3,370 matches
-
că ești aievea, dacă nu exiști ? sunt plin de sentimentul meu eteric, dar pot să văd în jur doar întuneric ! *** Singur E perna goală fără tine și-n ponositul așternut mi-e zbucium somnul. Gândul mut e întrerupt doar de suspine. De ce-ai plecat ? Mi-e pieptul singur, despovărat de aplecarea obrazului și sărutarea e aguridă-n loc de strugur ... *** Referință Bibliografică: Zbor frânt / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1854, Anul VI, 28 ianuarie 2016. Drepturi
ZBOR FRÂNT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363611_a_364940]
-
aniversară va fi curând omagiată. Poetul, uneori, înfrânt De moartea ce destui i-o vor, În frunză se preschimbă,-n vânt, Să pară lesne trecător, În lungul drum, adesea frânt, Al lacrimilor spre fior, Al gemetelor spre cuvânt Și al suspinelor spre dor, În pasăre de cer și cânt Cu aripi ca de plumb în zbor, În umbra umbrei pe pământ A celor care mai și mor Și își găsesc etern mormânt Doar în căușul stelelor, Câte au fost, câte mai
EMINESCULUI CEL TRIST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363674_a_365003]
-
din „pasul făptuirii-domnișoară“ a devenit brusc pasărea amară a coborârii; căci Dumnezeu a dat pedeapsa: «Voi înmulți mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naște copii...» / «Și muierii zise: „Mulțind voiu mulți scârbele tale și suspinul tău; întru scârbe vei naște feciori, și întoarcerea ta - cătră bărbatul tău, și el pe tine va stăpâni.“ Iară lui Adam zise: „Căci ai ascultat glasul muierii tale [...], blestemat pământul întru lucrurile tale ! Întru scârbe vei mânca pre dânsul...» (ibid.
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
lor, Reval!? Îmi răspunde că... din patriotism! E denumirea veche a orașului. Așa s-a numit până înaintea primului război mondial. Discutăm vrute și nevrute... doar ca să ne omorâm timpul. Uită să mai plângă, doar din când în când scoate câte un suspin adânc. O îndemn să mănâce și să bea neapărat apă. În avion te deshitratezi foarte repede din cauza depresurizării. Külli bea puțină apă, dar de mâncare nu se atinge... Îmi dă totuși o explicație. Dacă mănâncă, îi este frică să nu
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
o păcălesc, însă-mi vine să plâng și nu știu de ce mi-e rușine. De sub pat, printre picioarele oamenilor, o văd pe mama intrând. Mi-aduc aminte plânsetul ei la plecarea trenului și nu mă mai pot stăpâni. Plâng cu suspine. Mama plânge și ea. Plânge și Letiția și vreo două femei aflate în cameră. Nu mă poate scoate nimeni de sub pat. Într-un târziu mă hotărăsc și ies cu cartea în mână. Le spun tuturor că am căzut din pat
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
și în noi viscolește, Eu fulg într-un nor, tu în altul în zare... În sufletu-ți harpă mă cântă, mă frânge Cu note de fluturi din nea de dantelă, Ascultă cum vântul disperă și plânge... Ecoul sunt eu, tu suspinul din iarna rebelă... Ninge-mă Azi, iubita mea frumoasă Rătăcită într-un nor, Ninge-mă și fii pufoasă, Fulgul meu de nea și dor! Azi, iubita mea furată Și ascunsă în văzduh, Ninge-mă nevinovată, Ești mireasa mea de puf
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
cu răni ușoare Care cad și ne străpung, Ninge trist, cu disperare, Toate ning și toate plâng. Ninge alb din albul zării Cu fulgi albi, ninge lăptos, Pe zăpezile-ntristării Toate ning și dor pufos. Ninge cât o revărsare De suspine albe, moi Și cu spaime trecătoare, Toate ning, ningem și noi. Ninge gros cu alb subțire Tors din albul de fuior A cămășii pentru mire, Toate ning și toate mor. Ninge totul și tot ninge Pe cearșaful alb întins Sub
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
Romeo Tarhon - Eminescului cel trist Poetul, uneori, înfrânt De moartea ce destui i-o vor, În frunză se preschimbă,-n vânt, Să pară lesne trecător, În lungul drum, adesea frânt, Al lacrimilor spre fior, Al gemetelor spre cuvânt Și al suspinelor spre dor, În pasăre de cer și cânt Cu aripi ca de plumb în zbor, În umbra umbrei pe pământ A celor care mai și mor Și își găsesc etern mormânt Doar în căușul stelelor, Câte au fost, câte mai
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
de păsăre fericită îmi mângâia auzul în care mai persista glasul răgușit al câinelui din vis , strigându-mi numele... Emma dormea cu capul ridicat pe două perne, încruntată în somnul ei chinuit...trupul îi tresărea din când în când în suspine , strivit de câte o lacrimă din vis. Era de-abia șapte și treizeci de minute...mai aveam timp destul până coboram la masă. Nu-mi venea să mă mișc să nu o trezesc cumva...ce om chinuit! Mi-am așezat
MAIMUŢA DE MĂTASE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364614_a_365943]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DORURI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului E sufletul de doruri plin azi, pelerin prin depărtări le însoțește un suspin și lacrimile-și fac cărări. stă mama singură în tindă între pereții albi de lut și sufletul plângând, colindă, înspre copiii ce-a crescut. și Ion și Mara sunt departe, Vasile , Petru-s la oraș, Ilinca nu i-a mai
DORURI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364640_a_365969]
-
gene Și-n mers săltat ce multe și-l doreau ... Și-ascult cum picuri mici răzbesc Din înălțimea plumburie și cad Pe ramuri ce dezgolite se-oglindesc În geamuri triste și-a mea melancolie ... Și nu pot să-mi opresc suspine Și mâna-mi tremură ciudat Când gându-mi zboară către tine La viața-n doi cât ne-a fost dat ... Aș vrea să nu mai plouă seara Și ramuri să nu se mai despoaie Și să-și ascundă goliciunea Sub
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364650_a_365979]
-
părul tău și trupul Și gura să-ți sărut în zori ... Ascult cum picuri mici răzbesc Din înălțimea plumburie și cad Pe ramuri ce dezgolite se-oglindesc În geamuri triste și-a mea melancolie ... Și nu pot să-mi opresc suspine Și nu pot ca să nu gândesc Că bine-ar fi să fii cu mine Să pot din nou să te iubesc ... Referință Bibliografică: Celei ce nu mai este / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364650_a_365979]
-
cu ochi lucioși și umezi bărbatul din fața ei. El o privea fix, cu iris de tăciune aprins. Nu se puteau atinge. Făceau parte din lumi diferite. Linia de jar îi despărțea. Atmosfera încărcată de energii și sentimente fierbinți făcea ca suspinul vântului de vară să le pătrundă trupurile grele de dorințe și așteptări. Patru fee, stăteau așezate în cele patru puncte cardinale,dincolo de cercul magic. Vrăjitoarele își murmurau incantațiile. Invocau spiritul pădurii, puterea mamei pământ, canalul de lumină al înaltei preotese-luna
RITUALUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364660_a_365989]
-
și de aceea se refugiază în diferite practici și artificii spirituale ori substituți religioși, care sunt oferiți de către ocultismul oriental. Tocmai la această solicitare poate să răspundă Ortodoxia, însă numai atunci când își menține autenticitatea ei, căci dacă Europa are încă suspinuri și dureri în alienarea ei, acest lucru se datorează, în cea mai mare parte și inconsecvenței noastre, fiindcă suntem, de foarte multe ori, ortodocși doar cu numele nu și cu fapta, precum și a modului greșit în care purtăm dialogul cu
LA CEAS ANIVERSAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364653_a_365982]
-
Februarie 2011 Franța tam, tam, tam, tam Dezacord armonic - viola Plîngînd cu un tremolo vaporos Vine furtuna, auzi-o cum mai tremură Ca tine cînd îți mîngîi sînii-mbujorați Și îți risipești petalele buzelor peste sufletul meu A început ca un suspin adînc Tu tremuri eu nu mai aud decît cornul englezesc Și timpanele, da, ele zgîlțîie templul Care cedează, tremură, lacrimile te fac fericită Vin-o mai aproape în brațele mele Ai văzut cum ți-a zburat rochia spre tării Ca
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
Vuiet de codru-aduce suflul său de nai, Adâncul mării-n cântec de sirenă, Sfințite armonii ce urcă pân’ la Rai Irump din lemnul ce îi crește-n venă. Lui nu i se mai zvântă lacrima din cântec E naiul său suspin și fătului din pântec. Imn românesc revarsă-nspre Carpați, Oricât i-ar sta hain un Prut în cale, Vibrează inima-i a dor nestins de frați, Urzind în cântec România Mare. De ziua Domniei Voastre, Maestre Vasile Iovu, noi, mirosloveștenii atinși
URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/349482_a_350811]
-
Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Se așază un parfum amar o câtă nebunie lungă refuz un iz de gri murdar brutal aleg alerg către iubire carmin lumină din lumina ta iar eu real doar dor suspin învingător sunt cel final lovește tu durere tânjesc în tot cuvântul meu neauzit un eu și al meu gând mai plâng așa cu marea și-mi doresc să strig cât pot mai tare să m-asculte numai cât vor și
SE AŞAZĂ UN PARFUM AMAR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349493_a_350822]
-
zilele. Din depărtare se aude ciripitul păsărelelor care aduc dor nesecat al celui ce trudește să se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român („Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin...”), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
miei sau... de mioare. Dormeam pe fân uscat c-o cergă peste noi Alăturea de focul înconjurat de câinii Care păzesc bordeiul și staulul de oi De urșii ce dau iama pe la apusul lunii. Ne încordăm mai tare în desele suspine Și gângurim molcom în noaptea înstelată, Și nesătul de somn trag țolul peste mine, Să nu aud izvorul cum urlă-n cataractă. Pe crestele înalte sunt umbre și lumină De Soare răvășite printre hățiș de brazi, Iar în curând coboară
ÎN SUSUR DE IZVOARE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349526_a_350855]
-
a venit repede pe la gene, ca eu, copil cuminte și ascultător, de altfel, să mă las purtată de vise spre casă,las gândul să măpoarte departe în timp, la evoluția căilor ferate. Glasul roților de tren e o șoaptă cu suspine pe care gândurile ce mă inundă o acopere încetul cu încetul. Acest drum de fier atât de lung pe care l-am străbătut de atâtea ori, mă face să-mi aduc aminte de primele lui începuturi. Și, cred că ar
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
zilele. Din depărtare se aude ciripitul păsărelelor care aduc dor nesecat al celui ce trudește să se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > SUSPINUL IERBII Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 90 din 31 martie 2011 Toate Articolele Autorului Sub cerul meu brăzdat de curcubeie Vrăjită sunt și-ascult suspinul ierbii Speranțele-mi renasc, căci sunt femeie... Spre râu privesc unde se-adapă
SUSPINUL IERBII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349583_a_350912]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > SUSPINUL IERBII Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 90 din 31 martie 2011 Toate Articolele Autorului Sub cerul meu brăzdat de curcubeie Vrăjită sunt și-ascult suspinul ierbii Speranțele-mi renasc, căci sunt femeie... Spre râu privesc unde se-adapă cerbii Și port în mine-a fericirii cheie. În râul tainelor îmi scald privirea Spălând tristeți în albăstrimea-i lină Din toporași firavi culeg iubirea În ochi
SUSPINUL IERBII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349583_a_350912]
-
Străină mi-e de-a pururi rătăcirea! Suspină iarba când îmi simte pașii Și firele se frâng sub bobi de rouă Mă mângâie în treacăt fluturașii Pe-aripi pictați cu praf de lună nouă Când cântă-n coruri sfinte îngerașii. Suspinul ierbii-l mai aud în mine Când vălurile nopții de mătase Aștern iluzii...iar în zări senine Stelele-și făuresc din vise case Și gândul meu e-atât de plin de tine. Săcuieu, 31 martie 2011 Referință Bibliografică: Suspinul ierbii
SUSPINUL IERBII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349583_a_350912]
-
îngerașii. Suspinul ierbii-l mai aud în mine Când vălurile nopții de mătase Aștern iluzii...iar în zări senine Stelele-și făuresc din vise case Și gândul meu e-atât de plin de tine. Săcuieu, 31 martie 2011 Referință Bibliografică: Suspinul ierbii / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 90, Anul I, 31 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta Resteman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SUSPINUL IERBII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349583_a_350912]