14,769 matches
-
o lucrare vocal-simfonică în care am folosit numai titlul poemului prezentat ce era dintr-un singur cuvânt -” fericire”. Felicitări, Maestro! Dumneavoastră ce părere aveți, care dintre toate artele lumii considerați că ar fi cea mai eficientă artterapie, dătătoare de pace sufletescă, liniște, împăcare cu sine, și care poate împlini spiritual mai mult? Maestro Eugen Doga: Toate artele, ca și toate medicamentele de altfel, toate florile, sau fetele oamenilor, toamnele târzii, ori primăverile timpuri, toate au specificul lor aparte. Se recomandă plimbări
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
apucă și o interpretează piesa de te pune să zbori, te face să încerci să cuprinzi lumea întreagă, să te îndrăgostești de tot și de toate ce cuprind această lume reală, cât și cea virtuală. Muzica este liantul de încântare sufletesc, răsuflare prelungă a gândurilor, inspirația (alimentarea) ideilor din izvorul nesecat și cea mai solidă consolidare a spiritului. - v.m. -Cu alte cuvinte, aceste „iluzii” nu sunt întocmai astfel pentru dvs., ci împliniri depline! Credeți dvs. cumva că, este mai bine să
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
se ascund raze de soare, focul să le stingă aburi plumburii. Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează gânduri omenești ce-și duc ecouri în vorbe de duh. Că îngheață maniere sufletești. În văl plumburiu se cerne viața naturii în a vremii amorțire. Prin iarnă să-i legene speranța, cu dor de-a primăverii revenirire. © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: VĂLUL PLUMBURIU / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1388, Anul IV
VĂLUL PLUMBURIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383805_a_385134]
-
vremea călduroasă, când pe horn iese dens fum și pe iarbă-i brumă groasă. Noaptea, mantie-și întinde pe zori de zi și răsărit. Mai devreme își închide pleoape, cu soare-n asfințit. Nostalgie-mi pun pe rânduri, cu dorință sufletească. Floarea iubirii din gânduri să nu mi se ofilească. Să-mi țină de cald când plouă, până vin vremuri mai bune. Într-o primăvară nouă, glas de gând să pun pe strune. © Maria Filipoiu 17.10.2014 Referință Bibliografică: APUS
APUS DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383815_a_385144]
-
de căpușă” („Ingratitudine”)! Noutatea poeziei lui Eugen D. Popin constă mai ales în modalitatea structurării demersului liric. Poetul alege o exprimare concisă, laconică, eliptică, versurile sale sunt scurte, precum respirația și rostirea sacadată a unui om încercat de intense trăiri sufletești. În concizia lor, unele texte amintesc de haiku-urile japoneze („Rugă”, „Primordiu”, „Stare” ș.a) Într-o lume literară în care în vogă e ambiguizarea, închiderea semnificațiilor sub multiple învelișuri de abstracțiuni, Eugen D. Popin optează pentru limpiditate, exprimare clară
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
impresia, chiar dacă aceasta este înșelătoare, că, prin intermediul unor simple cuvinte, ni se comunică o cunoaștere de o natură foarte specială: cunoașterea unui conținut psihic, așa cum este conținutul psihic în viața reală. Poezia trebuie să ne dea iluzia comunicării unui conținut sufletesc. Însă orice limbaj, atât cel poetic cât și cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
conținut psihic, așa cum este conținutul psihic în viața reală. Poezia trebuie să ne dea iluzia comunicării unui conținut sufletesc. Însă orice limbaj, atât cel poetic cât și cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
reală. Poezia trebuie să ne dea iluzia comunicării unui conținut sufletesc. Însă orice limbaj, atât cel poetic cât și cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
repetă este un imbecil“. Obișnuința conceptualistă a limbii se dovedește fatală pentru poezie, ca și universalitatea ei depersonalizatoare. Adică tocmai ceea ce face din ea principalul mijloc de comunicare umană. Poezia este și ea o comunicare, dar comunicare a unor conținuturi sufletești la care limba nu are acces, pe care, mai bine zis, le falsifică transformând în mod vizibil în gen ceea ce este individual, analizând ceea ce este sintetic. Sarcina poetului rămâne aceea de a ieși din generalitatea limbii, de a o transforma
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
le falsifică transformând în mod vizibil în gen ceea ce este individual, analizând ceea ce este sintetic. Sarcina poetului rămâne aceea de a ieși din generalitatea limbii, de a o transforma în așa fel încât să devină aptă să producă iluzia individualității sufletești. Modificările poetice sunt prin excelență idividualizante, opoziția fundamentală între poezie și limba română creînd din acest punct de vedere nu doar dificultăți, ci și avantaje. Inexpresivitatea dedusă a limbii este, la rândul ei, rezultatul unei iluzii- amăgire contrară, dar profitabilă
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
Autorului EXTRAS DIN MOTIVELE ,,N,, Există ,,N,, motive pentru a înlocui un om cu alt om, un obiect cu alt obiect, o stare cu altă stare. Poți înlocui chiar o fericire cu un alt gen de fericire. Să zicem, fericirea sufletească și trupească, cu fericirea materială, intercalate, sau invers. Sau, de ce nu, fericrea cu o nefericire. Totul poate porni de la ,, ai făcut o algere greșită,, ,,a lipsit comunicarea,, cum se spune mai nou , până la ,,nu ai avut încotro,, și ajungi uneori
EXTRAS DIN MOTIVELE ,,N,, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380104_a_381433]
-
gust, cu preponderență existente în plan politic ori social. Esteticianul, criticul și istoricul literar român Tudor Vianu (1897-1964) scria: ,,Cine vorbește «comunică» și «se comunică». O face pentru alții și o face pentru el. În limbaj se eliberează o stare sufletească individuală și se organizează un raport social. Prin intermediul limbajului caracterizezi personajele, descrii, povestești, dar și limbajul, la un moment dat, te caracterizează, te ,,descrie”. Limbajul de mahala auzit în Senat cu câteva săptămâni în urmă, exprimat de un intelectual, denotă
ABJECȚIE ȘI MAHALAGISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380097_a_381426]
-
găsi niște reguli generale, principii care să fie respectate pentru (re)câștigarea încrederii, altfel încrederea riscă să fie pierdută. Și ce s-a construit cândva, se dărâmă. Aceste reguli trebuie urmărite matematic, rațional deci, dar fără să fie neglijat impactul sufletesc. Oamenii de știință au descoperit în creierul uman „busola moralității”, cea care controlează felul în care percepem comportamentul nostru și al celorlalți și ne avertizează asupra „întunericului”: „Există un mecanism în creierul nostru, care ne informează atunci când am făcut ceva
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Patriarh inspira tuturor foarte multă seriozitate, sinceritate, mult discernământ și foarte multă blândețe, noblețe și cumințenie spirituală, transpunându-ne întotdeauna, într-o stare de confort sufletesc și de bucurie duhovnicească!... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat de foarte multă lume, bucurându-se de o popularitate ieșită din comun, drept pentru care mai era probabil, și invidiat!... El, Arhipăstorul cu chipul veșnic luminos, a
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
era foarte apreciat, foarte admirat de foarte multă lume, bucurându-se de o popularitate ieșită din comun, drept pentru care mai era probabil, și invidiat!... El, Arhipăstorul cu chipul veșnic luminos, a fost întotdeauna, consecvent probității sale intelectuale, morale și sufletești!... Pentru acest fapt a fost foarte solicitat, fiind implicat în foarte multe acțiuni și activități, în diferite comisii bisericești, teologice, culturale și academice, din cadrul diferitelor instituții și universități românești ori străine, și aceasta pentru că metodele și normele sale de lucru
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
toată țara și din străinătate, în dangătul clopotelor și în rostirea pioasă a sfintelor slujbe de pomenire, au știut în urmă cu nouă ani, să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor spiritual, care le-a purtat grija celor sufletești, în toate ținuturile țării (și în diaspora românească) - în diferitele ascultări și trepte ierarhice pe care le-a parcurs în atâția zeci de ani, iar în cea de Patriarh timp de peste douăzeci de ani, în vremuri și în condiții nu
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
ale lui Nicolae Paulescu se îmbină în activitatea socială Teologul Nicolae C. Paulescu, la fel de activ ca omul de știință, s-a axat pe două direcții: existența lui Dumnezeu (vezi „Noțiunile de suflet și Dumnezeu în fiziologie”, „Fiziologie filosofică”) și patimile sufletești (vezi „Instincte sociale, patimi și conflicte, remedii morale”). În problema existenței lui Dumnezeu, Paulescu pleacă de la deducția că finalitatea din ființele vii are drept cauză sufletul (un agent imaterial imperceptibil), iar cauza sufletului trebuie să fie o Cauză primară imaterială
MEDICUL TREBUIE SA FIE UN APOSTOL AL MORALEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380141_a_381470]
-
imaterială, imperceptibilă, unică, înțeleaptă. Astfel, „viața este efectul a două cauze imateriale: una, cauza secundară sau Sufletul, unică pentru fiecare ființă vie; Document inedit - Pancreina, dr. Nicolae Paulescualta, cauza primară sau Dumnezeu, unică pentru totalitatea ființelor vii”. În analiza patimilor sufletești, Paulescu pornește de la credința ortodoxă că legea supremă care conduce societățile este iubirea. Oricine greșește iubirii devine patologic. Așadar, patima reprezintă pervertirea instinctului biologic și psihologic corespunzător normal (spre exemplu nevoia de hrană și îmbuibarea). Patimile constituite se abat de la
MEDICUL TREBUIE SA FIE UN APOSTOL AL MORALEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380141_a_381470]
-
spirituale“, fiind moștenit din bătrâni. Prin acest „dat care venea de dincolo, dintr-o zonă unde e obârșia lucrurilor“, omul, colectivitatea și natura participă la un timp sacru, revelat. Reforma calendarului din anul 1924 a arătat foarte bine caracterul calitativ, sufletesc și organic al timpului trăit în satul românesc: „Poți dumneata schimba calendarul cum vrei, dar zilele rămân tot acolo“, după cum spun sătenii. Zilele și sărbătorile nu sunt convenții, ci fac parte dintr-un timp viu și concret - iată de ce s-
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
lor indestructibilă“. Așa cum „gândirea sălbatică“ teoretizată de Claude Levi-Strauss nu era foarte științifică, însă „introducea un început de ordine în univers“, țăranul român „spațializează ideea de bine și de rău și o introduce ca principiu nu numai în viața interioară, sufletească, ci și în natură, în ordinea cosmică. Lucrurile par întocmite în așa fel, încât ele răspund unor nevoi de ierarhie, echilibru și armonie a lumii obiective“. Gândirea noastră populară nu suportă ceea ce este obscur și abstract, apropiindu-se de „știința
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
triste și dureroase condiții, dincolo de structura și vocația ei. Contrar unor vechi tradiții, prin care femeia aducea vieții noastre morale și sociale multă stabilitate, în lumea contemporană femeia aduce acestei vieți o notă de labilitate psihică și frivolitate. Viața ei sufletească e prea mult angajată în senzație și plăcere și prea ruptă de o activitate a spiritului, unde în trecut ea a excelat“ (Ernest Bernea, 2010, „Meditații filosofice“, p. 28, 55-56). Prin cercetările asupra obiceiurilor și credințelor populare, dar mai ales
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
literatură patristică. Profesorul era o somitate, un savant în materie, cunoscător de limbă greacă și latină. Apoi, era Haralambie Rovența - Profesorul de Studiul Noului Testament, care a publicat nenumărate cărți de comentarii la Noul Testament. Era un om de o bunătate sufletească și de o finețe deosebite. Filosoful Ioan G. Savin, alt om impecabil, pe care studenții îl aplaudau la curs. Mai era stâlpul Ortodoxiei, cum ziceam noi, Profesorul Tudor M. Popescu - marele istoric, care era un om atât de modest... Venea
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
foarte concis, coerent dar și consistent în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii!... De asemenea, mai are și calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun care îți inspiră foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile eterne ale spiritualității noastre romănești și ortodoxe!... A ajuns la o vârstă, venerabilă, la care probabil, se gândește mai mult la ce a fost în urmă, făcându-și tot felul de bilanțuri deși, eu personal îi
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
aibă parte; rugăciuni cărora mă alătur și eu, dorindu-i să ne trăiască în continuare întru mulți, folositori și roditori ani!... Știind așadar, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Nicolae Bordașiu este un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruiere, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
mai jos: „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice,/ Ce din frunze îți doinește, ce cu fluierul îți zice,/” (...) Cei care nu înțeleg ce scriu eu și nici nu au simțul umorului, ori inimă pătrunsă de sensibilul vieții sufletești umane, nu mă miră dacă îl contestă pe Eminescu deoarece a spus despre Alecsandri că „zice” cu fluierul. „Păi, ce, Alecsandri e Dumitru Zamfira?!”, ar zice fixiștii textului supralogic, pur tehnic, în alb-negru. „Nu, dom’le, Alecsandri a scris, nu
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]