creion. Capătul conductei trebuie tras înapoi din fiting aproximativ 3 mm pentru fiecare metru de conductă întinsă de la
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Eroul său, un profesor (numit când „Profesorul”, când „Domnul R.”) aflat în pragul pensiei, dar „beneficiind” încă de suficientă vigoare intelectuală și fizică, este atras de Teodora, „femeia fatală” din visurile sale (nocturne sau diurne). O descrie la modul pateticromantic: subțire, nici scundă, nici înaltă, față smeadă, părul negru revărsat pe umeri, ca o „invitație la păcat” (citez chiar de la începutul caietului). Deși am parcurs puține pagini, am deja impresia că manuscrisul lui P.H.L. este o confesiune disimulată. Sexagenarul scriitor, persoană
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
apoi cu un fel de religiozitate („din cupele astea au băut cei doi feți-frumoși” - își spune în gând). Teodora se lasă luată în brațe ca un copil, spre a fi dusă... unde altundeva decât în pat? El îi admiră mijlocul subțire și picioarele frumos desenate. Pe când îi prinde în palme fesele mici și rotunde, cu buzele se plimbă pe abdomenul ei catifelat și perfect întins, ajungând la celelalte buze, ale ei, aproape erecte. Pentru că l-a privit oarecum mirată (așa i
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ca o voluptuoasă revenire în hora cosmică a tuturor lucrurilor” (comparația îi aparține lui P.H.L.) De fiecare dată, bărbatul extenuat se întinde alături, își reglează respirația și se liniștește în timp ce îi contemplă coapsa relaxată, șoldul frumos arcuit, gâtul cu pielea subțire ce își pierde treptat petele roz (apărute în timpul orgasmului), în fine, abdomenul aproape plat, cu linia centrală, albicioasă, coborând dinspre ombilic spre mica proeminență pubiană. Pe această linie îi fuge aproape involuntar privirea, spre „cuibul” ce îi oferă dezlegarea și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de ele! Dar știți voi ce-i acela un triton? Tritonul, i-a dat explicații Bărzăunului fratele său, Matei, e un fel de scîrbă cu ochi molîi, neagră, maro sau verzuie, adică o șopîrluță cît degetul cel mic, dar mai subțire, care trăiește mai ales în locuri umede și întunecoase. Nu mușcă, nu te teme! Poți pune mîna! Uuuah ! exclamă Bărzăunul înfiorîndu-se și lungindu-și gura pînă la urechi. Asta ar mai trebui, să mai și muște. Și-și scutură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pămînt ca niște insulițe, pline toate de frunze uriașe de captalan, de unde răsunau mereu cîntece de păsări și orăcăitul broaștelor. Uite un triton! strigă fericit Bărzăunul ghiontindu-l pe Virigil și arătîndu-i cu degetul în apă. Virgil privi temător gîngania subțire și neagră ce spinteca apa cu mișcări iuți de coadă. Și cum crezi tu că o să poți prinde o asemenea bîzdîganie? Ei, cum, făcu Bărzăunul plin de sine. Aici e apa cam adîncă și nu pot intra în ea, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în fiecare vară își petrecea vacanța acolo, în sat, unde trăiau bunicii săi de pe mamă. Dar nu era un băiat răutăcios și nici prost. Dimpotrivă, avea chiar o inimă foarte bună și nu-i putea deloc suferi pe certăreți. Vorbea subțire și, cînd se grăbea ori cînd se enerva prea tare de ceva, gîngăvea destul de pronunțat. Acest fapt o făcuse pe Ilinca să-i scoată porecla de "Pîr-pîr-pîr", deoarece nu reușise să pronunțe dintr-o dată cuvîntul pîrleaz. Și, pentru că Nuțu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
alteori să treci peste trunchiuri răsturnate, ori să-ți faci vînt cu crengile copacilor dintr-un loc în altul. Totul părea ca-n junglă, ba chiar și mai avan. Erau fel de fel de copaci, unii mai groși, alții mai subțiri, unii înalți și umbroși, alții scorburoși și uscați ca niște schelete; vedeai uriașe sălcii plîngătoare, cu crengile întoarse pînă la pămînt, sub care puteau să-și afle adăpostul nu numai Muma pădurii, ci și rudele ei mai apropiate; întîlneai numeroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
lui Aladin în mînă. Ia uitați-vă ce-i aici, continuă Bărzăunul cu fața iradiind de bucurie, chinuindu-se să ridice de după o stîncă un fel de obiect curios, ca o stalactită, mai groasă la un capăt și apoi din ce în ce mai subțire. Ce-o fi asta oare? Îl înconjurară cu toții pe Bărzăun și îndreptară lanternele spre acel obiect. Ăsta nu-i de piatră, sută-n sută, își dădu cu părerea Virgil. Mi se pare mie că-i os. E un fil-fil-fildeș! strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cea mai înaltă răchită, fu doctorul. Domnul Nicanor îi urmă imediat exemplul folosind aceeași răchită, care oferea posibilități de cățărare mult mai ușoare. Dar între ramuri nu încăpeau decît ei doi. Nuțu porni să se cațere într-un arin mai subțire, care începu să se cam îndoaie sub greutatea lui. Matei și Răgălie rămaseră încă jos, paralizați de nedumerire. Se uitau țintă spre locul de unde răsunaseră strigătele de ajutor și răgetele leului și nu mai știau ce să creadă. Urcați-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
copaci, uitîndu-se cu înfrigurare în toate părțile, de unde se așteptau din clipă în clipă să apară primejdiile cele mai cumplite. Nuțu începu să scîncească, străduindu-se din răsputeri să ajungă cît mai sus în arinul său. Numai că arinul era subțire și lung și nu prea avea ramuri de care să te ții. Nu urla, drace! se răsti la el domnul Nicanor. Tu ne-ai adus aici!... Urcă-te mai sus și taci din gură, că te-aude! Nuțu se strădui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
devreme de căteva decenii. Animație. Aurora: Cineva întreabă ce se întămplă cu Marte pentru om? Evelin: Ca și pe Lună, în prezent planeta Marte nu poate susține viața așa cum o cunoaștem noi. Atmosfera: noaptea cade pe suprafața planetei o brumă subțire care ziua, cu căldura palidă a Soarelui, se topește dar nu se transformă în vapori de apă pentru că bruma-i formată din carbon. Aurora: De curând o navă care a aselenizat pe Marte într-o zonă, a înregistrat o temperatură
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Spanioli, patruzeci patruzeci și cinci, boemi, nu foarte bine dispuși. Ea e frumoasă. Bronz auriu. Păr șaten deschis, lung. Șlapi. Unghii urâte la picioare. — Aveam vreun motiv să cobor mai repede? Ne grăbim undeva? Suedeze postadolescentine gălăgioase, maieuri cu bretele subțiri, băsmăluțe colorate, ochelari de soare ieftini. Te aștept de jumătate de oră. După ce telefoanele se închid cu zgomot abia perceptibil pe fundalul vocilor lor ridicate, își ia geanta și pleacă. Singură. Îi tremură buza de sus. Degetele netezesc inconștient o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]