1,195 matches
-
la timp ca să vadă din culise actorii răspunzând aplauzelor și, dacă primirea o cerea, să iasă el Însuși pentru o reverență. Aceasta avea să fie pe la unsprezece. Dumnezeule mare! Mai avea aproape o zi Întreagă până a putea scăpa de suspans, Într-un fel sau altul. În depărtare, cesul bătu trei sferturi. „Încă un an.“ Unde oare se dusese? Ce realizase pe parcursul lui, din punctul de vedere al creației? Absolut nimic În domeniul dramatic, cu excepția obișnuitelor, dureroaselor tăieturi și ajustări la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Își dăduseră seama cititorii mai receptivi, făcuse În așa fel Încât fiecare incident mai neobișnuit să aibă două explicații posibile, una naturală și una supranaturală, și tocmai faptul că narațiunea rămânea nedecisă până la final Întreținea mai mult decât orice altceva suspansul. Câțiva Îi scriseseră implorând să fie iertați de chin printr-o explicație auctorială asupra naturii „reale“ a cazului, cereri pe care le eludase În mod politicos. Anticipa alte asemenea pledoarii odată cu publicarea În volum, luna viitoare, Împreună cu altă povestire amplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Izedin; da ăla-i zbanghiu și-și trece zilele zgâriind hârtia, iar doctoru Abenhaldun face miștond dă garagață ba dă el ba dă terfeloagele lui. Da reacționarii ăia, cu ideele lor neprimenite dân vremea lu Pazvante chioru, au săpat fără suspans și io sunt beton când zic că vina e dă sus până jos a gagiilor. Pă 11 august, Abenhaldun mi-a dat răvaș cum că pă 14 o să mă Încerce și mai și, așa că să mă pregătesc. Cum adică să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Betleem și apoi, continuând bombardamentul, decimele Moralizez. Aceeași soartă au avut-o, n-ai să-mi crezi, și silva intitulată Covorul de smarald și un ovillejo intitulat Pâine de secară. Această aventură nespus de stranie au urmărit-o, cu simpatic suspans, autoritățile și personalul oficiului nostru poștal, care s-au grăbit să o popularizeze. Rezultanta a fost previzibilă: doctorul Palau m-a numit, cu podoabe și miez, dacă ele există, director de directori la suplimentul literar de fiecare joi al ziarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
autorii pot renunța la caracterizarea psihologică a personajelor, care se autodefinesc cu propriile lor cuvinte. Printre alte numeroase motive pentru care, alături de cultul hedonismului, atât lui Borges, cât și lui Bioy le convine să abordeze genul, amintim și gustul pentru suspans și surpriză. Fără a-i contraria pe autori, el coincide cu tendința numită de Amado Alonso „planurile strategice ale ziarului popular pentru a cărui pagină fuseseră scrise“. Am dori să facem și câteva cuvenite referiri la don Isidro Parodi, detectivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să nu se oprească din povestit. Iar James! a râs George. Ei, nu găseai băiat mai bun ca el, dar, în același timp, nu era genul care să fie mereu înconjurat de oameni și care să-și țină audiența în suspans, nu crezi? — Nu, presupun că nu, am spus. Dar dacă eu m-aș mai fi potolit, atunci poate că James n-ar mai fi avut senzația că e așa de plicticos. Dar ce sens ar fi avut să faci așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
nu este procuror, e Marcel Iureș, se descoperă o conspirație, apare spioana, vai de Maia Morgenstern și, ca să pună capac, aproape de sfîrșitul brutal al Balanței se ivește un stol probabil de teroriști, se trage cu mitraliera, moare lume nevinovată, fum, suspans, apoi copac. De jur Împrejurul căruia stau pe jos cei doi protagoniști sau ce sînt, final cu punere pe gînduri, din cauza simbolisticii necruțătoare, a coroanei verzi, a revolverului. Filmul este tot atît de străveziu pe cît se dorește de afund, nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și amenință cu sucțiunea societatea nedreaptă, musca este Împușcată de iubita ei, care plînge și trage asupra acestei producții din lumea insectelor cu toate că, lăsînd la o parte categoria C fără speranță În care se Înscrie, montajul fibrilat, efectele speciale și suspansul un pic mai aparte te duc cu gîndul, chiar de-i o enormitate, la metamorfoza kafkiană. Vizualizarea dramei lui Gregor Samsa, a noastră, a tuturor, fiind și unicul motiv pentru care-ar putea fi privit filmul, cu condiția să n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lupte crîncene, banzai, cascadorii, viraje, karate, spade sclipitoare Împlîntate-n inimi, și sînge, peste așteptări, o piscină Întreagă e umplută cu sînge ca să facă acolo baie mama soacră, cu un cazier de-un secol de mîrșăvii, e vrăjitoare iar filmul cu suspans, decoruri exotice, indiene, din carton, pietre uriașe din plastic verde, ce se prăvălesc pe neașteptate peste eroi și animale, monștri cu uluitoare elice și arcași orbiți de furie mînuind fără prea multă abilitate arcuri medievale dar cu săgeți laser. Tradiționale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de-a dreptul Înspăimîntător, și ajung În sfîrșit la Prea tîrziu. (De remarcat cît de bine vorbește regizorul despre filmele sale, textele orale sînt mai bune decît scenariile.) Prea tîrziu despre mineri. Ce șochează de la primele secvențe este, pe lîngă suspansul excelent indus, decorul. E real, e filmat de-adevăratelea, la trei, patru sute de metri sub pămîntul patriei. M-am gîndit imediat la miile de filme SF În spatele cărora echipe Întregi de tehnicieni fac minuni, grote, puțuri, totul gri, murdar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
membru superior cu multe degete”. Șapte. Fiori grăbiți ne cuprind carnea, cum scrie, textual, scriitorul. „Fugim ca niște besmetici printre stele.” Cum? „Prin procesul de aspirație subcuantică, zice Urm”, lăsîndu-ne pe toți, spectatori, cititori, detectivi, goi de gînduri. Numai În suspans. Dar paragraful culminant este acela În care naratorul (Petrică?) se apropie de Lacar, Îi ridică gulerul costumului Nasa și „prin grosimea blănii Îi simte ceafa. Ea se Încruntă, apoi freamătă”. Noi fierbem. O facem degeaba, deoarece cîteva rînduri mai jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
victimelor pentru a-l Întîlni să-i strîngă mîna, ci și din cauza imaginii copleșitoare , a senzației apăsătoare de primejdie vertiginoasă cu valențe estetice, a ventilatorului e primul film În care banalul ventilator are un rol major În crearea și menținerea suspansului , și, accentuat, din pricina montajului. Un ritm excepțional, alternînd cu măiestrie planurile, woodoo, New York-ul, sudul american al violentei melancolii, absurdul, oceanul, jazzul absolut memorabile secvențele În contrapunct, unde se văd picioarele-n bascheți ale celor doi băieți bătînd step În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
povestește că s-a așezat pe-un stabilopod. Puțin mai tîrziu, pe același stabilopod s-a așezat „un bărbat Încă tînăr, surîzÎndu-mi Într-un fel care-mi dădea de Înțeles că vroia să intre-n vorbă cu mine”. Pauză, suspans. „Era un muncitor.” Și așa a căzut stabilopodul În mare. În bună măsură și din cauza lui Păunescu, care, supărat pe-o cititoare ce l-a numit pe Emil Constantinescu țap, se apucă, deodată, să Înalțe un fel de odă țapului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ne-au uitat. SÎntem liberi să plecăm În străinătate. Mai plecăm, ne mai Întoarcem, dar nu vom mai fi În veci aceiași. Ca ziariștii răpiți În Irak. Acum au dispărut. Au apărut crima din strada Primăverii, Romanița cu coafură mop, suspans. Interesează mai puțin de ce-a tras omul de serviciu secret În mintea lui Bogdănel, Întrebarea e de ce Împușcă bursuci și alte animale tragice. Că toți sînt vînători. Mugur Isărescu e enigma Otiliei. Uneori trag cu pușca În albine. Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rac fiert. În sfîrșit, ca să mă reîntorc la micul ecran, țin minte că lung metrajul ce-avea să declanșeze, chiar dacă inconștient, impusul creator care-a condus la scrierea un deceniu mai tîrziu a acestei cărți, a fost un film de suspans horror cu Donald Sutherland și Jeff Bridges. Bridges, n-am Înțeles de ce fiindcă nu era subtitrat, Îi fură lui Donald logodnica Într-o benzinărie, urmează urmărire, palpitații, antren, și explicația, Jeff era puțin deranjat, o omorîse pe logodnică Înmormîntînd-o de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Îi arestează ca proasta pe Lola și Nino, suspectîndu-i că au vrut să-l ucidă pe Huff. Nu voi dezvălui finalul, ca să mai aveți motive de a citi - mai ales că stilul este direct, mai apar și picături de umor, suspansul e condus cu o mînă sigură -, În schimb voi scrie morala: give peace a chance. *James Cain, Asigurare pentru moarte, Editura Leda, Grupul Editorial Corint, 2006. CĂLĂREȚUL SÎNGEROS* Apărută În 1986 la o editură americană, cartea a fost Îngrijită (sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ca un clăbuc. Editorul nu, deoarece trăiește mai mult (s-a făcut un sondaj). Motiv pentru care refuză să te traducă. Să admitem și iraționalul, anume că te-ar promova În cărămizile publicitare ce sparg filmul fix În scena de suspans tandru, rămîne doar Întrebarea dac-ai fi de acord să te Înfiripezi printre aripioarele de tampax, și chiar de-ai fi, pare Îndoielnic că lumea va da buzna să-ți cumpere volumul În loc de hîrtie igienică Electrolux ori o cutie Allways
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu 14 procente. Ceilalți cinci candidați, considerați oameni de umplutură, cu puține șanse de victorie, adună În total 12 procente din intențiile de vot. Într-o conferință de presă anunțată, McPherson a prezis că va fi o campanie plină de suspans și a subliniat că el este În primul rînd un slujitor al cetățenilor și În al doilea rînd un candidat politic. Aflat acasă Împreună cu soția sa, Joan, Loew s-a făcut ecoul acestor sentimente, a prezis că va ieși victorios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
-l citesc azi, înainte de a veni dumneavoastră, spuse ea făcându-mi semn să mă așez, dar nu mi-au permis circumstanțele. Ca să fiu sinceră, e mare învălmășeală pe aici. S-a petrecut un mic incident. Deci, ca să nu mai prelungesc suspansul, am fost călcați de hoți azi-noapte. Niciodată nu găsesc ceva inteligent de spus în fața unor asemenea afirmații. Am răspuns ceva de genul, „groaznic“, urmat de „Sper că nu vă lipsește nimic de valoare“. — Nu s-a furat nimic, spuse doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
spunându‑i Încă o dată „doamnă“. — Ce voia? a Întrebat Emily, iar fruntea i s‑a Încrețit de o intensă Îngrijorare. — Mi‑a pronunțat numele corect de trei ori la rând, m‑am lăudat eu, Încântată că pot să‑i prelungesc suspansul. De trei ori, ca să vezi! Asta Înseamnă, cred, că suntem cele mai bune prietene din lume. Cine ar fi crezut? Andrea Sachs și Miranda Priestly, prietene la cataramă. — Andrea, ce a spus? — Păi, vrea să i se confirme ora de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
genunchii, și cum stofa de lînă a fustei se prinde o clipă de kakiul pantalonilor lui. Biletul rămase În umbra ușii o secundă, și apoi, de parcă era mînat de o forță proprie, se scutură și alunecă. Urmă un moment de suspans. Stătea chircită și nu se uita În sus. Foarte bine, domnișoară! veni În cele din urmă răspunsul. Biletul Îi fu Înapoiat cu o gaură mică, și controlorul porni mai departe. Se ridică, se dădu un pas Înapoi și puse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mării nu ascunde mare lucru. Singurul ecran În spațiul cosmic este spațiul Însuși. Ambele sunt mult mai Îndepărtate de scara umană, iar desfășurarea lor prea rar Întreruptă. Lăsând deoparte faptul că pădurea reală este deseori monotonă, pădurea metaforică este un suspans continuu, o scenă În așteptarea actorilor: eroi, fecioare, balauri, castele misterioase la fiecare pas. Este posibil ca ea să fi devenit inutilă ca decor literal Într-o epocă În care s-a pierdut credința În fecioare, balauri și castele fermecate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
la intelectualizarea torturii, care alături de gratuitatea ei care-i conferă un caracter aproape estetic împing spre limită filmul lui Haneke. Regizorul Pianistei (La Pianiste, 2001) după romanul austriecei nobelizate, Elfriede Jelinek, sau al lui Ascuns (Caché, 2005) știe să creeze suspansul, în care recunoști clișeul, reinvestit cu forța dizolvantă a deriziunii. Remarcabilă este scena din antreu și bucătărie, care mi-a amintit de o scenă de teatru din Îngrijitorul lui Harold Pinter. Unul dintre tineri, Peter, cel interpretat de Brady Corbett
Mind Games - Funny Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8342_a_9667]
-
unui seducător, tânărul englez trăitor în veacul al XIX-lea, Jacob Flint. Numeroasele tribulații ale eroului îi dau acestei istorii când turnura prozei picarești (cu traversarea mediilor sociale de sus în jos, din provincie la Londra și apoi la Veneția), suspansul unui roman popular (taverna ca spațiu de întâlnire, isprăvile unor contrabandiști,), pe alocuri ușor "noir" (șeful de bandă emană un miros de putreziciune, îl însoțesc doi corbi vorbitori), trecând în melodramă (Flint se îndrăgostește de patroana tavernei, femeie fatală și
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
era prieten T. O’ Donnell și cui îi scria scrisori înfierbântate de-amor?“ „Bărbat sau femeie?“, m-am avântat. „Depinde cum vrei s-o iei.“, m-a temperat Mihnea. Și-a vârât din nou nasul în ceașca de ceai, prelungind suspansul. „Îți spun doar inițialele, așa cum apar pe colțurile plicurilor.“ „Lasă-mă să ghicesc: doamna T.?“ „Nu, dar ești pe-aproape. Inițialele sunt: V.RO. Iar scrisorile sunt adresate unui anume Lou Chian.“ S-a lăsat un moment de tăcere. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]