985 matches
-
Ei aveau tot interesul, și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor noastre o constituia lipsa de capital, ceea ce explică faptul că inițiativa în acest domeniu a aparținut reprezentanților capitalului străin. Suzeranitatea turcească, până la abolirea monopolului otoman asupra comerțului nostru exterior (1829), ridica primejdii luate întotdeauna în considerare. La 11 iunie 1798, de pildă, viceconsulul francez Parrant semnala posibilitatea navigabilizării unora din râurile noastre. El adăuga însă că domnitorul avea motive întemeiate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de plata taxei „depeșilor” telegrafice și a corespondenței. După semnarea convenției telegrafice, a urmat adeziunea Moldovei la „tratatele” uniunii telegrafice austro-germane din anii 1851, 1853, 1855 și 1856, fără aprobarea prealabilă a Curții suzerane. Întrucât Principatele Române se aflau sub suzeranitatea turcească, în principiu nu aveau dreptul să încheie convenții internaționale. Așadar s-a nesocotit acest principiu sub ocupația austriacă. Nu știm care a fost atitudinea Turciei față de această situație. Este exclus ca ea să nu fi aflat de existența convenției
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
epocă întâmpina numeroase dificultăți. În condițiile crizei generale a sistemului feudal, a lipsei brațelor de muncă calificate, a îngustimii pieții interne, a lipsei de credit, a stării nesatisfăcătoare a căilor și mai ales a mijloacelor de comunicație, în condițiile conservării suzeranității turcești, care favoriza concurența străină, a favoritismului deșănțat pe care-l practicau domnitorii prin acordarea așa-ziselor privilegii exclusive întemeietorilor de întreprinderi industriale și care frânau inițiativa întreprinzătorilor neboieri, a exercitării dreptului de monopol de către unele instituții și persoane particulare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
târziu decât în Anglia. Asupra cauzelor acestei întârzieri ne-am oprit adeseori în acest capitol. Ele se rezumă la înapoierea economică și politică a Moldovei, la politica economică a statului, la lipsa de credit și mijloace de comunicație, la menținerea suzeranității turcești etc. N. Suțu observa că „dintre indigeni, acei care posedă sume de bani capabile de a fi fructificate în noi genuri de activități productive sînt marii proprietari, care, putînd să-și valorifice capitalurile în domeniul agricol sau în plasamente
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cifra de 100 decât în două cazuri (fabrica lui M. Kogălniceanu și cea a lui Foulcquier). Începuturile mașinismului și deci ale proletariatului industrial în Moldova se plasează într-o epocă de menținere a unor puternice rămășițe feudale și în care suzeranitatea turcească dăinuia, când în economia Moldovei predomina mica producție și cooperația capitalistă simplă, care nu rup total pe lucrător de mijloacele de producție personale. Semnificative pentru poziția socială a muncitorilor sunt exemplele asupra cărora ne vom opri foarte pe scurt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capitalului străin: francez în domeniul morăritului mecanic, al pielăriei, al rafinării și extracției petrolului, englez (fabrica de conserve de la Galați), austriac și german. Deoarece începuturile introducerii mașinismului în Moldova au avut loc în condițiile menținerii relațiilor de producție feudale, a suzeranității turcești și a lipsei unui stadiu manufacturier dezvoltat, industria de fabrică în acea fază n-a putut fi asigurată cu un echipament tehnic superior, cu cadrele necesare de oameni calificați, cu lucrători liberi în număr suficient, cu o largă piață
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la mijlocul secolului trecut mai păstra încă multe din caracteristicile esențiale ale modului de producție feudal, în principala ramură economică - agricultura - dominau relații de producție feudale, puterea politică și în mare parte cea economică se aflau în mâna marilor proprietari funciari, suzeranitatea turcească nu fusese înlăturată. Marea majoritate a târgușoarelor și multe din capitalele de ținut (Dorohoi, Vaslui, Fălciu, Romanul până la mijlocul secolului al XIX-lea) erau proprietăți particulare, boierești și mănăstirești. Locuitorii lor aveau obligații feudale. Dreptul de a vinde bunurile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar după 1879) au format un aspect esențial al chestiunii orientale. Începând cu secolul al XVIII-lea, soarta politică a țărilor române a fost strâns legată de rezolvarea chestiunii orientale, adică a existenței, a viitorului statului otoman. Aflându-se sub suzeranitatea Porții, soarta Principatelor Române era legată în plan internațional de cea a Imperiului Otoman. Pe de altă parte, date fiind așezarea geografică și statutul lor juridico-politic, ele au dobândit un loc aparte și bine definit în evoluția chestiunii orientale. Principatele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istoricul A. D. Brukner socotea că actul recunoștea Moldovei independența „în realitate desăvârșită”. Și S. Jigarev și A. Z. Mișlaevski vorbesc despre independență sub protecție și alianță. Stephan Fisher-Galați observă și el că tratatul asigura „o virtuală independență pentru Moldova sub suzeranitatea finală a țarului”. Așadar, dacă ar fi să definim actul de la Luțk, am înclina să-l denumim diploma de protecție care garanta Moldovei integritatea teritorială și deplina autonomie. În felul acesta au calificat actul lui Dimitrie Cantemir și surse străine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dus-o la extrem. „Cum se vede, nota N. Iorga în 1910, din purtarea lui Constantin Vodă față de Imperiali și față de regele saxon al Poloniei, el nu voia, nu putea, având grija sa și a țării sale, să primească o suzeranitate creștină, care nu s-ar fi dovedit întâi deplin și statornic binevoitoare. Față de ruși, el n-a fost nici mai bun, nici mai rău - mai Iuda pentru a întrebuința cuvântul țarului însuși - decât față de alți creștini, pe care, în teorie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Brâncoveanu, analiză despovărată de preconcepții, a condus-o pe istoricul sovietic L. E. Semenova, căruia i se alătura recenzentul ei bulgar, istoricul S. Dimitrov, la o încheiere în consonanță cu realitatea: Constantin Brâncoveanu a aspirat sincer la eliberarea Munteniei de sub suzeranitatea otomană, de unde și acțiunea lui de a dobândi sprijinul Rusiei și a i se alia; fără să existe un tratat formal încheiat cu Petru I, domnitorul a avut intenția să se atașeze armatei ruse; dar, după declararea războiului, el a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
conținut sunt relevante și agravante pentru Principate, iar principala explicație constă în aceea că rescriptul pornește de la o stare de fapt: prezența trupelor țariste pe teritoriul Moldovei și Munteniei, un teritoriu cucerit. Neîndoielnic că s-a produs o substituire de suzeranitate fără un statut clar și în detaliu precizat, ca în 1711. În practică, războiul victorios al Rusiei îi îngăduia instituirea propriei administrații și prepararea condițiilor unei eventual iminente sau viitoare anexiuni. Or, un asemenea act depindea, după cum vom vedea, nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
autohtone au adoptat, din motive diferite, o conduită filootomană. Cei dintâi își vedeau amenințate privilegiile unui regim pe care-l întruchipau, ceilalți - neîncrezători într-o eliberare fără o servitute cu limite imprevizibile. Fapt este că majoritatea românilor spera în abolirea suzeranității otomane și într-un viitor mai bun, „creștinește” ocrotit. Domnitorul Munteniei, Grigore al III-lea Ghica, a fost cel care, la îndemnul francezilor, a contribuit mult la declanșarea războiului prin rapoarte false către Poartă, a îngăduit cu o complicitate binevoitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mitropolit, și doar de nouă clerici și 25 de boieri. Memoriile, cererile scrise și orale ale celor două deputății sunt neclare pentru cel ce-și propune o definire juridică precisă a termenilor. Ambele delegații au cerut răspicat abolirea totală a suzeranității otomane. Au folosit cuvintele de supușenie, supunere, credință către țarină, jurământ, care nu contravin însă formulelor uzitate între vasal și suzeran și, deci, nu li se poate atașa semnificația supușeniei (cetățeniei) de stat în sens modern. Moldovenii au invocat „acoperămîntul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tot ceea ce se întîmpla în această parte a Europei ne interesa mai puțin decât ceea ce se trata în Orient și în partea septentrională”. Într-adevăr, în joc erau destinele politice ale Imperiului Otoman și Poloniei. Or, Principatele Române, aflate sub suzeranitatea Porții, situate între Polonia și Imperiul Otoman, devenite principalul teatru al operațiunilor militare, concentrau și bună parte din „operațiile” diplomatice. Era neîndoielnic că viitorul Moldovei și Munteniei nu atârna numai de Rusia și Poartă, ci și de atitudinea celorlalte mari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
otomană. Polonia și Imperiul Otoman erau cele două mari puteri, mari prin întindere și populație, dar structural în descompunere, care formau obiectul imixtiunilor și expansiunii vecinilor. Regele și diferitele grupări ale șleahticilor nu renunțaseră cu desăvârșire la vechile iluzii de suzeranitate asupra Principatelor Române. Cum însă prima salvarea propriului stat, polonezii au fost nevoiți să vadă în Moldova și Muntenia una din piesele menite să servească acestui scop suprem al lor. Poarta Otomană refuza categoric orice modificare a situației Principatelor, a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asupra Principatelor Române. Cum însă prima salvarea propriului stat, polonezii au fost nevoiți să vadă în Moldova și Muntenia una din piesele menite să servească acestui scop suprem al lor. Poarta Otomană refuza categoric orice modificare a situației Principatelor, a suzeranității sale. Dar războiul a obosit-o foarte repede, au urmat înfrângeri (Cahul), flota rusă din arhipelag stânjenea aprovizionarea capitalei (aprovizionarea din Principate fusese tăiată), Rumianțev amenința să-și împingă trupele până la Adrianopol, revolta lui Ali bei închisese toate resursele furnizate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și fost principala misiune a emisarilor lui Adam Czartoryski, trimiși în Principatele, începând cu 1846: Mihail Budzynski, P. Butkiewicz etc. În mai 1847, Budzynski elaborase și un memoriu privitor la români, avansând idei interesante și realizabile: scoaterea Principatelor Române de sub suzeranitatea Porții și a protectoratului țarist, plasarea lor sub protecția celor cinci mari puteri, unirea Moldovei cu Țara Românească sub un singur prinț ereditar, o constituție etc. În vara aceluiași an, partida lui Czartoryski a elaborat un voluminos raport politic, cuprinzând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe neașteptate, românii au soluționat problema care a derutat înțelepciunea colectivă a Europei”, iar V. N. Vinogradov nota că pare ciudat cum două mici principate, Moldova și Muntenia, au reușit să se unească în condițiile în care se aflau sub suzeranitatea Porții, care se opunea Unirii din toate puterile, și sub garanția a șapte mari state europene, fiecare urmărind țelurile ei proprii; dar istoricul explica „ciudățenia”, chiar aparentă, prin trăsăturile distincte și pozitive ale epocii și voința manifestă a poporului român
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a dreptului internațional în exercițiu teoretic atunci și practicat ca atare. Sub Cuza Vodă am încheiat acorduri internaționale cu fond administrativ, nici vorbă de „egalitate” cu Puterile, nu ne puteam lipsi nici de abilitările Curții suzerane decât prin „efracție”, deși suzeranitatea dobândise mai mult un caracter formal, dar de nimeni contestat, nici măcar de români (o suzeranitate limitată de înseși puterile garante). Iată însă că profesorul Constantin C. Angelescu propune o altă formulă pentru sistemul constituțional de după 24 ianuarie 1859, căreia ne
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încheiat acorduri internaționale cu fond administrativ, nici vorbă de „egalitate” cu Puterile, nu ne puteam lipsi nici de abilitările Curții suzerane decât prin „efracție”, deși suzeranitatea dobândise mai mult un caracter formal, dar de nimeni contestat, nici măcar de români (o suzeranitate limitată de înseși puterile garante). Iată însă că profesorul Constantin C. Angelescu propune o altă formulă pentru sistemul constituțional de după 24 ianuarie 1859, căreia ne raliem fără rezerve. El demonstrează că dubla alegere n-a dus la o uniune personală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
știrile din presă. El este cel dintâi dintre istoricii moderni români care a acordat însemnătatea cuvenită schimbării de poziție a Turciei față de țările române în urma eclipsării Rusiei de după 1853, dezvăluind apariția în 1855, în actele diplomatice, a cuvântului suveranitate în loc de suzeranitate și a tendințelor care se ascundeau sub acest joc de cuvinte. Nici un istoric până la Iorga nu a înfățișat cu atâta profunzime țelurile nemărturisite ale Austriei în sud-estul Europei în acea perioadă, în acel sud-est al Europei „bun pentru viitoare protectorate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi tradus, de asemenea, prin colonizare". Plecînd de la analiza documentelor din secolul XVI-XIX, Ștefan Gorovei arată că a descăleca implică un sens de reorganizare. Cuvîntul este folosit, de exemplu, pentru a defini reorganizarea Țării Românești de către turci în perioada stabilirii suzeranității otomane. Demonstrația exegeților români merge mai departe: se ia act de analogiile dintre legendele întemeierii Moldovei și Țării Românești pentru a sublinia caracterul unitar al României. Aceasta este poziția lui Brătianu cînd, în 1940, evocă legenda întemeierii Țării Românești de către
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și folosirea acestei tradiții în serviciul consolidării puterilor domnitoare. Două teme esențiale se desprind pentru o perioadă îndelungată: prințul este domn și autocrator; el este campionul ortodoxiei și al cruciadelor împotriva otomanilor. O MOȘTENIRE BIZANTINĂ? Poate părea dificil să împaci suzeranitatea otomană, suzeranitățile ungară și poloneză asupra Principatelor Țării Românești și Moldovei cu pretenția la o moștenire imperială, tradusă de exemplu, prin utilizarea titlului de "țar". Istoricii care au cercetat specificitatea dezvoltării Principatelor sau, mai bine, au înțeles să sublinieze europenizarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acestei tradiții în serviciul consolidării puterilor domnitoare. Două teme esențiale se desprind pentru o perioadă îndelungată: prințul este domn și autocrator; el este campionul ortodoxiei și al cruciadelor împotriva otomanilor. O MOȘTENIRE BIZANTINĂ? Poate părea dificil să împaci suzeranitatea otomană, suzeranitățile ungară și poloneză asupra Principatelor Țării Românești și Moldovei cu pretenția la o moștenire imperială, tradusă de exemplu, prin utilizarea titlului de "țar". Istoricii care au cercetat specificitatea dezvoltării Principatelor sau, mai bine, au înțeles să sublinieze europenizarea de tip
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]