1,497 matches
-
carte a lui Brucan, În care acesta deplângea generația lor irosită, Moscovici mi-a spus: „Grupul acesta restrâns a Început asaltul prin a lua locul fostei clase privilegiate”. O carte recent reeditată a lui Stelian tănase exploatează cu succes complexul „subteranei”, reflexul „străinului” venit În societatea românească din altă lume, din periferie, fără tradiții și educație socială. Complexați, conștienți de handicapul lor, de faptul că sunt priviți ca impostori, dar și aroganți, știind că au În spate armata de ocupație sovietică
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Iar procesul se cerea Îndeaproape supravegheat. Și cine cunoștea mai bine metodele de control intern? S-a Întins o plasă psihosocială asupra Întregii societăți, nimeni nefiind În afara bănuielii că ar putea trăda sau pactiza cu dușmanul. Oricine era arestabil. Complexul subteranei a cuprins Întreaga societate. În obiectiv intra nu numai dușmanul declarat, burghezia, ci și dușmanul intern, camaradul care nu respectă norma. Puteau fi În această categorie toate cadrele, chiar și vechii ilegaliști, inclusiv cei din nucleul de bază. Obsesia trădării
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
când ridicarea cu câteva zeci de centimetri a nivelului apei în albia minoră a acestuia face să se simtă și o ridicare a nivelului apei din bălți. Explicarea stă în aceia că, apa Prutului infiltrându-se prin aluviunile, alimentează pe cale subterană debitul bălților și gârlelor. Dintre „formele pozitive” de teren din porțiunea de luncă de care ne ocupăm, cele mai mari și mai însemnate sunt : grindurile fluviatile, conurile de dejecție și talusul. Grindurile fluviatile sunt forme de teren care însoțesc, deoparte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și în SUPLIMENT și mi-ai plăcut! Acum continuu să citesc ultima carte a domnului Paler (parcă ți-am spus că mi-a trimis-o dumnealui, însoțită de o nouă epistolă flatantă!), seducătoare ca toate cărțile dumnealui. Și "Însemnări din subterană" a lui Dostoievski. De fapt, sînt tare leneș și împrăștiat! Și zilele acestea am mai dat peste o frumusețe la P. Neamț. Mara. Ce nume așezat! Dar T. (mulțumește pentru gînduri, evident flatată de atențiune!) hotărăște bietul meu suflet din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
grâu și, în final, tot pământul dislocat din interior a fost așezat cu grijă de jos în sus până pe coama bordeiului. Am tasat bine pământul într-un strat dens și uniform, fără bulgări și denivelări. În felul acesta, locuința noastră subterană își putea primi locatarii. Dintre obiectele pe care mama le-a păstrat cu sfințenie de la bapțea, au fost trei lucruri total diferite: două de natură spirituală un crucifix și o biblie, iar al treilea un zolitor, obiect utilizat la spălatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și mi-am luat angajamentul să scriu o carte care se va numi "Dostoievski și Eminescu jurnaliști la 1877". După sărbători mă întorc la prietenul meu Dostoievski și o să pun pe primul plan o traducere mai veche a "Însemnărilor din subterana", să traduc romanul "Jucătorul" și povestirea "Eternul soț", ca să scoatem o carte bună pentru cititorul român avid de Dostoievski. În secret, Emil Iordache gândește să scoată și o culegere din corespondența lui Dostoievski, pe care să o intituleze cât se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de informatori, a regimului de înfometare, frigului și întunericului, a obligației de a lăuda un conducător care supunea populația la torturi morale și a prezenței pe străzile Bucureștiului, în 1990-1991, a minerilor cu bâte și topoare, văzuți ca ieșiți din subteranele Piteștiului. Încercând să ofere o definiție acțiunii de la Pitești, Ilie Bădescu și Dan Dungaciu consideră că 'reprezintă tratamentul represiv exercitat de instituția închisorii contra acelor simțuri profunde care permit individului încarcerat să prețuiască religia creștină, poporul român, cultura și istoria
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
explică, firește, această necesitate: Dacă vin americanii [...], ne spînzură pe amîndoi. Cu cît o să fim însă mai mulți, o să le fie mai greu să o facă și avem șanse să scăpăm!" Ilie Constantin este amendat de autorul Variațiunilor pe marginea subteranei pentru posibila complicitate (poetică) fertilă cu cerberii ideologiei comuniste: Încetul cu încetul, scrie Ilie Constantin, poeții înlocuiesc melopeea realist-socialistă cu un cînt din ce în ce mai personal; printre numeroasele imnuri întru gloria partidului se strecoară și cîte un mic poem adevărat, pe urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
toți. Richard Wurmbrand, evreu convertit la creștinism (la fel ca Nicolae Steinhardt convertit la ortodoxie în pușcărie), luteran cu mare credință, va lupta în contra ciumei roșii cu toate puterile. Mărturie, amintirile sale din închisoare, adunate în volumul Cu Dumnezeu în subterană. Cum spune părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, fost coleg de detenție cu pastorul, era un protestant foarte larg în vederi. După ieșirea din închisoare, în 1965 va fi obligat să părăsească România. Aflat în America, în revista sa Vocea morților, Wurmbrand
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
medievalitatea românească târzie, când „Domnul” posedat de o ambiție nemăsurată este tot mai mult izolat de realitate, de propria sa camarilă, care, apoi, cu ezitări penibile și așteptând Încă o dată un semnal din afară, Îl ucide! Iliescu iese victorios din „subteranele puterii”, obosit, aproape uzat de jocul cinic pe care și-l permisese dictatorul cu el, ba urcându-l, ba coborîndu-l În rang, dar apoi, În zorii deceniului zece, odată cu surparea „Bisericii moscovite”, ce păruse până de curând atotputernică, și cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lăsăm în continuare pe seama abilității lui Nicolae Prelipceanu, care ne spune că la Paris găsești mereu prilejuri de exultare personală. A doua zi ne vom descurca și noi destul de bine în metroul parizian, cu puzderia lui de semne distinctive, deși subteranele sunt foarte întortocheate, bunăoară în stația Châtelet, unde se întretaie mai multe linii. Arhitectul care a proiectat metroul parizian nu pare să fi suferit de un spirit excesiv de geometric. Mai degrabă s-a lăsat locuit de o imaginație învolburată. Coborâm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a păstra ceva sigur în memoria afectivă. Mai întâi să găsim Mona Lisa. Nu e deloc o idee originală, ba chiar cea mai comună cu putință, fapt pentru care administrația muzeului a fixat indicatoare vers Mona Lisa peste tot: în subterana de primire, pe pereții scărilor, pe culoare. Recunoaștem imediat locul mult-dorit, după îmbulzeala din sala nr. 6, de la etajul întâi. Trebuie să aștepți preț de câteva minute ca să ajungi la mirificul tablou. Gioconda ne surâde din spatele unui perete gros de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ceea ce îți atrage privirile prin dimensiuni sau decorațiuni exterioare turnul lui David, zidurile de apărare, clădirile mai înalte de pe muntele Scopus nu datează din vremurile biblice; iar atunci când vrei să pătrunzi în esența lucrurilor, trebuie să cobori pe dibuite în subterane întunecoase, pășind pe trepte nesigure tăiate în chiar calcarul solului. Monumentele funerare, apeductele, altarele, turnurile bisericilor, tot ceea ce în Europa se profilează, de regulă, pe nemărginirea cerului, zac aici în tenebrele subsolului: osuarul cu ornamente în formă de stea (promițător
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care se aduce apă din Siloe, se mai vorbește și de "trecerea secretă" a lui David. "Războiul fundațiilor" continuă încă multă vreme. A face din această movilă un fel de șvaițer pentru a provoca prăbușirea sanctuarelor islamice, a recuceri prin subterane o suveranitate pierdută la suprafață constituie un proces de intenții care apasă asupra Israelului. "Nici teroristul Khaled Mechaal și nici arabii n-au a ne spune ce trebuie să facem la douăzeci de metri de Zidul Plângerii." Și iată-i
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
totuși o diferență între aceste două destine încercate: evreul din Occident era însuflețit de o speranță: așteptarea lui Mesia și întoarcerea la Ierusalim. Pentru creștinul din Orient, Mesia a sosit deja, capătul tunelului continuă să rămână întunecat dar, în această subterană, el e acasă la el. 4. Preafericirile Lor Și ieșind de acolo, a plecat Iisus în părțile Tyrului și ale Sidonului. (Matei, XV, 21) Tyrul și Sidonul se află acum în Liban. Aceste două orașe nu mai sunt, ca pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dumiriți ca cei care au aflat taina zilei și a nopții, ne putem fie arunca pe fereastră, pentru că din toate acestea rezultă că Ierusalimul ceresc nu va coborî niciodată intact din tării, fie aventura cu o lanternă de buzunar în subteranele puțin frecventate ale turnului Babel al nostru. Există acolo, pentru înțelegerea lucrurilor, un mic moment de fericire care ne consolează că ne-am jucat de-a Sisifii din tată în fiu, până la stingerea luminilor, alergând toată viața după mirajul unei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o toloacă de sat, un bărbat își învață nevasta să pedaleze la o bicicletă, ca să economisească banii de tramvai și metropolitan, pecând aproape, în străzile moderne, huruie zgomotul vieții și sforăie neîntrerupt automobile, autobuze, tramvaie, iar sub fața pământului, în subterane, cu vuiet de tunet și furtună trec metropolitanele electrice. La Pat și Patachon, la cinematograf, lumea din sală râde cu atâta poftă, cu hohote mari și nestăpânite, cu chiote de râs, încât e o plăcere să vezi un public așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Emil Iordache (dispărut prematur), Dan Lungu, Radu Andriescu, Horațiu Decuble, Michael Astner, Mariana Codruț. Mulți dintre ei au părăsit între timp Iașul și bine au făcut. Trebuie să amintesc aici și episodul "Club 8", singura tentativă de a ieși din subterană în spațiul public la care am luat parte. Au fost întâlniri, lecturi publice, lansări de carte, polemici în presă, lecturi în străinătate, pledoarii pentru resurecția spiritului critic... o încercare onestă de a propune o alternativă culturală viabilă, în replică la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
este înspăimântător Rilke nu spunea degeaba asta. Așa și cu "îngerul" poeziei e o luptă pe care bietul poet o dă cum poate, de cele mai multe ori nu tocmai pe terenul lui. Cine crede că înaintarea în abatajul limbii și în subteranele limbajului, această muncă de noapte a poetului, duce la descrețirea frunții sau la epigrame vesele se înșeală. Poezia este cunoaștere de noapte, cu tot ce decurge de aici. Cititorul nu trebuie însă să știe ce anume riscă poetul, e de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Boy” tipic. Era Johnny White, care avea o soție și trei copii și arăta ca orice tînăr american obișnuit. Era și Martin, un puști chipeș, oacheș, de origine italiană. Fără țoale de fițe și figuri. Branșatul s-a mutat În subterane. Am Învățat noul vocabular al branșaților: „verdeață” pentru iarbă, „Îmbîrligat” pentru săltat de gardă, „cool”, un cuvînt bun la toate, indicînd orice lucru care Îți place sau orice situație care nu implică probleme cu legea. Invers, orice nu-ți place
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
orânduiască într-un fel sau în altul bucățile publicate de Ion Creangă în manualele școlare, în revistele vremii sau rămase în manuscris. Dominantele scrisului lui Creangă sunt, jovialitatea, umorul, sfătoșenia, stăpânirea inegalabila a limbii. Toate acestea străbat ca niște ape subterane întreaga creație a genialului povestitor, unificând-o fără să o uniformizeze, individualizând-o extrem, făcând-o inconfundabila. Opera lui Creangă evocă un om românesc teluric, ferit de civilizația orașului, lăsat sub conducerea instinctelor naturale. Creangă exprimă un stadiu de sensibilitate
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
al lui Ricci de publicare a unor scrieri majore ale lui Machiavelli. În anul 1577 Ricci afirmă că dorește doar să împărtășească acest volum "cu alte câteva persoane". Timpurile erau în schimbare, iar anumite forme de literatură puteau să devină subterane; era mai bine să te bucuri de citirea scrisorilor lui Machiavelli în privat. Din păcate, niciuna dintre cele douăzeci și una de scrisori aflate în proprietatea familiei Vettori nu au supraviețuit în forma lor inițială, adică în formă și versiunea trimisă de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
civilizația românească". Concluzie greu de acceptat, întrucât există nenumărate dovezi contrarii, tocmai de susținere de către aceștia a personalității scriitorului Eminescu. Dar, zice Cornel Ungureanu, cu destulă îndreptățire în a adopta o atitudine persiflantă, "Dacă secolul al XIX-lea are numeroase subterane, de ce tocmai viața și trecerea lui Eminescu să fi rămas în afara lor?" Subscriu întru totul la amendarea excesului, a "hermeneuticii exaltate, fanatice", numai că o judecată la fel de acidă s-ar cuveni aplicată și celor care văd în Eminescu un scriitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
univers al infamiei [...] ci, dimpotrivă, stimulează activitatea limitei". Geniile din familia sa, (Nietzsche, Holderlin), "presimt apropierea dezastrului și trăiesc, încercând să împiedice căderea, o hiperluciditate o "iluminare". Eminescu scrie în anul 1883 cele mai importante poeme ale sale fiindcă apropierea subteranei devenea din ce în ce mai palpabilă". E aici, la Eminescu, un tip de discurs poetic pe care Cornel Ungureanu îl corelaționează, într-o insinuată psihanaliză, firului existențial al creatorului, propunând astfel o altă pistă de înțelegere (de acces) a "căderii în sus", cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de negociere, de schimb, efectuat pentru voința populației de acolo și adesea cu tot concursul politicienilor români. "Impresionează notează exegetul la Eminescu, puterea de pătrundere în tainițele contextului istoric, politic, economic și cultural". Aceste tainițe le sondează și Theodor Codreanu ("subteranele istoriei"), mergând pe modelul eminescian în analiza factorilor politici mai ales, care au concurat la destinul provinciei, până în actualitatea noastră imediată. Pentru perioada interbelică și cea de după cel de al doilea război mondial, se folosește din plin de comentariile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]