2,744 matches
-
Mounier, ca și pentru ceilalți personaliști, mai întîi are loc "revoluția personalistă" care pregătește "revoluția comunitară", întîi transformarea persoanei și apoi, pe această bază, transformarea socială. "Educația trebuie să prepare terenul" spune Mounier (15), inversînd relația marxistă dintre "bază" și "suprastructură". Em. Mounier, ca întreaga filosofie personalistă, a căutat să depășească explicarea unilaterală a devenirii ființei umane fie numai prin factori interni, fie numai prin factori externi. În concepția sa, devenirea este un proces simultan de auto și eteroformare. Omul este
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Italia prin accesul unor persoane influente la cancelariile occidentale, prin tineretul aflat la studii sau prin școlile În limba română. Nu puține au fost intervențiile acestor țări În favoarea României. Ele au avut contribuție decisivă la Constituirea statului român, la modernizarea suprastructurii, la pregătirea elitei intelectuale, la dezvoltarea instituțiilor culturale. Majoritatea elitei academice de la Iași spre exemplu s-a format În școli din Franța și Italia iar În capitala Moldovei până la al doilea război funcționau așezăminte culturale subvenționate de Roma sau Paris
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
făcut și în satul Hlipiceni, având ca președinte pe gospodarul Ion Balan. Prin politica nouă dusă de partid, viața românilor de la orașe și sate se schimbă din an în an. De la brigăzile cu „hei rup” s-a ajuns la dezvoltarea suprastructurii, șantiere de construcții prin ridicarea de noi fabrici, blocuri, școli, stadioane, iar la sate, munca țăranului se schimbă radical în bine, prin colectivizarea agriculturii cu toate greutățile suferite de mii de țărani, cu salariile cele mai mici posibile. Li s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
drumurile sunt diferit de cele din trecut, mai întâi, nu mai sunt mijloacele de transport cu harabale, care, poștalioane, trăsuri, etc. Azi, drumurtile sunt înțesate de mașini, autobuze, tiruri, etc care necesită șosele drenate, cu o structură puternică ca și suprastructura lor să fie asfaltată, înregistrate și categorisite în: șosele județene, naționale, autoșosele s.a. În anul 1960, în satul Victoria s-a instalat o echipă de geologi ce și-au dus activitatea în afara satului spre est, la o distanță de 2
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se poate lua legătură cu cooperația meșteșugărească din Botoșani, în vederea înființării unor ateliere meșteșugărești: cizmărie, croitorie, sudură și mecanică auto precum și multe alte activități economice. Primăria, prin consilierii săi, trebuie să se implice mai mult în obținerea unei mai bune suprastructuri pe întreaga suprafață a comunei, insistând în obținerea de fonduri necesare, fie chiar europene, spre a avea șosele asfaltate. Coastele dealurilor să fie plantate cu puieți de pomi și copaci formând adevărate livezi și păduri. Nici vinul de Hlipiceni nu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
făcut și în satul Hlipiceni, având ca președinte pe gospodarul Ion Balan. Prin politica nouă dusă de partid, viața românilor de la orașe și sate se schimbă din an în an. De la brigăzile cu „hei rup” s-a ajuns la dezvoltarea suprastructurii, șantiere de construcții prin ridicarea de noi fabrici, blocuri, școli, stadioane, iar la sate, munca țăranului se schimbă radical în bine, prin colectivizarea agriculturii cu toate greutățile suferite de mii de țărani, cu salariile cele mai mici posibile. Li s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
drumurile sunt diferit de cele din trecut, mai întâi, nu mai sunt mijloacele de transport cu harabale, care, poștalioane, trăsuri, etc. Azi, drumurtile sunt înțesate de mașini, autobuze, tiruri, etc care necesită șosele drenate, cu o structură puternică ca și suprastructura lor să fie asfaltată, înregistrate și categorisite în: șosele județene, naționale, autoșosele s.a. În anul 1960, în satul Victoria s-a instalat o echipă de geologi ce și-au dus activitatea în afara satului spre est, la o distanță de 2
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se poate lua legătură cu cooperația meșteșugărească din Botoșani, în vederea înființării unor ateliere meșteșugărești: cizmărie, croitorie, sudură și mecanică auto precum și multe alte activități economice. Primăria, prin consilierii săi, trebuie să se implice mai mult în obținerea unei mai bune suprastructuri pe întreaga suprafață a comunei, insistând în obținerea de fonduri necesare, fie chiar europene, spre a avea șosele asfaltate. Coastele dealurilor să fie plantate cu puieți de pomi și copaci formând adevărate livezi și păduri. Nici vinul de Hlipiceni nu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
tipuri de vase. La început, derivate din galera antică greacă și romană și din drakkar-ul viking, vasele au evoluat spre ceea ce am putea numi o paradigmă navală occidentală. Ea s-a definit, în primul rând, prin mărirea corpului principal, introducerea suprastructurilor, complicarea velaturii și apariția unor catarge suplimentare. Istoria navigației occidentale, între secolele al XV lea și al XIX-lea, a însemnat, pe lângă progresul tehnologic al instrumentelor de orientare pe mare și umplerea golurilor teritoriale de pe hărți, perfecționarea treptată a obiectelor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
război din epoca lor. Spre deosebire de precedentele antice, primele corăbii care au schimbat paradigma au tins să fie mai greoaie. Dromonul bizantin, de pildă, era o galeră masivă, de vreo 40 m lungine, 7 m lățime și 50 de vâsle, cu suprastructură de lemn la pupa, cu un singur catarg central, pe care era o velă mare, dreptunghiulară, sau cu două catarge, cu vele latine, triunghiulare. Prin guri montate deasupra provei, prin țevi flexibile, se împroșca în navele inamice cu lichid inflamabil
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și ani de zile, cu săptămâni în care nu acostează la niciun țărm. Spațiul interior trebuia mărit, pentru locuire și depozitare, iar arborada și velatura au devenit mai complicate, mai flexibile și mai eficiente. Bordurile s-au înălțat, au apărut suprastructuri la pupa și prova, pentru cabine, s-a ivit bompresul (catargul orizontal de deasupra etravei), velele au fost puse pe vergi transversale, s-au prevăzut catargele cu gabii (așa-numitele cuiburi de cioară), pentru veghe și observație de la înălțime. Tipul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
au apărut deasupra etravei ferestrele mari, de la sufrageria căpitanului, cu ancadramente și stucaturi pretențioase, precum și alte geamuri laterale, pentru lumină și mai mult confort (ele imitau marile ferestre din arhitectura; repere : cel puțin două catarge ; bompresul, cu propria-i vergă ; suprastructurile înalte la prova și pupa ; gabia rotundă, pe catarge ; vele mari, pătrate și triunghiulare ; cârma cu pană și eche interioară ; prezența ciocului alungit, deasupra etravei, și a balconului, la etambou - obligatorii la galioane. Galion spaniol (repere : prezența unor punți, sub
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
org) saloanelor de pe uscat). Bărcile, uneori suspendate de gruie în afara punții, lateral sau la pupa, au lăsat mai mult loc de mișcare, pentru echipaj. Modernizarea aparatelor de navigație și desenarea hărților detaliate, pe măsura noilor descoperiri geografice, au repere : dispariția suprastructurilor înalte ; vela randă trapezoidală, pe artimon, cu vergile ghiu și pic ; prezența focurilor, pe bompresul lung, de unde a dispărut arboretul vertical, compensat cu săgeata ; prezența velastraiurilor, între catarge ;gabiile pătrate. Vas britanic din secolul al XVII-lea (Charles Galley, cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
tunuri, construit în 1676, pentru luptele cu pirații din Mediterana), fragment dintr-un tablou al lui Willem van de Velde cel Tânăr (repere : pupa decorată cu stucaturi bogate, în jurul ferestrelor de la cabinele ofițerilor ; tunurile scoase prin saborduri cu trape ; coborârea suprastructurilor, la teugă și dunetă ; forma elegantă, suplă ; gabiile rotunde ; vela latină pe artimon ; arboret cu pânză, pe vârful bompresului ; ciocul din etravă micșorat și stilizat). Modul de navigație al vaselor de pirați era identic celorlalte vase : direcția ținută după gradațiile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
rapide și mai eficiente, chiar dacă nu puteau primi mai multe tunuri la bord și, din motive de spațiu, nici un echipaj numeros. Goeleta, brigantina, sloop-ul, schooner-ul, bricul, corveta erau astfel de vase, cu o construcție suplă, cu pescaj mic, fără suprastructuri sau cu suprastructuri joase, cu câte un catarg-două și o velatură simplă 3. Au fost puțini pirații care au folosit corăbii de mare tonaj, cu trei catarge, mai multe punți și suprastructuri. Între secoleleal XVII-lea și al XIX-lea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
eficiente, chiar dacă nu puteau primi mai multe tunuri la bord și, din motive de spațiu, nici un echipaj numeros. Goeleta, brigantina, sloop-ul, schooner-ul, bricul, corveta erau astfel de vase, cu o construcție suplă, cu pescaj mic, fără suprastructuri sau cu suprastructuri joase, cu câte un catarg-două și o velatură simplă 3. Au fost puțini pirații care au folosit corăbii de mare tonaj, cu trei catarge, mai multe punți și suprastructuri. Între secoleleal XVII-lea și al XIX-lea, epoca de înflorire
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cu o construcție suplă, cu pescaj mic, fără suprastructuri sau cu suprastructuri joase, cu câte un catarg-două și o velatură simplă 3. Au fost puțini pirații care au folosit corăbii de mare tonaj, cu trei catarge, mai multe punți și suprastructuri. Între secoleleal XVII-lea și al XIX-lea, epoca de înflorire a pirateriei occidentale, au apărut aceste tipuri contribuit și ele la îmbunătățirea acțiunilor pe mare. Modul de navigație al vaselor de pirați era identic celorlalte vase : direcția ținută după
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
rapide și mai eficiente, chiar dacă nu puteau primi mai multe tunuri la bord și, din motive de spațiu, nici un echipaj numeros. Goeleta, brigantina, sloop-ul, schooner-ul, bricul, corveta erau astfel de vase, cu o construcție suplă, cu pescaj mic, fără suprastructuri sau cu suprastructuri joase, cu câte un catarg-două și o velatură simplă. Au fost puțini pirații care au folosit corăbii de mare tonaj, cu trei catarge, mai multe punți și suprastructuri. Între secoleleal XVII-lea și al XIX-lea, epoca
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
eficiente, chiar dacă nu puteau primi mai multe tunuri la bord și, din motive de spațiu, nici un echipaj numeros. Goeleta, brigantina, sloop-ul, schooner-ul, bricul, corveta erau astfel de vase, cu o construcție suplă, cu pescaj mic, fără suprastructuri sau cu suprastructuri joase, cu câte un catarg-două și o velatură simplă. Au fost puțini pirații care au folosit corăbii de mare tonaj, cu trei catarge, mai multe punți și suprastructuri. Între secoleleal XVII-lea și al XIX-lea, epoca de înflorire a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
vase, cu o construcție suplă, cu pescaj mic, fără suprastructuri sau cu suprastructuri joase, cu câte un catarg-două și o velatură simplă. Au fost puțini pirații care au folosit corăbii de mare tonaj, cu trei catarge, mai multe punți și suprastructuri. Între secoleleal XVII-lea și al XIX-lea, epoca de înflorire a pirateriei occidentale, au apărut aceste tipuri de nave mici și mijlocii, foarte fiabile, capabile să ancoreze în ape scăzute, dar să navigheze și în larg, timp îndelungat, suple
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
singură velă pătrată pe singurul catarg, cu o carenă largă și încăpătoare, cu pescaj mic, după model greco-roman sau baltic-mediteranean6. În reprezentările de la Nesebar (Bulgaria) și Bălinești (România, lângă Siret) apar caravele și carace, care aveau aceeași carenă rotundă, largă, suprastructuri la pupa și prova (teuga), gabie ca un coș în vârful arborelui mare, dar foloseau cel puțin două catarge și vela latină pe artimon, preluată de la mai vechii bizantini și de la felucile arabe. Caravelele și caracele au oferit, în secolul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
8). Ceea ce știm astăzi reprezintă reconstituiri moderne, după mărturii și desene precare, transpuse de pe fresce mănăstirești și din informațiile lui Asachi și Ciuchi. Prova înaltă și arcuită ; pupa dreaptă, terminată cu două excrescențe asemănătoare unor coarne ; puntea liniară, fără nicio suprastructură, dar cu bocaporți, pentru acces dedesubt, în magazie ; un catarg cu o velă mare, pătrată, învergată, pentru vânt din spate, și una triunghiulară, cu propria vergă mobilă, pentru vânt din travers ; cârmă de galeră, alcătuită din două rame, de o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
la Muzeul Marinei din Constanța (arhivă personală) ; la prima navă se poate observa linia specifică unei corăbii de început de secol al XIX-lea : formă suplă, velatură pătrată și triunghiulară, subarbă, la bompres, barcă susținută de gruie, în afara pupei, fără suprastructuri ; la a doua navă, arhitectura e tipică finalului de secol al XIX-lea, cu opera vie e acoperită cu plăci din metal, împotriva coroziunii apei, cu elicea motorului lângă echea cârmei, cu hublouri mici, pe carenă ; singura suprastructură e cabina
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pupei, fără suprastructuri ; la a doua navă, arhitectura e tipică finalului de secol al XIX-lea, cu opera vie e acoperită cu plăci din metal, împotriva coroziunii apei, cu elicea motorului lângă echea cârmei, cu hublouri mici, pe carenă ; singura suprastructură e cabina centrală, lângă care se văd coșurile de fum ; se mai pot distinge ornamentele etravei, sub bompres, pe care, simetric, le avea și pupa. Constanța, a ars într-un bombardament sovietic, în 1944, și s-a scufundat în apele
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
la Muzeul Marinei din Constanța (arhivă personală) ; la prima navă se poate observa linia specifică unei corăbii de început de secol al XIX-lea : formă suplă, velatură pătrată și triunghiulară, subarbă, la bompres, barcă susținută de gruie, în afara pupei, fără suprastructuri ; la a doua navă, arhitectura e tipică finalului de secol al XIX-lea, cu opera vie e acoperită cu plăci din metal, împotriva coroziunii apei, cu elicea motorului lângă echea cârmei, cu hublouri mici, pe carenă ; singura suprastructură e cabina
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]