4,020 matches
-
plecarea mea. Au primit o alarmă. Se zice că a venit pe linia de apărare rusească. Unul dintre ofițerii de la transmisiuni spune că au avut o singură Înregistrare pe radar, pentru cîteva secunde. Obiectul a trecut de la nord-nord-est spre sud- sud-vest cu o viteză estimată la 2.000 de kilometri la oră. Vorbesc despre treaba asta ca despre un fapt divers, cică se Întîmplă mai des decît ai putea crede. La Început nu prea Înțeleg ce naiba vor să spună. Asta pînă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
observare vizuală În centru (unde, de altfel, se găsește și un depozit de muniție), există o mulțime de biute de pămînt acoperite de plase de camuflaj prin care se ițesc țevile unor tunuri enorme, există o lizieră de salcîmi spre sud-vest și o mulțime de avioane care ba zboară, ba sînt rulate pe pistă pentru a fi duse În zona de Întreținere, la est. Și mai există și un pavilion de vară, plin cu alți soldați, pe undeva printr-o pădurice
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
utilizează betonul, sistemul de ranforsare exterioară cu oțel, sisteme de stingere a incendiilor cu computerul sau care alcătuiesc acoperișul din materiale noi, cu scripeți ordonați de calculator. Stadionul „Steaua” este cea mai modernă arenă de fotbal din România. Poziționat în sud-vestul Bucureștiului, în cartierul Ghencea, stadionul Steaua face parte din „Complexul Sportiv Steaua” fiind o arenă tipică de fotbal (fară pistă de atletism). Construcția a fost inaugurată în aprilie 1974, cu ocazia unui meci amical Steaua - OFK Belgrad (scor 2-2). La
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de dolari - numai pentru deschiderea festivă. E o grandioasă manifestare sportivă cu 3.500 sportivi din 86 de țări. România prezentând doar o delegație simbolică de 27 sportivi - fără pretenții de medalii. În țară se anunță inundații în partea de sud-vest. Pentru 18 februarie. Mi se anunță vizita d-lui Florian Pricop, care-mi aduce revista „Elanul” nr. 93 în care mi se publică recenzia „Lumânărică”, după volumul omonim al consăteanului meu I.N. Oprea, care sper că va fi o completare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
aerul tot mai cald, Karin înțelegea cât de aproape de colaps fusese. Dacă-l mai îngrijea o săptămână pe Mark, ar fi început să creadă teoriile lui despre ea. Ea și Daniel ieșiseră la picnic lângă zonele umede, nisipoase, aflate la sud-vest de oraș. Ea se aplecă și-și acoperi fața tremurătoare. —O, Doamne. Ce m-aș fi făcut eu aici, fără tine, cu ceea ce i s-a întâmplat? El îi ridică umerii. — Eu n-am făcut nimic. Aș vrea să pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Bahrens. Pe copertă erau aceleași linii alb-negru care dădeau viață săniilor sovietice și câinilor-lup sovietici. Ceva ecumenism, ceva lingvistică și (ceva) parfum de rachiu Ceea ce urmează este un fel de telenovelă cu subiect ecumenic întâmplată într-unul din satele din sud-vestul țării noastre, aproape de capitala revoluției române din 1989. Timpul în care se petrece story-ul este imediat după vizita pontificală în România, moment de înălțătoare și cucernice trăiri întru solidaritate. Atunci, răposatul câine Tambur 1, adăsta alăturea de un grup de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
greu de conceput. Aceste contraste sociale se învecinează, fiind despărțite de o distanță de doar cîteva străzi, chiar dacă amestecul social este amenințat de un proces de îmburghezire care se întinde asemenea unei pete de ulei, nelăsînd neatins nici un cartier. Din sud-vestul spre nord-estul arondismentului 17, parcursul este în același timp istoric și sociologic, de la vecinătățile înstărite ale parcului Monceau la locuințele ieftine (HBM, succesoare ale vechilor HLM9) pauperizate de la granițele mărginite de bulevardele Mareșalilor. Satul Monceau a fost anexat Parisului în
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
acestui colț al Parisului de odinioară. O primă versiune a acestui text a apărut în publicația À Paris, nr. 2, noiembrie-decembrie 2003, pp. 54-55 Procentajele pe arondismente pot să mascheze diferențele între cartiere. În arondismentul 17, contrastul între nord-est și sud-vest datează din secolul al XIX-lea, din epoca în care muncitorii în construcții care clădeau somptuoasele reședințe particulare din parcul Monceau locuiau deja în imobilele cu locuințe închiriate din cartierul Épinettes. Și astăzi unele voci afirmă existența unei disparități de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
pe a ta, spuse Alex. Dar trebuie să mi-o aduci tu. Termină, Jamie. Nu mai da cu piciorul în nisip. — Ești sigură? Este o Toyota plină de bușituri. — De fapt, e exact ce-mi doream. Vino pe partea de sud-vest a lui Roxbury Park și trage în fața clădirii spaniole albe, cu o poartă din fier forjat în față. Temperamentul și educația n-o ajutau pe Alex să facă față situației cu care era confruntată. Își petrecuse toată viața în lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
-sii, măturînd În trecere o carafă cu apă care Îi stropi din belșug vălul, Marie se năpusti spre balconul apartamentului Într-un vîrtej de muselină la fel de albă ca vela de pe catargul principal al goeletei pe care o umfla briza dinspre sud-vest. Silueta Înaltă și bine clădită a skipperului se decupa Îndărătul cîrmei. Era Încă prea departe pentru a-i desluși trăsăturile, dar Îi era de ajuns să Închidă ochii ca să vadă zîmbetul larg care dădea la iveală două șiruri de dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
a stat odată de vorbă cu această pasăre, într-o seară caldă de iunie, cu mulți ani în urmă. Luna era în primul pătrar și lumina ei cădea pe piatra cubică din curtea catedralei. Bătea în plin pe zidul de sud-vest al incintei și mitropolia părea o cetate străveche, ieșită din imaginația poetului. Pascal se simțea ca sărmanul Dionis pe cale să dea nas în nas cu avatarul faraonului Tla. Pașii îl purtau ca vrăjit prin curtea pustie, pe lângă zidul gol al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și de geamurile ferestrelor. Un kilometru în linie dreaptă îl despărțea de Piața Armelor și de Palatul Congresului, dar cupola acestuia de abia se distingea în spatele perdelei de particule în suspensie plutind în atmosfera poluată a orașului Santa Cruz. Spre Sud-Vest, aproape de port, coșuri gigantice se alăturau cu fumăraia lor eșapamentelor de mașini și, cum munții din apropiere care dominau spinarea orașului împiedicau venirea vânturilor, aerul poluat stagna într-o depresiune, ucigând în fiecare lună zeci de bolnavi afectați de dificultăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nu-i zări nicăieri pe războinici. José Correcaminos îi ieși în întâmpinare. — Bine ai venit! îl salută el. Kano a povestit aventura cu mașinile și tribul îți mulțumește. — Unde sunt războinicii? — La vânătoare... S-au dus să caute tapiri în Sud-Vest. Nu e nici o mișcare pe șosea. Doar o mașină mai funcționa, dar au luat-o. Totul este liniștit. Se așezară pe un copac căzut la pământ; trecu un bătrân și se înclină respectuos; câteva femei aduseră niște rachiu și apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
alimentarea pluvionivală a râurilor, în ajutorul căreia un rol important îl are regimul precipitațiilor. În consecință, primăvara predomină scurgerea pe toate râurile, însă vara scurgerea este scăzută pentru majoritatea râurilor, iar iarna scurgerea este nulă, exceptând râurile din vestul și sud-vestul țării, care au o scurgere activă. Din acest punct de vedere, râurile se împart în două categorii: cu scurgere permanentă și cu scurgere periodică. Din ultima categorie face parte și Bârladul, alături de Bahlui și Jijia, care sunt lipsite complet de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Inițial, prin cursul său spre sud-est, Bârladul dă impresia că se îndreaptă spre Prut, însă el strânge afluenți precum Șacovățul, Stavnicul, Racova, Vasluiețul, Crasna (ultimii trei acoperă zona mlăștinoasă din sudul orașului Vaslui) și se arcuiește, schimbându-și direcția spre sud-vest (probabil datorită zonei coborâte a Siretului inferior), astfel încât ia forma unui semn de întrebare, de dimensiuni mari. În momentul în care își schimbă direcția, Bârladul taie pe stânga câțiva afluenți ai Prutului, iar din dreapta adună alți afluenți precum Simila, Tutova
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe teritoriul județului Bacău, între anii 1957-1968, M. Florescu și V. Căpitanu au efectuat cercetări de suprafață la Bărboasa-Oncești (punctul Socet), Căbești-Podu Turcului (punctul Râpa Bujorii), Lichitișeni-Vultureni (punctul Pe tablă), Oncești (punctul Poarta Țarinei) și Sâghica-Podu Turcului (punctul Marginea de sud-vest). Pe teritoriul județului Galați M. Brudiu a întreprins cercetări, între anii 1960-1970, la Brăhășești (punctul Izvorul Hanului), Cosițeni-Brăhășești (punctul Nordul satului) și Ireasca-Gohor (punctul Izvoare), iar în perioada 1960-1964, grupul constituit din A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inițial, așezarea de la Gara-Banca a fost încadrată în secolele VIII-IX, iar ulterior s-a revenit asupra datării, fiind rectificată pentru secolele IX-X); Maxim-Alaiba 1993, p. 355-359. 59. Gara Roșiești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Arămoasa: la aproximativ 1,5 km sud-vest de sat s-au identificat fragmente de vase din pastă nisipoasă, cu decor incizat, specifice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 49; Teodor 1997c, p. 105. b) La Meri (Valea Merilor): în punctul de unde izvorăște Pârâul Ibănești, la aproximativ 2,5 km sud-vest de sat, s-a identificat o așezare cu ceramică din veacurile VIII-IX. Materialul ceramic a fost obținut de Gh. Coman de la profesorul Popescu, în 1960 și se află în patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și alte câteva, lucrate la roată, specifice veacurilor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1972. Material inedit în patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 115. 80. Miclești (comuna Miclești), județul Vaslui a) În Fundătură: la numai 200m sud-vest de Casa Pădurarului și la aproximativ 1,5 km sud-est de localitate s-au descoperit fragmente de vase-borcan specifice secolelor VI-VII și IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din veacurile VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1958. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 165, nota 10. 93. Popeni (comuna Zorleni), județul Vaslui a) Gheneștii Vechi: pe dreapta șoselei Murgeni-Popeni, într-o văiugă, situată la 500m sud-vest de stația releului TV, s-au descoperit fragmente ceramice datate în secolele VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1959. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 284, nota 14; Teodor 1997c, p. 131. b) Grădinărie: în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aparținând secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul ceramic neilustrat este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 222; Teodor 1997c, p. 140. 104. Sasova (comuna Rebricea), județul Vaslui a) Marginea de sud-vest a satului: în preajma izvoarelor din marginea sud-vestică a satului s-au găsit fragmente de vase din veacurile V-VI și IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 221
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
V-VI. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 211, 220 (fig. 7/9); Teodor 1997c, p. 142. 107. Sâghica, actualul Căbești (comuna Podu Turcului), județul Bacău a) Marginea de sud-vest: în marginea de sud-vest a fostului sat Sâghica, astăzi unit cu Căbeștiul, s-au identificat fragmente ceramice din veacurile VI-VII. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 211, 220 (fig. 7/9); Teodor 1997c, p. 142. 107. Sâghica, actualul Căbești (comuna Podu Turcului), județul Bacău a) Marginea de sud-vest: în marginea de sud-vest a fostului sat Sâghica, astăzi unit cu Căbeștiul, s-au identificat fragmente ceramice din veacurile VI-VII. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu 1969, p. 270; Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fi etalat, câțiva metri în jur, întregul plan al etajului. Nu-i vorbă că, și așa, pe orbecăială, sperietoarea izbutea să scormonească câțiva metri în apropiere cu privirile, atingîndu-și-le aproape de creștetul nostru. Izbutisem să ne refugiem, tuspatru, două ziduri către sud-vest, în vestiarele și cabina de machiaj ale trupei studențești de teatru "Podul". Fornăind, paparuda în raglan putrezit dădea semne totuși că ne mirosise. O vârâsem pe mânecă. Derutat însă de absența clătinărilor luminoase ale cubului, deșiratul nu izbutea încă să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Chiar în acea noapte, pentru a realiza cât mai veridic butaforia zodiilor de apă, Ho diábolos mută Bucureștiul, pentru 24 de ore, (purtîndu-l ca pe un talger, într-o singură mînă), în pustietățile Oceanului Pacific, 520-525 mile sud-vest de arhipeleagul Amiral Serafim. Astfel încît, atunci când, pe la 5 dimineața, cu genele cârpite de somn, Gabriela P. Mocanu (alungată de către fermecătoare în brațele spectrului invocat ca fiind cel al Profesorului de Istoria Religiilor) călca pe dalele curții din strada Perone
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]