3,755 matches
-
în cazul inaniției datorate unei greve a foamei prelungite). Halbwachs (1930) distinge suicidul de sacrificiu considerâdu-l "orice act îndeplinit de victima însăș cu intenția de a se omorî și care nu este un sacrificiu". Cazanvielh insistă asupra participării voluntare, conștiente: "suicidul este pornirea voluntară spre moarte". Dacă sinuciderea lentă sau parțială poate implica inconștientul, ea fiind recunoscută și apreciată ca atare doar datorită orientării spre autodistrugere, sinuciderea reală sau realizată presupune conștiința morții sau măcar asumarea acestui risc. J.Baecher consideră
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pornirea voluntară spre moarte". Dacă sinuciderea lentă sau parțială poate implica inconștientul, ea fiind recunoscută și apreciată ca atare doar datorită orientării spre autodistrugere, sinuciderea reală sau realizată presupune conștiința morții sau măcar asumarea acestui risc. J.Baecher consideră că suicidul este un act uman, pe de o parte pentru că îl găsim peste tot unde exista oameni, pe de altă parte pentru că nu-l găsim decât la ei, un "act logic, act extrem, dar care reprezintă o soluție aleasă de o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
parte pentru că nu-l găsim decât la ei, un "act logic, act extrem, dar care reprezintă o soluție aleasă de o ființă rațională, chiar dacă acesta soluție nu este întotdeauna cea mai buna". Esquirol (1838), ca promotor al tezei psihiatrice asupra suicidului, susține că sinuciderea este întotdeauna consecință unei boli psihice, a ruperii echilibrului mintal,este un episod al uneia sau mai multor forme de nebunie, care nu se întâlnește la subiecții cu spiritul sănătos"; omul atentează asupra vieții sale doar atunci când
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de sentimente nobile și generoase, se aruncă în mijlocul pericolului, se expune la o moarte inevitabilă și-și sacrifică de bună voie viața, pentru a respecta legile, pentru a-și păstra credința, pentru salvarea țării sale". Totuși, psihiatrii nu neaga existenta suicidului numit normal. Pentru H.Ey (1950), "suicidul constituie reacția antisocială cea mai frecventă în patologia mentală"; "comportamentul suicidar adevărat este un act în care individul își dorește moartea pentru moarte" (apud, Dragomirescu, 1990, p. 206). Achile Delmas definește suicidul ca
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în mijlocul pericolului, se expune la o moarte inevitabilă și-și sacrifică de bună voie viața, pentru a respecta legile, pentru a-și păstra credința, pentru salvarea țării sale". Totuși, psihiatrii nu neaga existenta suicidului numit normal. Pentru H.Ey (1950), "suicidul constituie reacția antisocială cea mai frecventă în patologia mentală"; "comportamentul suicidar adevărat este un act în care individul își dorește moartea pentru moarte" (apud, Dragomirescu, 1990, p. 206). Achile Delmas definește suicidul ca fiind "actul prin care omul lucid, putând
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
existenta suicidului numit normal. Pentru H.Ey (1950), "suicidul constituie reacția antisocială cea mai frecventă în patologia mentală"; "comportamentul suicidar adevărat este un act în care individul își dorește moartea pentru moarte" (apud, Dragomirescu, 1990, p. 206). Achile Delmas definește suicidul ca fiind "actul prin care omul lucid, putând alege să trăiască, alege totuși moartea fără o necesitate etică" (apud Dragomirescu, 1990, p. 207). El este de părere că "suicidul este în opoziție cu legile naturale" și că reprezintă "o anomalie
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
moartea pentru moarte" (apud, Dragomirescu, 1990, p. 206). Achile Delmas definește suicidul ca fiind "actul prin care omul lucid, putând alege să trăiască, alege totuși moartea fără o necesitate etică" (apud Dragomirescu, 1990, p. 207). El este de părere că "suicidul este în opoziție cu legile naturale" și că reprezintă "o anomalie, având toate caracteristicile unei manifestări patologice". Freud concepea suicidul ca pe o heteroagresivitate deturnată (refulată), ca un eșec de exteriorizare al unor tendințe agresive, deci ca un "inverted homicide
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
alege să trăiască, alege totuși moartea fără o necesitate etică" (apud Dragomirescu, 1990, p. 207). El este de părere că "suicidul este în opoziție cu legile naturale" și că reprezintă "o anomalie, având toate caracteristicile unei manifestări patologice". Freud concepea suicidul ca pe o heteroagresivitate deturnată (refulată), ca un eșec de exteriorizare al unor tendințe agresive, deci ca un "inverted homicide". V. Dragomirescu, de pe pozițiile medicinii legale, considera suicidul ca "tipul particular (specific) și major, atât ca intensitate de manifestare, cât
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
că reprezintă "o anomalie, având toate caracteristicile unei manifestări patologice". Freud concepea suicidul ca pe o heteroagresivitate deturnată (refulată), ca un eșec de exteriorizare al unor tendințe agresive, deci ca un "inverted homicide". V. Dragomirescu, de pe pozițiile medicinii legale, considera suicidul ca "tipul particular (specific) și major, atât ca intensitate de manifestare, cât și reflectare socială a conduitei deviante autodistructive". Fenomenul suicidar apare drept "o formă specifică de comportament individual antisocial, de tip autoagresiv, supus unui determinism și având drept scop
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
comportament individual antisocial, de tip autoagresiv, supus unui determinism și având drept scop acceptarea voluntară conștientă și deliberată a intreruperii cursului vieții de către individul care a adoptat această soluție pentru rezolvarea unor conflicte personale". În definitia adoptata de O.M.S., suicidul este "actul prin care un individ caută să se autodistrugă fizic, cu intenția mai mult sau mai puțin autentică de a-și pierde viața, fiind conștient mai mult sau mai puțin de motivele sale". Aceasta definiție ne-a permis identificarea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în majoritatea cazurilor din acest studiu. Ea este esențialmente o definiție operațională în care se exprimă intenționalitatea și se face distincția între cauzalitate și motivație. Ea impune discriminarea rolului pe care subiectul îl joacă în propria sa moarte. Tentativa de suicid a fost definită tot în cadrul O.M.S. Centrul pentru Studiul Parasuicidului (1989) ca fiind "un act cu efect non-fatal în care un individ inițiază în mod constient un comportament non-habitual, care fără intervenția altora va cauza o autoliză sau ingerează
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și ca un îndemn, o împingere către moarte. Oricâte motive personale, individuale, adică implicate în structurile și funcțiile psihologice ale personalității ar exista, exagerbarea acestora determină trecerea la act, ele fiind generate de condiționarea macrosocială. 4.2. Caracterul psihologic al suicidului Fenomenul autodistrugerii umane se produce cu o frecvență mai mare sau mai mică, dar niciodata nulă în orice societate. Mai mult, în istorie s-a întâmplat uneori ca sinuciderea să cunoască veritabile epidemii. În general, suicidul este considerat ca având
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
2. Caracterul psihologic al suicidului Fenomenul autodistrugerii umane se produce cu o frecvență mai mare sau mai mică, dar niciodata nulă în orice societate. Mai mult, în istorie s-a întâmplat uneori ca sinuciderea să cunoască veritabile epidemii. În general, suicidul este considerat ca având o mică pondere cantitativă în comparație cu alte cauze de deces. Totuși, din pacate realitatea este cu totul alta, sinuciderea constituind o cauza majora a mortalității. La scara planetara fenomenul suicidar înregistrează o tendință ascendentă, în microgrupurile sociale
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
alta, sinuciderea constituind o cauza majora a mortalității. La scara planetara fenomenul suicidar înregistrează o tendință ascendentă, în microgrupurile sociale, rata sinuciderii variază semnificativ, într-o oarecare măsura pe sex, dar în special pe vârste, profesii, categorii sociale etc. Astfel, suicidul este de trei ori mai frecvent la bărbați decât la femei, de două ori mai frecvent la vârstnici decât la tineri, de două ori mai frecvent la cei care trăiesc singuri decât la cei care sunt căsătoriți, iar în rândul
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
la bărbați decât la femei, de două ori mai frecvent la vârstnici decât la tineri, de două ori mai frecvent la cei care trăiesc singuri decât la cei care sunt căsătoriți, iar în rândul celor care au rămas singuri, incidența suicidului este de patru ori mai mare la barbați decât la femei. Aceste date capătă o importanță aparte cand sunt corelate cifrele anuale cu anumiți factori cu pondere socială care apar. Studiile statistice ale O.M.S. arată ca la un interval
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și Australia, un omnipractician întâlnește o sinucidere la doi ani printre pacienții săi și un număr de 5-10 ori mai mare de tentative. Statisticile actuale reliefează faptul că, în timp ce tentativele suicidare sunt mai frecvente la femei (3-5 femei / 1 barbat), suicidul propriu-zis este mai frecvent la barbați (3-5 barbați / 1 femeie). Calculele statistice indică pentru secolul trecut un număr de circa două milioane de sinucigași, în timp ce numărul acestora pentru secolul XX este evaluat la circa zece milioane (Belis, V., Gangal, M., 1994
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
3-5 barbați / 1 femeie). Calculele statistice indică pentru secolul trecut un număr de circa două milioane de sinucigași, în timp ce numărul acestora pentru secolul XX este evaluat la circa zece milioane (Belis, V., Gangal, M., 1994, p. 379). Date statistice precise despre suicid sunt greu de obținut. Frecvența reală a sinuciderilor și a tentativelor de sinucidere este greu de stabilit, mai ales din trei motive: * cel care a efectuat o tentativă nereușita nu recunoaște intenționalitatea gestului; * aceasta intenționalitate nu este recunoscută de anturaj
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
greu de stabilit, mai ales din trei motive: * cel care a efectuat o tentativă nereușita nu recunoaște intenționalitatea gestului; * aceasta intenționalitate nu este recunoscută de anturaj sau de autoritatea responsabila; * prezența disimulării la multe din cazuri, datorita acreditării sociale negative, suicidul realizandu-se într-un mod mascat, fiind deseori înregistrat ca un accident. Pentru aceste motive statisticile oficiale par să subestimeze rata adevarată a suicidului. În general, psihiatrii susțin un număr de patru ori mai mare de suicid decât afirma procurorii
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de anturaj sau de autoritatea responsabila; * prezența disimulării la multe din cazuri, datorita acreditării sociale negative, suicidul realizandu-se într-un mod mascat, fiind deseori înregistrat ca un accident. Pentru aceste motive statisticile oficiale par să subestimeze rata adevarată a suicidului. În general, psihiatrii susțin un număr de patru ori mai mare de suicid decât afirma procurorii. Printre persoanele ale căror decese sunt inregistrate ca accidente, multe suferiseră anterior de depresie sau de dependență de medicamente sau alcool, prezentând astfel asemănări
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
acreditării sociale negative, suicidul realizandu-se într-un mod mascat, fiind deseori înregistrat ca un accident. Pentru aceste motive statisticile oficiale par să subestimeze rata adevarată a suicidului. În general, psihiatrii susțin un număr de patru ori mai mare de suicid decât afirma procurorii. Printre persoanele ale căror decese sunt inregistrate ca accidente, multe suferiseră anterior de depresie sau de dependență de medicamente sau alcool, prezentând astfel asemănări cu cei care au comis suicid. Din acest motiv, unii cercetatori încearcă să
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
număr de patru ori mai mare de suicid decât afirma procurorii. Printre persoanele ale căror decese sunt inregistrate ca accidente, multe suferiseră anterior de depresie sau de dependență de medicamente sau alcool, prezentând astfel asemănări cu cei care au comis suicid. Din acest motiv, unii cercetatori încearcă să estimeze rata suicidului prin adunarea cifrelor oficiale pentru suicid, otrăvire accidentală și cauze nedeterminate (Gelder, M, 1994, p. 37). Incidența suicidului cu greu pote fi estimată global, printr-o evaluare a ansamblului populațional
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
procurorii. Printre persoanele ale căror decese sunt inregistrate ca accidente, multe suferiseră anterior de depresie sau de dependență de medicamente sau alcool, prezentând astfel asemănări cu cei care au comis suicid. Din acest motiv, unii cercetatori încearcă să estimeze rata suicidului prin adunarea cifrelor oficiale pentru suicid, otrăvire accidentală și cauze nedeterminate (Gelder, M, 1994, p. 37). Incidența suicidului cu greu pote fi estimată global, printr-o evaluare a ansamblului populațional, știut fiind că ratele sale sunt diferite, în funcție de diferite variabile
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sunt inregistrate ca accidente, multe suferiseră anterior de depresie sau de dependență de medicamente sau alcool, prezentând astfel asemănări cu cei care au comis suicid. Din acest motiv, unii cercetatori încearcă să estimeze rata suicidului prin adunarea cifrelor oficiale pentru suicid, otrăvire accidentală și cauze nedeterminate (Gelder, M, 1994, p. 37). Incidența suicidului cu greu pote fi estimată global, printr-o evaluare a ansamblului populațional, știut fiind că ratele sale sunt diferite, în funcție de diferite variabile sociale și personale. Conceptul de suicid
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de medicamente sau alcool, prezentând astfel asemănări cu cei care au comis suicid. Din acest motiv, unii cercetatori încearcă să estimeze rata suicidului prin adunarea cifrelor oficiale pentru suicid, otrăvire accidentală și cauze nedeterminate (Gelder, M, 1994, p. 37). Incidența suicidului cu greu pote fi estimată global, printr-o evaluare a ansamblului populațional, știut fiind că ratele sale sunt diferite, în funcție de diferite variabile sociale și personale. Conceptul de suicid poate avea o arie mai largă decât ceea ce se înțelege prin el
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
suicid, otrăvire accidentală și cauze nedeterminate (Gelder, M, 1994, p. 37). Incidența suicidului cu greu pote fi estimată global, printr-o evaluare a ansamblului populațional, știut fiind că ratele sale sunt diferite, în funcție de diferite variabile sociale și personale. Conceptul de suicid poate avea o arie mai largă decât ceea ce se înțelege prin el în sens strict și ar putea cuprinde mai multe forme de comportament uman. Accepțiunea termenului diferă după cultură; problematica însăși a suicidului acoperă fapte variabile de o gravitate
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]