11,953 matches
-
dă lup, că mă ocup io dă el pă neve. O să i-o coc io cân' i-o fi lumea mai dragă", amenință el cu un aer ocult. Săgetat de un gând rău, Vasile lăsă conversația și porni iute spre subsol, traversând mai apoi holul întunecos. Deschise ușa celui mai important ascunziș al său și aprinse lumina-n odăița fără ferestre. Se duse glonț în colțul plin de cartoane și le dădu la o parte. Cele mai bine de 60 de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare solicitate. Plata se va face ramburs (la primirea coletului poștal), taxele poștale fiind suportate de editură. Și pentru că dumneavoastră apreciați cărțile noastre, meritați din plin să faceți parte
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
promis că nu voi mai permite prafului obraznic să se depună. Acum pot primi mult mai mulți prieteni, care pot circula în toată casa, pentru că am făcut curățenie generală. Dragii mei, să începem să facem curățenie în pod și în subsolul casei, ca să putem primi noi prieteni în viața noastră. Să nu-i mai primim doar acolo unde știm că am șters praful, pentru că acest lucru este o minciună sau mai bine zis, este o mască pe care o folosim repetat
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
situații umilitoare și ridicole dându-ți diagnostice ciudate, el va încerca să pătrundă în casa sufletului tău doar atunci când tu îl vei invita și-i vei deschide ușa. Chiar dacă totul este curat în casa ta (viața) el știe că prin subsolul sau podul casei (sufletul și psihicul) nu ai mai făcut curățenie pentru că nu ai timp (și este foarte adevărat) și te va încuraja să-ți faci timp și pentru acele locuri, psihologul va încerca să te ajute să-ți creezi
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de fum se Înălța deasupra orașului sau un val imens ridica În aer oameni și mașini ca pe niște furnici. Nu, scriitorii omorau În tăcere, chirurgical, trimițând fără ezitare la moarte mii de personaje . — Trebuie să găsim o notă de subsol să ne-ascundem, i-am spus Verei. Cea mai apropiată se afla În barul lui Vasea, de peste drum. Am intrat. Înăuntru era pustiu. — Unde naiba-i toată lumea? m-am Întrebat cu voce tare. — Le-am dat liber, s-a auzit
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
imagini. Radiografia chircită a Verei se vedea În spatele unui aparat de pocher mecanic. Am extras-o de acolo urgent și ne-am aruncat spre pivniță, astfel Încât, când degetul Demiurgului a apăsat pe tasta DELETE, noi eram deja În nota de subsol, cu trapa Închisă deasupra. În beci era frig și mirosea a varză, grație respirației liniștite a butoaielor care constituiau mobilierul principal din Încăpere. Un bec chior lipea de peretele din fundul beciului o lumină tulbure și posacă. Vera inspecta curioasă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Încrețit un deget peste borcanele pline de praf așezate În rafturi. Ce facem acum? a Întrebat ea. — Ne mișcăm cât mai puțin și așteptăm. Acum, c-a șters textul, e posibil să uite de fișierul În care sunt explicațiile de subsol. Vino lângă mine. Vera s-a zgribulit alături, pe butoaiele cu varză. Am acoperit-o cu haina mea. Respira agitat, ca o păsărică. Am tăcut. — Nu ne mișcăm chiar deloc? mi-a șoptit ea, Într-un târziu. — Când ceva se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
turnată. Ne-am lăsat ușurel pe spate și, Învăluiți de mirosul casnic de varză, În lumina discretă care răzbătea din fundul beciului, am trecut rapid la un nou capitol. M-am trezit dârdâind În frigul din ce În ce mai pătrunzător din nota de subsol. Am Învelit-o pe Vera În câțiva saci menajeri și am pornit să cutreier prin beci, În căutarea unui lichid care să Încurajeze combustia internă. Pe rafturile din spate, aliniate față În față, sticlele de băutură și borcanele de murături
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
bibliofilie este în mod esențial o lucrare științifică. Cu un discurs argumentat, cu siguranța dată de legitimitatea informațiilor, cu judicioasele exemple textuale și lingvistice și cu o bogată bibliografie de specialitate pe care o induce sistematic în numeroasele note de subsol, Eugen Pavel își convinge fără vreo dificultate cititorul. Desigur, am în vedere cititorul avizat. Adică pe acela care a fost deja inițiat în rafinamentul parfumurilor grele, de "carte bătrână" și pentru care fiecare detaliu de prezentare, fiecare descoperire și recuperare
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
depozite și s-au interzis distribuția cum ar fi de lapte, brânză, carne etc. Din ce a constatat, parte din produsele alimentare erau contaminate cu pericol de consum, altele NU, care erau depozitate în spații cu pereți groși sal la subsol. Prin recomandări la nivel național, s-au făcut precizări mai mult la întărirea psihicului populației. În anul 1986 nu era aceea ,,recesiune roșie” comparativ cu cea din anul 1989, în privința alimentării populației României, ba chiar aș putea spune și foarte
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
milenare. Interesîndu-mă Însă mai Îndeaproape, am Înțeles că și aici se manifesta una din contradicțiile specifice capitalismului. Profitul afacerii nu venea propriu-zis din activitatea de alimentație publică, ci din jocurile de barbut și din ședințele clandestine de spiritism, organizate la subsolul hotelului. Încă o dovadă că goana după profit, caracteristică societății capitaliste, duce la dezumanizare și manifestări mistice. Tovarășa Elena m-a Întrebat Într-o zi de ce scriu aceste Memorii, cui se adresează ele și dacă, În general, ar putea schimba
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-Plăcințico, ți-am spus că a dispărut. Am venit acasă și nu mai era. L-am căutat peste tot, zile În șir, am fost și la poliție, am cotrobăit prin toate cotloanele, pe calea ferată, prin mestecănișul din parcuri, prin subsoluri, prin straturile de iarbă și de flori, prin spitale, dar a fost În zadar. Mi-a rămas de la el cutia asta de tablă În care sunt câteva țigări fumate pe jumătate și amintirea momentelor În care-l tachinam. -Dar uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
până și șobolanii. Dincolo de calea ferată, poarta de intrare În lumea civilizată, cerșetorii forțează orașul ca un comando furibund. Sub pământ deschid ușile metroului, la suprafață stăpânesc cimitirele, bisericile, au ocupat trotuare Întregi, au ocupat bolile mizeriei, scări de bloc, subsoluri, autobuze, tramvaie, păzesc coșurile de gunoi, și sticlele de spirt, nasc și mor, mor și se nasc. Bocesc, se roagă, Își etalează defectele fizice suferințele, dar câteodată, e drept foarte rar, se Întâmplă, ca În cazul lui Antoniu și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Cerșetorii concubini au plecat clătinându-se și răspândind o duhoare de urină stătută. Antoniu știe că locul lui va fi zilnic din ce În ce mai vânat. Vremea s-a Încălzit și cloșarzii ies ca muștele la soare din canalele colcăind de șobolani, din subsoluri imunde, din găoacele improvizate, ies de sub munții de gunoaie ca niște supraviețuitori ai unor cataclisme naturale, Înduioșând sau dimpotrivă scârbind așa zisa lume civilizată. Europa ne-a Îmbrățișat cu prudență și acum este cu ochii pe noi, nu ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mizere cu care a venit Încălțat. Respirația lui Kawabata s-a mai potolit după ce a băut ceaiul, iar cuvintele Încep să curgă fără poticneli dureroase și pauze foarte lungi. -Când am părăsit ghetoul, m-am aciuiat o vreme Într-un subsol de bloc , de unde am fost alungat cu amenințări și Îmbrânceli de un administrator turbat de furie. Nu făceam mizerie, nu am lăsat În urma mea maldăre de gunoaie, veneam pe furiș seara și mă strecuram Într-o debara Întunecoasă și urât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
avea culcușul acolo; chiar am avut pentru o clipă impresia că mă cheamă În cotlonul lui. De cinci nopți dormim Împreună, Încălzindu-ne unul pe celălat. Noroc că am adus cu mine și pătura. Știi din proprie experiență, că un subsol e mult mai călduros iarna, decât o Încăpere cu acoperișul direct sub cerul liber. Animalul, o corcituă simpatică și inteligentă, e foarte tandru. Ziua nu se dezlipește de mine. și cerșim cum s-ar spune, Împreună. Uneori, când ne retragem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
drept și cu fața Întoarsă spre fundație. Dar cele mai rele sunt cămășile maro, care Începuseră să patruleze pe străzi ca să alunge pacienții timorați. Aparent, există șaizeci și cinci de camere În toată clădirea. În partea care i-a aparținut prințului Radziwill, subsolul adăpostește bucătăria, birourile și apartamentele angajaților. Parterul include recepția și un hol cu suveniruri prăfuite. Cu un etaj mai sus, pe scările late din marmură - cu stucaturi Într-o parte și un candelabru suspendat Într-un punct Înalt În spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
rugăminții Inspectoarei Manetti cu o cerere proprie: dragi concetățeni, haideți să ne prezentăm cu ce avem mai bun! Mi-am dat seama că trebuia să preiau inițiativa. Împăturind ziarul, m-am Îndreptat voios către Heino. Intrând În prăvălia sa de la subsol, l-am văzut efectuând ultimele retușuri pe trei coroane funerale, Împodobite cu panglici negre și late din mătase și Îi ordonă ceva unei doamne mai vârstnice care, căscând, se răcorea cu un evantai din pene. Aerul era dens din cauza florilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
a ei. „Ah, înfige-mi-o, Voinicule“, striga mărul găurit pe care îl cordeam în neștire în timpul picnicului. „Voinicule, o, Voinicule, bagă-mi-o toată“, mă implora sticla de lapte goală pe care o țineam ascunsă în boxa noastră de la subsol ca s-o bag în boale după școală cu maneta mea unsă cu vaselină. „Trage-mi-o, Voinicule, trage-mi-o“, țipa înnebunit ficatul pe care, în demența mea, l-am cumpărat într-o după-amiază de la o măcelărie și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ce armă ai făcut armata, și-ți cânt cântecul acelei arme! Te rog, dă-mi voie - e punctul meu forte. Țin minte că ne așezam pe paltoane, pe dușumeaua de ciment, cu spinările lipite de pereții solizi ai coridoarelor din subsolul școlii, și cântam la unison, pentru menținerea moralului, până când sirenele ne dădeau de știre că a trecut orice primejdie - „Johnny Zero“. „Înălțați laudă Domnului și Aduceți Muniția.“ „Așa a zis pilotul pe cer,/ Crezare să-i dați, atâta vă cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
animale de companie agitate... Ei îi trebuiau pereți șiroind de sânge. Îi trebuiau mâini nevăzute, reci ca gheața, care-i smulg pe copii din pat în toiul nopții. Îi trebuiau ochi care ard ca jăraticul în întuneric, în josul scărilor de la subsol. Și, pe deasupra, un ambalaj cât de cât atractiv. Bungalow-ul de pe Elm Street, de la numărul 521, are patru dormitoare, instalațiile originale și urlete în pod. Casa în stil normand de la numărul 7645, de pe Weston Heights, are ferestre în ogivă, vinotecă, verandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
a trebuit să ne lege cîte ceva. Întîi Doina. Apoi gîndul că rămîne ea în vînt. După aceea, situația mea... De vreo doi ani, vila. Visul ei! Să aibă o vilă mare, frumoasă, cu salon de primire, o cramă la subsol... Credeam că o femeie, cînd își vede visul cu ochii, e în stare să... Așa spun cărțile, alea proaste, citite de mine în tren, spun că doamna cutare, cînd a primit colierul dorit, a uitat de urîțenia celui ce-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
că șchiopătează. — Ce-i cu tine, John, îi spuse, ți-ai întins vreun mușchi în timpul meciului? Nu, venise răspunsul prompt al lui Bull, care tocmai devenise conștient de sine, e doar un fleac. Margoulies coborâse cu liftul urât mirositor până la subsolul spitalului. Acolo domnea un iz străvechi de cină de internat. Tavanul era claustrofobic de jos, și chiar la ieșirea din lift linoleumul începuse să se descompună și să se zdrențuiască în insule de diferite forme, ca sub efectul mișcărilor tectonice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
din driblinguri sau din cursele pe extremă, la șuturile cu șpițul n-aveau însă egal, mingea pleca cu precizie și lua o viteză aiuritoare, ca și buzele Nicoletei când o conduceai acasă după ore și, fără să aprinzi lumina la subsolul scării, intrai cu ea de mână pe culoarul boxelor, unde mirosea a gogonele și a cartofi umezi. Ciocații mei negri o făceau să râdă strepezit pe Alexandra Ștefănescu, o ființă cu ochi puțin strabici, care-a izbutit să nu fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a răspuns sever stai jos, dragă, io nu ofer definiții pentru măscări. Nicoleta se înroșise ca un gogoșar, ochii puțin strabici licăreau triumfător și căutau ochii mei prezbiți, comparația cu gogoșarul ducea vrând-nevrând cu gândul la murături, murăturile inspirau un subsol de bloc, întunericul de-acolo avea gustul unui sărut, iar sărutul acela, oricât de dulce fusese la vremea lui, căpătase un gust amar din pricina insistenței ochilor strabici. Dar înainte ca gloria ciocaților să fi apus, se petrecuseră fapte mai importante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]