1,054 matches
-
dincolo de autenticitate, în maniera în care autorul se observă și scrie despre sine ca despre o ciudată vietate ce-și trăiește câte puțin sfârșitul. Oscilațiile firești între teamă și curajoasă nepăsare se transformă, spre finalul volumului, într-o lamentație în surdină, elaborată ca strategie ultimă în fața deznădejdii și degardării fizice. Însemnările urmăresc, aproape kafkian, capitularea lentă a corpului, dependența umilitoare de apropiați, compasiunea și recunoștința față de soție. Eleanor Benger, avertizată de boala logodnicului său de către medic însuși, îl însoțește până la capăt
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
consolidat această identitate timp de secole? Dacă mitul Banatului paradisiac persistă în imaginarul colectiv ca adiacență a unei realități istorice, există nervuri sensibile, structuri vulnerabile, în paginile acestor descrieri idilice? Cum își trăiește Banatul - dincolo de solaritatea sa emblematică, - apocalipsele în surdină, destrămările blînde, eșecurile și micile catastrofe? De aproape, tot în registru minor și subiectiv, Banatul convivialității exemplare există în satele de câmpie, acolo unde dialogul cultural și transferul valorilor se manifestă firesc, în gesturi vechi, apărute parcă în timpuri imemoriale
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
la trei viziuni despre lume". Optînd pentru metafore ca instrumente teoretice ale cunoașterii, autorul le prezintă ca pe "niște insulițe imaginare care motivează cercetarea și creează zone de atracție pentru concepte. Ele țes o lume de presupoziții care lucrează în surdină și frecventează modul nostru de a conceptualiza, de a inventa sau de a cerceta". Cele trei metafore fundamentale sînt: mașina pentru comunicarea reprezentativă, organismul pentru comunicarea expresivă și Frankenstein pentru comunicarea confuză sau tautistă. În comunicarea reprezentativă, care subîntinde metafora
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
eterogene domenii ale comunicării, identificîndu-le cu trei metafore fundamentale, ce trimit la trei viziuni despre lume. Metaforele sînt niște insulițe imaginare care motivează cercetarea și creează zone de atracție pentru concepte. Ele țes o lume de presupoziții care lucrează în surdină și bîntuie modul nostru de a conceptualiza, de a inventa sau de a cerceta. Exemplu: fie spiritul un spațiu care înglobează, și ideile niște conținuturi, ele însele conținînd cuvinte care le exprimă, iată o serie legată de metafore care nu
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
naturii. Mașina este un simplu instrument prin care omul realizează o acțiune mai ușor. Folosirea termenului "mașină" nu este neutră. Într-un anume mod, el impune un întreg ansamblu de noțiuni ce țes relații între ele, producînd imagini, administrînd în surdină presupuneri. A vorbi despre comunicare ca despre un mecanism antrenează o serie de circumstanțe cu privire la subiecții care probabil îl utilizează, cît și revenirea asupra ideii a ceea ce este o mașină. Mașina este un obiect. Subiectul este deosebit de ea. El o
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
degrabă un ciudat, cineva care nu Înțelege bine resorturile sociale și psihologice ale lumii În care trăiește!... Din acest motiv, puterea comunistă, sub Dej, dar mai ales sub Ceaușescu, a avut o treabă atât de ușoară În a pune o surdină sau chiar În a-i destabiliza pe unii nemulțumiți sau chiar protestatari; puterea știa, cu un bun instinct, că În jurul lor se va crea un gol, dintr-o extrem de ciudată - poate cu rațiuni istorice?! - reacție a masei mai Înguste sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
minune se întîmplă a doua oară e Vodă Cuza, România! astfel e România! casele cu aerul natural al exponatului bine plasat, marele muzeu etnografic care este țara s-a rezumat la București și aiurea, adunături de imobile fără zidurile lor: surdina spațială și efectul nostru în timp, călătorii sînt numai bunăvoință, facem eforturi de inteligență, dar e departe griva de iepure! n-am plătit informația și nu știm de biletul de intrare la muzeu, fata și-a lipit brațul de tînărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
românilor. Printr-o ingenioasă inversare a raportului, aceștia au reușit să subvertească mesajul programat de autoritățile centrale pro-europeniste, rezultatul fiind o demonstrație istorică a românității europene. România este europeană, dar și Europa este românească. Ecourile protocronismului se aud răzbătând în surdină chiar și în plină epocă a postnaționalismului europenist. Martirologia anticomunistă. O legitate a funcționării memoriei istorice stipulează actualizarea politică a memoriei, potrivit căreia fiecare înțelegere colectivă a trecutului se acomodează permanent în funcție de schimbările survenite în regimul politic. O altă regularitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
domnul profesor conturându-mi direcțiile de urmat în cercetare și ajutându-mă să mi alcătuiesc planul de studii și de lucru ca un adevărat mentor. Îl regăseam lucrând de dimineața până după-amiaza târziu, în biroul sobru și ordonat, acompaniat în surdină de muzică clasică. În activitatea de cercetare pe teren, am rămas surprinsă de entuziasmul și energia cu care este înzestrat, de vastitatea cunoștințelor entomologice. Alături de toate acestea, domnul profesor a dat dovadă de calități deosebite de manager. Preocuparea pentru Stațiunea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
casă! Dar, spune-mi, acum sînteți neamuri... Da, sîntem. Fața îi devine de piatră și ochii își pierd strălucirea. Tace și prin capul său dizgrațios văd că se perindă gînduri, ca norii negri și groși de deasupra noastră. Continuă în surdină. Îl slugăresc pe... boier. Dar te plătește destul de bine, spun eu. Cinci milioane! Cucoana a dat trei pe un parfum. Observ individul ăsta cum clocotește revolta în el. Să dormi în casă cu o astfel de fiară! Totuși, Raj, sînteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de mult. Văzînd că pierde teren Victor încearcă marea cu degetul și strigă (în românește): Băi, lasă-ne măcar o sticlă și nouă. Ți-ai găsit să afli înțelegere la tînărul arab! Victor se întoarce cam plouat și comentează în surdină: Erau aburite. Ce-ar fi mers un păhărel! Chiar! Și mai zic că ăștia respectă Coranul! În plus habar n-au de limba română! A fost frumos la iarbă verde, dar parcă n-a fost cine știe ce. Drepturile omului Ghiocel era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Olandezii și francezii ascultă cu gura căscată. Eu povestesc arar, cu lux de amănunte și sorb tacticos din paharul cu bere. Privim spre monstruoasa vale săpată de rîulețul Le Guil și vorbele ne întorc în timp. Povestesc molcom și în surdină. O ploaie rece ca gheața se pornește dintr-un nor de smoală venit dinspre muntele Caraiman. Pantalonii scurți și tricourile ușoare înghețau pe noi. Apoi s-a pornit potopul de bile de gheață. Încă alergam spre jnepeni cînd primele proiectile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de grăbit, vă rog, nu mă țineți... Nu vă țin. Care este problema? Vreau o cabină. Bine, știu că vrei o cabină, dar pentru ce? Cum pentru ce? Omule, pentru pipi, sau... Și pipi, fir-ai al dracului, spune în surdină. Atunci te-ai adresat greșit. Dincolo. Omul se tîrăște la celălalt ghișeu. Bate în geam, țipă. Care este problema? Mă scap pe mine, omule! Cu... pipi sau... Și cu una și cu alta. Atunci dincolo. Ghișeul se închide nervos. Eduardo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la mine, eram singur. Am pus flori peste tot, am pus șampania sub jetul de la robinet, pentru că n-aveam frigider. Cîteva lumînări albe așteptau să fie aprinse. Aveam o emoție nefirească, pulsul inimii îl simțeam în gît. O muzică în surdină îmi trecea pe lîngă ureche. Nu mă puteam concentra la nimic. Imagini confuze se succedau haotic prin capul meu. Mă mișcam ca un somnambul, cu pași stîngaci și gesturi neobișnuite. A venit ora întîlnirii și, de aici încolo, eu chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Omul fără dubii este prototipul omului care n-are nici o relație cu „lucrurile importante“: el „știe“, e beat de certitudini, nu are - în cel mai bun caz - decât mici perplexități de ocazie. Nu pledez, firește, pentru nedumerirea veșnică, ci pentru surdina care trebuie pusă mereu, de foarte sus, asupra oricărei forme de suficiență mentală. A avea o relație constantă cu universul întrebării, cu acela, mai ales, al întrebării fără soluție promptă, e un semn de sănătate spirituală, de bună așezare în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
-ntreb, Carole, tu ești de meserie electromecanic? Te-am tot văzut cu instrumente d-astea. - Sunt electromecanic de comuniști, replică el Îndârjit și totodată senin. Le conectez circuitele la cazanu’ cu smoală. Exemplifică ritmând ciocăniturile În ciment și scandând În surdină: Jos co-mu-niș-tii... Jos co-mu-niș-tii... Muiștii! Dacă nu fac ce spunem noi, o să le dăm iarăși foc! - Ei au făcut ce-au știut, am spus. Ei fac deja. D-aia v-au trimis aici să căutați lumea de arme, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
viclean, ne-a amintit de colegul nostru.. Florin Constantinescu. O ură neputincioasă îmi năpădi sufletul. Cineva a îngânat cu glas tremurat... „De-ar fi Moldova’n..”, apoi, încă unul, și încă unul.. și, toți ne-am pomenit murmurând, cântecul în surdină, cu o durere în suflet infinită... ca o rugăciune... „De-ar fi Moldova’n deal la cruce..!” , și, pe rând, pășind ca în biserică, abia auzit, am ieșit din clasă. Când ultimul a închis ușa,.. părea că, în urma noastră, râsul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
elevii din clasa a opta, cei care reușiseră să termine școala. După clipe lungi și apăsătoare, „Cineva a îngânat cu glas tremurat...” De-ar fi Moldova”..., apoi, încă unul, și încă unul... si toți ne-am pomenit murmurând cântecul în surdină, cu o durere în suflet infinită... ca o rugăciune... „De-ar fi Moldova’n deal la cruce!”...și, pe rând, pășind ca în biserică, abia auzit, am ieșit din clasă.” Acesta este spațiul istoric cuprins în admirabila carte a lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fructele de mare. Chelnerii, deosebiți de tineri și stilați, vorbind o engleză comercială, sunt atenți să ne Îndeplinească orice dorință. Cina o servim la etajul 41, Într-o atmosferă romantică, cu lumânări pe mese, și alte decorațiuni scânteietoare, muzică În surdină. Pereții de sticlă permit să 520 admiri, În același timp, seara, panorama splendidului oraș asiatic, o destinație de vis, printre metropolele lumii. Ne plimbăm noaptea târziu fascinați, pe cheiul puternic iluminat. Un vacarm de oameni, mașini, se revarsă În fiecare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
arăta că există o preocupare foarte serioasă că mișcarea împotriva domnitorului să nu poată fi prezentată ca fiind una antiunionistă, în condițiile în care ea se dorea una națională. Dacă până la îndepărtarea lui Cuza reproșurile "regionaliste" sunt ținute oarecum în surdină, în perioada imediat ulterioară detronării acestuia apar mai multe acuze din partea unor lideri munteni la adresa confraților de peste Milcov, văzuți ca principali beneficiari ai proiectului unionist și ai politicilor inițiate de către cel ales la 24 ianuarie ca domn al Principatelor Române
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
la gunoi prin bărbierit, respectiv dezbrăcarea fustei/îmbrăcarea hainelor bărbătești - pantaloni”. Invitația se încheia cu un mic ghid de comportament destinat pelerinilor-model așteptați să răspundă acestei chemări : „Pentru cele circa 15 ore consecutive de nevoință nocturnă, în picioare, cântat în surdină și/sau tăcerea Rugăciunii, vă așteptăm pocăiți, odihniți, îmbrăcați și hrăniți plus cu ceva provizii pentru veselirea și întărirea trupului de la așezarea la rând și până pe la miezul nopții, după care urmează fireasca înfrânare trupească până după prânz, după terminarea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Nu mai țin minte dacă În ’42 sau În ’43. Am fost mai mulți și am făcut. În rest - nu. Nu se făceau sindrofii, nu se mergea la dans, nu făceai nimic, nu cântai. Chiar dacă cântai trebuia să cânți În surdină, ca să nu te audă de afară - că nu era bine să te audă; putea să meargă o patrulă, să intre și să te omoare. Vă spun, era un sat cam departe de front, departe de drumul principal. De asta am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
speranță de bine, de salvare, nici măcar după moarte; doar deznădejde și acceptarea sancțiunii morții atotputernice peste toți și peste toate. „Dar credința mea îmi spune/ că mult nu va zăbovi,/ printr-o tainică minune/ Crucea tot va birui!”, auzeam în surdină, în suflet. Ce simplă e sfințenia credinței! În toiul euforiei pe care mi-o dădea bucuria de a fi liber, începea să își facă loc ceva ca o grijă, ca o îngrijorare în fața unei poteci care nu știi unde duce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un luminiș în care se întâlneau trei poteci ce coborau dintre munții cărunți, care constituiau fundalul scenei. Cei trei ciobani se întâlneau în poieniță; unul îngrijind de foc lângă troiță, ceilalți doi, în umbra unui tufiș, complotând împotriva lui. În surdină, în spatele copacilor, corul fredona balada în sunetul ușor ritmat al tălăngilor. Un flăcău, Gică Mareș, recita cadențat balada, realizând simultaneități expresive cu corul, cu un efect de vrajă. Succesiv, corul tăcea, când momentele erau favorabile descrierilor, sau recitatorul tăcea, dacă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dar iubesc muzica, dorința lor de a asculta muzică, de a avea orchestre simfonice a făcut ca acum să fie țara unde se ascultă cel mai mult muzica simfonică, în restaurante, în locuri de întâlnire, peste tot se aud în surdină, cvartete, muzică... Dar foarte curios e că Mozart are o penetrație fantastică la publicul japonez, Mozart care pentru alții pare că nu e o muzică, mai degrabă te-ai fi așteptat la oameni care nu au o tradiție deosebită, mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]