8,469 matches
-
citopenii) Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi. Consideratii speciale Pacienţii trebuie evaluaţi periodic din punct de vedere clinic şi continuarea tratamentului trebuie decisă individualizat de către medicul curant. În cazul pacienţilor originari din Asia de Est/Asia de Sud-Est, eltrombopag trebuie iniţiat cu o doză scăzută de 25 mg o dată pe zLa întreruperea tratamentului, este posibilă reapariţia trombocitopeniei. Dacă utilizarea de eltrombopag este considerată necesară pentru pacienţii cu TIP cu insuficienţă hepatică, doza iniţială trebuie să fie de
ANEXE din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251586]
-
citopenii) Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi. Consideratii speciale Pacienţii trebuie evaluaţi periodic din punct de vedere clinic şi continuarea tratamentului trebuie decisă individualizat de către medicul curant. În cazul pacienţilor originari din Asia de Est/Asia de Sud-Est, eltrombopag trebuie iniţiat cu o doză scăzută de 25 mg o dată pe zi La întreruperea tratamentului, este posibilă reapariţia trombocitopeniei. Dacă utilizarea de eltrombopag este considerată necesară pentru pacienţii cu TIP cu insuficienţă hepatică, doza iniţială trebuie să fie
ANEXE din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251586]
-
2 (Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 52/2018) UNITĂȚI care funcționează în subordinea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene 1. Organismul intermediar regional pentru Programe europene capital uman - Regiunea Nord-Est ... 2. Organismul intermediar regional pentru Programe europene capital uman - Regiunea Sud-Est ... 3. Organismul intermediar regional pentru Programe europene capital uman - Regiunea SudMuntenia ... 4. Organismul intermediar regional pentru Programe europene capital uman - Regiunea Sud-Vest Oltenia ... 5. Organismul intermediar regional pentru Programe europene capital uman - Regiunea Vest ... 6. Organismul intermediar regional pentru Programe
HOTĂRÂRE nr. 678 din 23 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255627]
-
ecologică Natura 2000 și importante pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis) Anexa II – Harta Ariilor de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) importante pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis) Anexa III - Sensibilitatea peisajului în sud-estul României pentru conservarea gâștelor cu gât roșu (Branta ruficollis) , în raport cu planificarea teritorială strategică și proiectele individuale de investiții Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 INTRODUCERE
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
sezonul 2021/2022. 25000 23641 20000 16975 18839 16141 15330 18591 15000 12056 10813 10411 10737 10584 9386 12726 9915 10000 5355 7688 5655 5960 5699 4835 5000 3104 752 0 În Fig. 2, sunt reprezentate efectivele maxime pe sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022. Fig. 2. Efective maxime pe sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022 Având în vedere îmbunătățirea adusă în schema de monitorizare a speciei, este posibil ca fluctuațiile mari ale efectivelor înregistrate să fie determinate de temperaturile
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
10813 10411 10737 10584 9386 12726 9915 10000 5355 7688 5655 5960 5699 4835 5000 3104 752 0 În Fig. 2, sunt reprezentate efectivele maxime pe sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022. Fig. 2. Efective maxime pe sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022 Având în vedere îmbunătățirea adusă în schema de monitorizare a speciei, este posibil ca fluctuațiile mari ale efectivelor înregistrate să fie determinate de temperaturile relativ crescute în timpul iernii, când o parte din efective se opresc
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
modificarea condițiilor climatice și de scăderea populațională la nivel global. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 În prezent, cele mai importante zone pentru specie rămân siturile din sud-estul României, în principal regiunile din Bărăgan, Delta Dunării și Dobrogea (Fig. 3)declarate mai multe zone de protecție pentru specie: Balta Albă – Amara - Jirlâu, Ianca – Plopu - Sărat, Lacul Strachina, Iezerul Călărași, Gura Ialomiței - Berteștii de Sus, Parcul Natural Balta Mică a
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de Sus, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Lacul Oltina, Delta Dunării și Complexul lagunar Razim-Sinoe. Gâștele cu gât roșu preferă aceste regiuni pentru condițiile favorabile de înnoptare și hrănire. În ultimii zece ani, distribuția speciei a rămas neschimbată, în sud-estul țării. Prin observații și studii s-a dovedit că primele gâște ajung în România la sfârșitul lunii octombrie, în efective de până la zeci de indivizi. Scăderea temperaturilor spre sfârșitul lunii noiembrie, duce la o creștere semnificativă a efectivelor, în
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
litoralul românesc, până la îmbunătățirea condițiilor meteorologice. Din luna februarie, în unele zone ale Bărăganului, gâștele se întorc pentru scurt timp, înainte să pornească în migrația de primăvară care are loc la începutul lunii martie. În afara arealului lor din sud-estul țării, există numeroase date privind observarea unor exemplare solitare de gâscă cu gât roșu și grupuri mici de câteva exemplare, amestecate în stoluri cu gârlițe mari, în diferite părți ale țării. Aceste observații sunt în afara arealului de distribuție a
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
gât roșu este o specie erbivoră D. Hulea (2002) a efectuat un studiu mult mai detaliat pe speciile de gâscă cu gât roșu și gârliță mare ce a contribuit semnificativ la cunoașterea distribuției de Branta ruficollis și habitatelor speciei în sud-estul României. O atenție specială a fost acordată zonelor de hrănire, tipurilor de culturi selectate de specie și daunelor produse de aceasta ca urmare a pășunatului pe culturile de grâu. Din studiu a rezultat o estimare de 17-31% a pierderii din
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
ușor de crescut și reprodus în captivitate (Kolbe, 1979; Kramer. 1980), reproducerea acesteia în captivitate poate fi luată în considerare în viitor ca opțiune de conservare. Sunt necesare centre sanitar-veterinare de reabilitare a gâștelor rănite, prin coliziune în special în sud-estul țării, unde se pot recupera pentru a reveni în sălbăticie. În luna februarie 2020, au fost înregistrate câteva cazuri de gâște cu gât roșu găsite rănite, care au fost recuperate și eliberate după câteva săptămâni. O gâscă a fost salvată
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
își va întârzia reproducerea atunci când ajunge în zona de cuibărit din Arctica. Vizibilitatea redusă din cauza ceții și a altor factori Grad de intensitate – mediu Vizibilitatea scăzută din cauza ceții și a altor factori meteorologici este relativ frecventă în sud-estul României. În ianuarie 2020, au fost semnalate cazuri de gâște cu gât roșu găsite rănite (în curtea unor proprietăți private), după o perioadă prelungită de ceață, în sud-estul României. În prezent, nu există date în România privind coliziunea gâștelor cu
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
din cauza ceții și a altor factori meteorologici este relativ frecventă în sud-estul României. În ianuarie 2020, au fost semnalate cazuri de gâște cu gât roșu găsite rănite (în curtea unor proprietăți private), după o perioadă prelungită de ceață, în sud-estul României. În prezent, nu există date în România privind coliziunea gâștelor cu gât roșu cu liniile electrice de tensiune și cu turbinele eoliene. FACTORI BIOLOGICI Influența patogenilor și paraziților în zonele de iernare Grad de intensitate - mare Gâsca cu gât
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
locurilor tradiționale de iernare. După anul 1965, se consideră că specia și-a mutat zona de iernare de la Marea Caspică, la Marea Neagră, ca urmare a înlocuirii plantelor cerealiere cu alte culturi; Astfel de cazuri, au fost înregistrate în sud-estul României, în anul 2018, când dezvoltarea culturilor nu a fost suficientă pentru a oferi destulă hrană gâștelor. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Utilizarea crescută a pesticidelor
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Utilizarea crescută a pesticidelor și a altor preparate în zonele agricole Grad de intensitate - mediu Odată cu intensificarea agriculturii, în regiunea din sud-estul României, crește și utilizarea îngrășămintelor chimice și a altor substanțe pe câmpurile agricole. Raticidele, cu toate că au un impact puțin cunoscut la păsări, reprezintă o amenințare semnificativă. În februarie, pe vreme fără zăpadă, tractoarele împrăștie azotat de amoniu pe
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Recensământului Internațional al Păsărilor de Apă. După anul 2000, specia a fost monitorizată în cadrul Programului de monitorizare al Grupului Internațional de Lucru pentru conservarea speciei, sub coordonarea AEWA. În România, monitorizarea speciei se efectuează în perioada noiembrie – martie, în sud-estul țării, de către ornitologi din cadrul SOR, cu finanțare din surse proprii sau din programele POIM și LIFE. În cadrul proiectului LIFE16NATBG000847, ” Zbor sigur pentru gâsca cu gât roșu ”, au fost efectuate mai multe studii specifice, care au avut ca
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
echipate cu emițătoare satelitare (Petkov 2012, 2021, Simeonov et. al 2012, 2013, 2014, Todorov 2015, 2020) care au petrecut perioade de timp în România (Fig. 5). Fig. 5. Deplasările speciei de gâscă cu gât roșu în zonele de iernare din sud-estul țării, în perioada 2011-2020, pe baza datelor obținute de la emițătoare satelitare Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Hărțile cu zonele cele mai sensibile pentru distribuția speciei
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
specie protejată în România prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, iar toate siturile importante din sud-estul României sunt declarate Arii de Protecție Specială Avifaunistică (APSA/SPA-uri). Specia este inclusă în Formularele Standard Natura 2000 pentru 40 de APSA/SPA-uri, conform Anexei II la acest Plan. Dintre acestea, 17 situri au planuri de management aprobate prin ordin
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cu apă din Dunăre. Totodată, în perioada 2018 – 2019, AJVPS Brăila a asigurat cu eforturi proprii alimentarea cu apă a complexului piscicol Măxineni, în scopul menținerii condițiilor de habitat pentru păsările acvatice. O mare parte din locurile de hrănire din sud-estul țării sunt incluse în pachetul 7 - ”Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roșu Branta ruficollis ”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală în România, pentru perioada 2014-2020, ce are ca scop asigurarea sursei de hrană suficientă
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
a studiilor efectuate recent. Prioritate: Mediu Termen: Mediu Responsabili: autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, ANANP, administratorii ariilor naturale protejate Construirea unor staționare pentru animale rănite Descriere: Implementarea unor proiecte, prin care să fie înființate cel puțin două centre în sud-estul țării, care să funcționeze ca centre de reabilitare pentru fauna sălbatică și unde să fie tratate și apoi eliberate exemplarele de păsări rănite din speciile protejate. Cadrul legal pentru înființarea acestor centre se regăsește în OUG nr. 57/2007 privind regimul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
starea fizică, proporție adulți/juvenili date despre calitatea habitatelor – zonele de înnoptare și de hrănire presiuni și amenințări durata perioadelor de hrănire, înnoptare și a deplasărilor efectuate distribuția speciei și studiul relațiilor dintre locurile de înnoptare și locurile de hrănire din sud-estul României, se vor face cu ajutorul telemetriei (satelitare, radio, geolocatoare, etc) și prin inelare deplasările stolurilor de gâște determinate de activitățile antropice impactul prădătorilor naturali (păsări răpitoare de zi, șacali, câini) asupra populației de gâscă cu gât roșu Prioritate: Mare
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Termen: Permanent Responsabili: ANSVSA, universitățile, institutele de cercetare, gestionarii fondurilor cinegetice, ONG-uri Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Realizarea de campanii de informare adresate fermierilor din sud-estul României, pentru conștientizarea măsurilor de conservare și promovarea pachetelor de agro- mediu Descriere: Această măsură prevede realizarea periodică a unor campanii de conștientizare ce cuprind evenimente multiple (workshop-uri, website-uri, articole în media, TV și altele) dedicate fermierilor din
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cu gât roșu Reducerea populației de gâscă cu gât roșu Permanent Adoptarea de măsuri pentru reducerea acumulării de substanțe toxice în corpul gâștelor, prin reglementări ale autorităților responsabile LIFE, fonduri structurale 5.21 Realizarea de campanii de informare adresate fermierilor din sud-estul României pentru conștientizarea măsurilor de conservare și promovarea pachetelor agro-mediu Nerespectarea ghidurilor de bune practici cu privire la folosirea substanțelor chimice în sol și apă înzonele agricole; Utilizarea raticidelor pentru combaterea rozătoarelor pe terenurile agricole Permanent Respectarea ghidurilor de bune
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
60% RO124 Harghita 50% 60% RO125 Mureș 50% 60% RO126 Sibiu 50% 60% RO12 Nord-Est RO211 Bacău 70% 75% RO212 Botoșani 70% 75% RO213 Iași 60% 70% RO214 Neamț 70% 75% RO215 Suceava 70% 75% RO216 Vaslui 70% 75% RO22 Sud-Est RO221 Brăila 70% 75% RO222 Buzău 70% 75% RO223 Constanța 60% 70% RO224 Galați 70% 75% RO225 Vrancea 70% 75% RO226 Tulcea 70% 75% RO31 Sud-Muntenia RO311 Argeș 60% 70% RO312 Călărași 70% 75% RO313 Dâmbovița 60% 70% RO314 Giurgiu
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260204]
-
are în vedere realizarea condițiilor optime pentru instalarea și dezvoltarea semințișului. Semințișul beneficiază la maximum de adăpostul arboretului bătrân, atunci când benzile sunt orientate mai mult sau mai puțin pe direcția est-vest, iar tăierile înaintează spre sud, eventual sud-vest sau sud-est; în stațiunile umede și reci, tăierile trebuie să înainteze în sens invers, spre nord, eventual nord-est sau nord-vest. Articolul 11 (1) Arboretele tratate în regimul crâng se bazează pe regenerarea vegetativă a arborilor, tăiați parțial sau integral. În acest mod
NORME TEHNICE din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260369]