82,980 matches
-
care nu se ocupă îndeajuns de scrisul său. Aprobă (parțial) activitatea "echipei" de la Săptămîna și e gata să creadă că și Manolescu e un plagiator, cum au încercat să "demonstreze" gealații lui Barbu cu cîtva timp în urmă. Nu-i suportă pe Manolescu și pe E. Simion, după cum nu "înghite" nici actuala componență a României literare. Preferă - e clar - tabăra lui Barbu și a celor de la Luceafărul". Interesantă e și atitudinea lui Victor Felea față de A.E. Baconski. Văzînd în fostul
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
frate de către celălalt în cazurile de gemelitate constituie un mit destul de frecvent tocmai din pricina paradoxului și a aberației sale: acolo unde domnește fraternitatea, consanguinitatea cea mai profundă confundându-se aproape cu identitatea, apare și o ostilitate extremă, distructivă care nu suportă aparențele dublului și caută să elimine unul din subiecții realității dublate. Dar leit-motivul principal al romanului Regele Arinilor nu este gemelitatea, ci phoria, adică acțiunea de a-l purta pe altul pe brațe, în spinare, pe umeri, așa cum un uriaș
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
ce ajunsese. Se găsea la nivelul zero al aventurii sale după ce pierduse totul: camarazi, corabie, chiar și hainele de pe el, iar vreo speranță de a-și regăsi regatul, casa, familia nu se întrezărea. Avem aici cazul unui om ce nu suportă propriul mit cu care este confruntat. R.: Cât despre apariția aedului orb Demodocos în acea secvență memorabilă, cred că ea constituie confirmarea neechivocă a existenței istorice a lui Homer care în această scenă, se descrie pe sine: felul cum este
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
de consum, dar, în același timp, ea nu mai este nici ingenuă pentru că poartă deja, încă de la bun început, atributele dăruirii și ale apartenenței. Ea nu mai are nici măcar privilegiul acelei vulnerabilități naturale, dobîndite prin uzură, îmbătrînire și resemnare, pentru că suportă încă din momentele concepției asaltul unei discursivități exterioare care îi erodează puterea și îi anemiază rezistența. Dintr-un fenomen viu, născut din propria sa motivație și din acele energii care ordonează amorful și mîntuie neantul, arta ajunge doar un vehicul
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
Poți să te ascunzi și o veșnicie. Atunci, de regulă, și lumea mare și cea mică te consideră un înțelept. Eu, dacă rămîi acolo, cred că ai cedat. Ceea ce nu e foarte grav, atîta vreme cît o știi și o suporți. Dacă ești în stare să înfrunți și lumea și pe tine dintr-o oază, poate că acolo trebuie să și rămîi. Modelele, la urma-urmei, sînt multiple. La antipodul labirintului, e catedrala gotică. Ea ne arată că putem să-l biruim
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
cărțile lor. Alții, în aceeași situație cu ei, au acționat altfel. Ajunși în străinătate au făcut mult caz de motivele care i-au obligat să plece, au vorbit de persecuții și de lezări morale, de neputința de a le mai suporta. Au dat interviuri, au scris articole în care s-au prezentat ca victime ale situației din țară, cum au și fost, odată însă cu atâția alții. Unii și-au construit, cu aplomb, o imagine de foști opozanți politici, în temeiul
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
târziu. Acționase difuz asupra psihicului său oricum fragilizat, vulnerabil. Înainte de a fi altceva, romanul lui Virgil Duda este cronica unei nevroze, a unei destructurări psihice urmărite minuțios și nemilos, în toată desfășurarea ei mereu agravată, chiar de acela care îi suportă efectele, eroul-povestitor. Autoscrutarea acestuia constituie elementul de cel mai mare interes al romanului și prin el Virgil Duda li se poate alătura, fără complexe, acelor prozatori ai noștri care au descins îndrăzneț în spațiile maladivității și au fost preocupați de
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
soție ca ea să anunțe că refuză refacerea căsătoriei. Cum ea refuză acest plan diabolic, Carol începe să o supună unui tratament insuportabil, fiindu-i luat Mihai. A fost silită să părăsească țara. La început s-a opus. Finalmente, nemaiputînd suporta tratamentul ofensator (i se interzisese să apară în public la festivități alături de fiul ei), a părăsit țara, după ce Carol s-a angajat că fiul ei va sta cu ea, două luni pe an, la Florența unde s-a stabilit sau
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
lui (a fost negreșit cel mai corupt om al României acelei vremi), în timp ce situația internă și externă a țării se complica foarte. A venit după instaurarea, în 1938, a dictaturii regale, teribilul an, anul 1940, cînd România a trebuit să suporte dureroasele rapturi teritoriale, pierzînd Basarabia și Bucovina de nord, nordul Ardealului și Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940 regele Carol al doilea e silit de Ion Antonescu să abdice în favoarea fiului său Mihai (atunci un tînăr de 19 ani), părăsind, cu
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
Dilatarea maladivă a vieții interioare se produce în aceste direcții." Cred că această din urmă caracterizare e mai dreaptă pentru că dincolo de banalitatea reflexiilor interioare ale personajului, acută e aici numai autenticitatea agitației sufletești și a febrei mintale. Neputința de a suporta oamenii, fuga permanentă de ei, atracția pentru înmormîntări în alaiul uneia alăturîndu-se, bucuros și recules. Dar și această din urmă predispoziție e explicitată filosofic în- tr-un mod care îndreaptă cititorul tot spre un caz clinic: Ce are a face un
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
crea frumusețe pentru a vindeca sufletul. Rasă și psihologie în formarea chirurgiei estetice), nu e importantă doar pentru o istorie a disciplinelor, ci și pentru felul în care înțelegem semnificațiile noțiunilor de fericire și bunăstare individuală. Cei care decid să suporte o operație al cărei scop este de a le modifica fiziologia sînt, înainte de toate, persoane care suferă știindu-se obiectul ridiculizării celorlalți, al unei percepții răutăcioase și disprețuitoare. Chirurgul nu le oferă doar un remediu la înfățișare, ci un leac
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
Simt față de ea o mare atracție și... (face semn cu mîna ca și cum ar respinge pe cineva)... R.B.: ...rezervă... A.V.: (Aprobă, dînd din cap): Mama mea este o persoană fantastică, cu multă fantezie, absolut excentrică. Uneori este foarte greu de suportat, plină de fantezie și tristețe. Ar putea scrie o carte cu materialul acesta. Are un șoc de cînd a plecat din România și cred că nici nu-și dă seama că de fapt este "gerettet"... Aceasta este problema, integrarea ei
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
frumusețe a lumii. Un personaj din recentul laureat al multor premii Oscar de anul acesta, American Beauty, rostește la un moment dat, în lacrimi, o replică memorabilă: "Uneori lumea e atît de frumoasă încît simt că nu o mai pot suporta!" Băiatul din film nu are nici un defect fizic, nu e prin nimic respingător celorlați, dar revelația lui este aceeași cu a eroului lui Mishima. Mizoguchi nu e diform (ca alt personaj din carte, prietenul său), ci bîlbîit: de îndată ce încearcă să
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
încă vreo 2 la sută, ajungem la un total de aproximativ 15 la sută de non-români. Presupunând că cele două procente care-i resping pe români se recrutează din rândul acestora, ajungem la concluzia stupefiantă că românii sunt mai bine suportați de populațiile minoritare, decât îi suportă aceștia pe minoritari! O concluzie, orice s-ar spune, îngrijorătoare pentru sănătatea noastră morală, de populație măcinată de spaima minorităților etnice! Homosexualii continuă să fie o mare obsesie a românilor: 67 la sută dintre
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
la un total de aproximativ 15 la sută de non-români. Presupunând că cele două procente care-i resping pe români se recrutează din rândul acestora, ajungem la concluzia stupefiantă că românii sunt mai bine suportați de populațiile minoritare, decât îi suportă aceștia pe minoritari! O concluzie, orice s-ar spune, îngrijorătoare pentru sănătatea noastră morală, de populație măcinată de spaima minorităților etnice! Homosexualii continuă să fie o mare obsesie a românilor: 67 la sută dintre cei chestionați nu și i-ar
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
Am înțeles-o. Ea nu se referea în mod expres la limba română, ci și la limba germană vorbită în România, care, ca orice limbă minoritară, este o limbă anchilozată, îmbătrînită, inexpresivă. Textele scriitorilor minoritari publicate în țara limbii lor suportă, cu mici excepții, o operație de primenire, de revitalizare. Așa se întîmplă și cu traducerile făcute de cei care nu trăiesc în spațiul natural al limbii lor. Dar încep să mă depărtez de la ceea ce am vrut să spun. Mă întreb
Prizonier sau stăpîn al limbii? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17034_a_18359]
-
de gen. în plus, "Ziarul de duminică (...) își propune să facă din artiștii contemporani - ai scenei, ai condeiului, ai penelului etc. - VIP-uri. Politicienii de toate culorile și mafioții de toate calibrele să ia aminte: vor avea de aici înainte de suportat asaltul adevăratelor VIP-uri, acelea care contează în istorie" (Nicolae Manolescu - Ziarul de care aveți nevoie). în pagina a 3-a a noii publicații cititorul se poate delecta cu primul episod din confesiunile poetului Gellu Naum. Pare un fragment din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
mare frenezie. Nici vaietele, durerile pricinuite de teribilele seisme nu durează prea mult în America și nu se pot compara cu reacția umană din alte locuri ale globului expuse cutremurelor, - semn, cert, că rasa aceasta, rasa americană este făcută să suporte cele mai mari șocuri fără lamentații inutile sau fără de capăt...Autobuzul,...Grey-Hound-ul... înaintează lin, decis și, nu știu de ce, parcă domestic, în timp ce șoferul, un tip gras și chel fredonează conducînd o melodie pe care nu am reușit s-o ghicesc
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
aceștia îi vor recunoaște conducerea: "s-a stricat" cu ei în momentul cînd și-a dat seama că aceștia nu i se vor subordona). Rezultatul alegerilor l-a mulțumit. Nu se putea alcătui nici un guvern Goga, pe care l-a suportat 44 de zile. Și, în 11 februarie 1938, sub masca unui guvern condus de patriarhul Miron Cristea, în care șapte foști premieri erau miniștri fără portofoliu, instaurează, în țară, dictatura regală, care abrogă Constituția din 1923, pluripartitismul, creînd o nouă
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
Confesiunea poetei implică o luptă acerbă cu toate locurile comune impuse de așa-numita "scriitură feminină". Toată latură suavă, liniștită nu este decît o liniște nevrotică. Pauzele din violența imagistică nu reprezintă nici o renunțare la "sine". Versuri care nu mai suportă "placheta": "Fără să-i invidiezi, privești fascinată oamenii echilibrați; / te miri la nesfîrșit cum de mai pot surîde (deși surîs să fie?), / cum de mai pot da sfaturi, rețete de rezistență, / cît de civilizat îmbină ei ziua cu noaptea, / halucinant
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
ora dorită de patronul slujit cu cea mai deplină fidelitate de inși roboți, sinucigași la poruncă. Un bărbat singuratic, o femeie inimoasă ce i se alătură, vor împiedica masacrul în secunda premergătoare exploziei, anihilând marcatorul ce clipocește roșu, sinistru. Scenariul suportă nu tocmai o infinitate de variante: există una încă neabordată de cineaști, în care avionul, racheta criminală nu se face țăndări deasupra oceanului, ci lovește chiar ținta, ducând la capăt planul infam, fără ca vizuina ticăloșilor să fie spulberată. Filmul de pe
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
lumea rurală chiar și după cel de-al doilea război mondial. Scriitorul român este încă atras de această �zonă", iată, și în mileniul trei. Veronica A. Cara este un �caz" literar interesant tocmai prin claritatea influențelor pe care le-a suportat. Cartea sa este aproape o hartă a marilor direcții literare din ultimii 50 de ani. Ruralul de care pomeneam apare în formele deja consacrate - țărani înțelepți de tip Moromete, țărani care încearcă să se emancipeze și eșuează, diverse caractere în
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
în ce criză i-am băgat pe unguri! Nu cred că în lumea asta națiunile trebuie să se topească de dragoste una față de alta. Din acest punct de vedere, sunt destul de puțin creștin. Ideea cu �iubește-l pe aproapele tău" suportă nenumărate nuanțe. Poți fi doar respectuos, doar prevenitor, doar politicos și, de ce nu, chiar indiferent. De ce să reducem prostește totul la �iubire" și �ură", când sufletul omenesc e atât de nuanțat? E blestemul popoarelor neevoluate de-a simplifica ampla gamă
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
de vreme ce-i solicita o prefață - cu condiția să rămînă metafizic, o idee, adică, dar se revolta de îndată ce, în virtutea ideii cu pricina, el era trimis, ca evreu, să curețe zăpada. Punițiunea respectivă, rod al unei discriminări concrete, n-o mai putea suporta. Și pe drept cuvînt. îi împărtășim uluirea cînd aude, din gura prietenului său cel mai bun, că, în definitiv, ce mare lucru e să dai, acolo, cîteva lopeți. E mare lucru și e de mirare că M. Eliade nu înțelegea
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
să aibă vreo influență asupra războiului mai ales că de câte ori situația militară e favorabilă, curentul războinic devine din nou îndrăzneț. M-a surprins atitudinea dârză a naționaliștilor - din nefericire nu și a românilor, care declară că nu înțeleg să mai suporte jugul austro - ungar, în special cehii și polonii. Pentru noi clasele de jos, nu aveau nici un pic de ură, prin ziarele lor citeam însă aprecieri asupra armatei române care trădau o mare ciudă și admirație în același timp. Mi-aduc
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]