4,094 matches
-
sunt localele de școale construite, bisericile reparate, binefacerile răspândite pe seama populațiunilor rurale? Acestea le lăsați pe sarcina "conservatorilor" a "sincerilor reacționari" Ciocoi! ciocoi! mai străini în patria voastră decât lepădăturile Fanarului! "Îngrijit-au, vă mai întrebați, proprietarii cei liberali, prefecții, subprefecții, deputații și senatorii, conform art. 8 al legei rurale, despre pământurile celor morți fără copii și cari sunt furate de către primari, notari și notabili răpitori ai dreptăței sătenilor" "Îngrijit-au de dreptul săteanului la pădure, de hotărnicie și de împietruirea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toate acestea. De ce căutăm 98 {EminescuOpXIII 99} în legi, în forme și în reforme scrise ceea [ce] nu este, nu poate fi cuprins în ele: probitatea aplicării lor și cunoștințele tehnice de resort? Legile cele mai bune nu fac din subprefect un om cu știință de carte; cea mai bună constituție din lume nu poate face pe-un Simeon Mihălescu să știe altceva decât a se iscăli și a se învoi cu Warszawsky; legi scrise nu pot înlocui munca, nu probitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
social înainte de toate; din răul social a rezultat declasarea și relele economice, din acestea demoralizarea deplină a societății române. Răul social consistă în ridicarea unei păture nenumărate de oameni ignoranți, de vânzători de abecedar. Daca vom lua lista prefecților și subprefecților din țară și în genere personalul administrativ, vom afla că aproape toată generația consistă din cenușeri, din oameni cu patru clase primare cari în viață-le n-au muncit nimic și cari nu știu a administra, pentru că n-au învățat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
scârție slove negre pe hârtie albă. Clasa aceasta a feneanților avizată la buget e nenorocirea noastră socială. "Națiunea" va concede că tot ce e deasupra în societatea română e o pătură nenumărată de mijlocitori, nu de producători. Nici prefecți, nici subprefecți, nici advocați, nici negustori nu sporesc c-un fir de grâu măcar producțiunea țării, nu dau materiei o schimbare de formă, singura ce dă valoare adevărată muncii omenești. Advocați, negustori, amploiați etc. nu mjilocesc decât schimbul de posesiune a lucrurilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu în ținutul Corvinilor, a acelei familii române care le-a dat ungurilor pe cel mai bun rege al lor. Episcopii români au fost prezentați arhiducelui nu de-un om superior în rang, bunăoară de mareșalul Principelui, ci... de-un subprefect. După asemenea formalitate ierarhică credem că subprefecții maghiari trebuie să fie prezentați de călău, spre a se păstra unitatea de principiu în eticheta maghiară de Curte. Spre caracterizarea furiei de persecuțiune ce-a cuprins pe maghiari în contra naționalităților și în contra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
române care le-a dat ungurilor pe cel mai bun rege al lor. Episcopii români au fost prezentați arhiducelui nu de-un om superior în rang, bunăoară de mareșalul Principelui, ci... de-un subprefect. După asemenea formalitate ierarhică credem că subprefecții maghiari trebuie să fie prezentați de călău, spre a se păstra unitatea de principiu în eticheta maghiară de Curte. Spre caracterizarea furiei de persecuțiune ce-a cuprins pe maghiari în contra naționalităților și în contra românilor îndeosebi, cari sunt naționalitatea cea mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
E prea adevărat că administrația vede în școli o sarcină odioasă. Învățătorul și școala sunt concurenții postulanților la bugetul comunei; adesea primarul e [un] om trecut prin pușcărie, notarul de chipul și asemănarea lui, perceptorul un bandit, toți numiți de subprefect și constituiți 166 {EminescuOpXIII 167} în comitet de esploatare a comunei rurale. Dispreț pentru biserică și ură pentru școală este signatura așa numitei administrații comunale. Adesea învățătorii sunt ignoranți și vicioși. Pentru ca și școala să rămâie 'n familie, prea adeseori
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
datoresc mandatele lor acestor două colegii, unde, cu toată corupțiunea, tot mai există neatârnare materială și morală. Ce voiește dar d. C. A. Rosetti? Să nimicească cu totul influența acestor colegii, băgând în ele pe delegații țăranilor, cari, struniți de subprefecți și perceptori, vor vota pururea cu guvernul. Pentru a ajunge la acest scop dumnealui nu se dă 'ndărăt nici înaintea celei mai reacționare idei; propune restrângerea dreptului politic al țăranilor. Țăranii vor alege numai pe jumătate atâți delegați, decum aleg
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de comună. Oare secretul unei vieți comunale energice și autonome să fie un privilegiu al raselor germanice? Nu tocmai. Vedem un stat vecin, Austria, unde populațiuni de rase foarte deosebite au o viață comunală de model alăturată cu slugărnicia către subprefecți pe care-o au comunele noastre. Și cu toate acestea autoritatea statului e acolo cu mult mai tare și mai concretă decât la noi, unde personajele ce ne administrează, departe de-a fi obiectul stimei cetățenilor, sunt din contra tot
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de acum înainte, când, în comună, nu va exista decât un singur colegiu, a cărui majoritate va fi pururea compusă din delegații guvernamentali ai colegiului al IV[-lea]; iar Adunările vor fi alese asemenea de delegații acestui colegiu, trimiși de subprefecți să majorizeze pe alegătorii din colegiul I și II. Ca o cetate luată prin surprindere opinia publică, opoziția în Parlament, presa n-au avut nici timpul material necesar pentru a băga de seamă ce se pregătește: schimbarea, nimicirea întregului sistem
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au devenit arhiconservatori în ceea ce-i privește și nu se sfiesc nici înaintea... dictaturei personale a d-lui Brătianu. Credem că cititorul care e deprins cu Țara Românească, cu mecanismul ei administrativ de-o perfectă onestitate, cu instinctele generoase ale subprefecților, cu independența aproape legendară a colegiului al Iv-lea, nu-și vor face iluziuni în privirea aceasta. Contopite toate colegiile într-unul singur, în care delegații celui al Iv-lea vor decide, soarta oricărei alegeri îndeosebi și a tuturor laolaltă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
delegații celui al Iv-lea vor decide, soarta oricărei alegeri îndeosebi și a tuturor laolaltă e de mai nainte cunoscută: ele vor fi de prisos, vor fi o ocazie dată ministerului de a-și plăti cu diurne creaturile numite de subprefecți și de organele polițienești, vor fi atotputernicia guvernamentală, fără umbră de opoziție, fără putință ca un glas independent să mai pătrundă în Adunări, căci izvorul a toată independența, colegiile neatârnate de pîn' acum, se desființează. Toate astea sunt bune și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
loc. Grupușoare adunate sub supraveghearea poliției vor alege... un delegat pe sprânceană, om al stăpânirii, credincios, trecut prin toate. Apoi delegații aceștia vor majoriza colegiul I și al Ii-lea și vor alege pe cel recomandat de Escelența sa d. subprefect. Ave Caesar! În sfârșit d. Brătianu va putea să-și realizeze fantazia de-a fi singur stăpânitor în România, de-a putea face tot ce vrea și tot ce nu vrea. Tot ce nu vrea înafară. Un parlament îndărătul căruia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întoarcem privirile dăm peste aceeași falsificare sistematică a instituțiunilor și aceeași batjocură a principielor cari constituiesc patrimoniul sfânt al omenirii. În numele libertății, oamenii de la putere au comis și comit pe toată ziua cele mai cutezătoare abuzuri de putere. Prefecții și subprefecții regimului arestează, bat și schingiuiesc pe cetățeni, în disprețul Constituțiunii și al legilor. Lumea se plânge; se numesc anchete spre a se dovedi adevărul celor reclamate. Daca procurorul are destulă integritate de caracter spre a nu menaja pe culpabili și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Bucureștii spre a cere pământ. Camera a ales o comisiune însărcinată a cerceta plângerile lor, compusă din d-nii G. Vernescu, Aurelian, Cantilli, P. Carp și Lecca. Ancheta făcută de acea comisiune a constatat că țăranii fuseseră instigați... de primari, notari, subprefecți, agenți fiscali, de toți acești paraziți cari - i sug măduva din oase, să vie la București, să ceară, nu pământ de la stat, ci pe proprietățile private. Li s-a spus că... tata Ruset făgăduiește asemenea lucru, din avutul altora, se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în acest colegiu oameni cari 'și speculează voturile; dar nu credem că în genere se face aceasta. Și, în adevăr, am văzut în trecut că atotputernicia unui guvern ar fi în țara aceasta absolută, gardele d-lui Serurie și delegații subprefecților ar alege pururea pe toți favoriții guvernului eventual daca n-ar exista acest colegiu întîi, singurul capabil de a rezista, chiar în contra elementelor sale proprii. Proba ce s-a dat cu ocazia revizuirii art. 7 e îndeajuns, credem, a dovedi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-a nimici cele din urmă rămășițe de independență și de control cari le mai dădeau alegerile pîn' acum. Pîn' acum colegiul al Iv-lea și al III-lea erau aproape pururea zestre guvernamentală; unul e condus la urnă de subprefecți, celălalt de șefii gardei civice; colegiul al Ii-lea e asemenea espus presiunilor celor mai nerușinate și tentațiunilor imorale; cestiunea e deci a se nimici și colegiul I, tăria a o mână de oameni independenți cari mai au îndrăzneala de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numele său de Roma nati (născuți la Roma). Administrația, cu dări în judecată și persecuții neauzite, a crezut de cuviință să-și atragă voturi pentru candidații ei. Tânărul St. Panait, cetățean proprietar în orașul Corabia, având vederi politice contrare guvernului, subprefectul plășii Oltenii de Jos, Gr. Leoveanu, cu reședința în Corabia, a crezut de cuviință să aresteze pe numitul, sub cuvânt că este condamnat la o amendă de 32 franci, și să-l trimiță la reședința județului, în Caracal, distanță de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
celor mai mulți pe terenul legalității. Argumentațiunea aceasta e [de] tot hazul. Daca Ilie Țepeluș i-a spart capul cuiva cu ghioaga plumbuită, culpa nu e a lui Țepeluș, ci a celui ce s-a lăsat să-i spargă capul. Daca un subprefect mână pe delegați la alegeri ca pe vite la tăietoare, culpa nu-i a subprefectului, ci a delegaților. Daca un primar fură biletele autentice din urne și le înlocuiește cu altele false, culpa nu-i a primarului, ci a biletelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
spart capul cuiva cu ghioaga plumbuită, culpa nu e a lui Țepeluș, ci a celui ce s-a lăsat să-i spargă capul. Daca un subprefect mână pe delegați la alegeri ca pe vite la tăietoare, culpa nu-i a subprefectului, ci a delegaților. Daca un primar fură biletele autentice din urne și le înlocuiește cu altele false, culpa nu-i a primarului, ci a biletelor cari s-au lăsat a fi furate. Daca un pungaș șterge ceasornicul din buzunar, culpa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ofițeri ai Coroanei, pe toți miniștrii de stat (cu sau fără departamente), pe toți consilierii de stat, pe toți raportorii la Consiliul de Stat, pe toți mareșalii, pe toți cardinalii, arhiepiscopii, episcopii, marii vicari și canonici, pe toți prefecții și subprefecții, pe toți funcționarii din ministere, pe toți judecătorii și, mai presus de toți, pe cei mai bogați zece mii de proprietari, printre cei care duc acum o viață de gentilomi. Desigur, acest incident i-ar întrista pe francezi, pentru că ei sunt
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lui Alexandru Popovici Maniu, comerciant. Face clasele primare la Lugoj, trecând apoi la Școala Normală Germană din Caransebeș. Urmează gimnaziul la Lugoj și Arad, liceul la Timișoara și Facultatea de Drept și Filosofie la Pesta (1844-1846). După absolvire e numit subprefect la Orăștie. În 1847 se mută la București, unde, în anul următor, va lua parte la revoluție. După înfrângerea mișcării se refugiază în Transilvania, îndeplinind aici mai multe funcții administrative, și în Banat. Stabilit definitiv din 1858 la București, M.
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
dramaturg, poet și memorialist. Vlăstar al unei familii cu veche tradiție cărturărească, I. este primul din cei doi fii ai Zulniei Iorga (n. Arghiropol), descendentă din dragomani ai Porții, traducătoare din literatura franceză, și ai avocatului Nicu Iorga, o vreme subprefect de Botoșani. Se trage pe linie paternă din negustori, un strămoș al său, Iorga cupețul, fiind atestat la Botoșani prin 1750, iar pe linie maternă imediată, din politicieni și dregători. Printre înaintașii din ambele ramuri se numără oameni de carte
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
PREFECTURILOR ȘI PRIMĂRIILOR I. Primăria municipiului București - Capitala României Lei ------- 1. Primar general al Capitalei 11.000 2. Viceprimar 10.000 3. Secretar 9.500 II. Prefecturi ale județelor Categoria Categoria I II ---------- ---------- 1. Prefect 10.000 9.500 2. Subprefect 9.500 9.000 3. Secretar 9.000 8.500 III. Primării: municipii și sectoare ale municipiului București, orașe, comune Cu peste Categoria Categoria Categoria 300.000 I**) II III locuitori*) �� ------------ ---------- ---------- ---------- 1. Municipii - Primar 9.000 7.500 7.200
LEGE nr. 16 din 7 august 1990 privind salarizarea funcţiilor de conducere a prefecturilor şi primăriilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106809_a_108138]
-
Naționalul”, iar după 1900 la „Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Junimea literară”, „Noua revistă română”, „Flacăra”. Scoate gazetele „Oltenia” (1896-1897), „Râmnicul” (1906-1907), participă la conducerea periodicului liberal „Voința Craiovei” (1896-1897). În 1899 se căsătorește cu Ana Iancovescu. Are o bună carieră administrativă: subprefect de Babadag, Sulina, Tulcea, Măcin, director al prefecturii județului Vâlcea, inspector pe lângă Consiliul Superior al Agriculturii. Stabilit în 1912 la București, ocupă funcții de conducere în Societatea Scriitorilor Români (e ales vicepreședinte în 1912), participă la șezători literare, devine membru
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]