3,688 matches
-
abia ți-ating picioarele, atunci musca-țețe Îți dă senzația unor valuri de surfing ce se sparg la mal, În North Shore din Hawaii. Simți exact momentul În care Începe să-și facă efectul, pentru că ai impresia că cineva Îți lovește tâmplele cu un ciocan. Nu am mai fost În stare să urmăm scenariul pe care Îl plănuiserăm; aveam de gând să ne folosim de goliciunea trupului frumos al lui Reiko pentru a asista la transformarea acestei fete pline de complexe, Mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
puse stăpânire pe mine și-mi venea să urlu. Eram terorizat. Ca să-mi mai revin un pic, am scos din buzunar o batistă și am Început să-mi șterg cu grijă sudoarea care mi se scurgea pe frunte și pe tâmple, dinspre rădăcinile firelor de păr. — Cum? Ți-e cald? Ce ciudat! Mie mi-a fost frig și a trebuit să mă Întorc acasă să-mi iau un pulover din cașmir, pentru că sistemul de Încălzire din biroul ăsta nu merge deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
unui timp acum inaccesibil mie. Mă simțeam ca un mușuroi de larve care forfotesc prin gunoaie. Am râgâit de mai multe ori În timp ce-mi beam Coca-Cola. Concomitent cu ele simțeam frisoane din cauza cocainei, care-mi rezonau puternic În tâmple, străbătând Încet spațiul dintre gât și bărbie. Nu era o senzație plăcută, ci doar o iritare persistentă. Aveam impresia că o distanță din ce În ce mai mare se așternea Între mine și fesele fetei. În același timp mă Întrebam ce se petrecuse oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ce se Întreține. Nu l-am prins niciodată cu cantități mari de droguri asupra lui, așa că nu avem ce-i face. Când ajunseră cu povestea până aici, bărbatul În impermeabil bătu brusc cu pumnul În masă, urlând cu venele de la tâmple umflate: Și tu, și Yazaki, să nu vă mai prind că vă Învârtiți pe-aici! M-ai Înțeles? Numai la voi, japonezii, am văzut așa ceva: să existe și cerșetori pe bune, și alții care să se distreze imitându-i! Bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
galben la roșu, și pudra fină de sidef, aurie și argintie. „Ce frumos!“ mi-am zis o clipă. Nu mă durea nicăieri, ci doar simțeam ceva sâcâitor În mucoasa nazală, ca un nucleu al durerii. De acolo a ajuns la tâmple și apoi s-a răspândit ca un fulger În Întreg corpul, cu o asemenea forță Încât de-abia mai puteam respira. O simțeam cum Îmi străbate pielea nelăsând nici o părticică neacoperită. Am Înghițit amândoi nu mai știu câte aspirine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
forță Încât de-abia mai puteam respira. O simțeam cum Îmi străbate pielea nelăsând nici o părticică neacoperită. Am Înghițit amândoi nu mai știu câte aspirine și am rămas mult timp ghemuiți pe jos, În pielea goală, cu mâinile apăsate pe tâmple. A doua zi Maestrul mi-a cerut să plec la Paris. Era vorba despre un mic rol principal Într-un film regizat de un german și ezitam neștiind ce să fac. Maestrul m-a sfătuit să accept rolul. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
priviră mai cu atenție. Era frumușel, avea ochii albaștri, părea să fie cam prin clasa a II-a. — Cum se face că știi limba noastră? întrebă Dromiket 4. — Am implantat aici un traducător simultan, răspunse puștiul, ciocănîndu-se cu degetul la tâmplă. — Cum, ești robot? se miră Felix S 23. Nu. Sunt ființă. — Și cum te cheamă? zise Stejeran 1. — Benga, răspunse copilul. — Benga și mai cum? întrebă Getta 2. La auzul întrebării, micuțului îi dădură din nou lacrimile. — Benga Williams, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
dorm, se plânse vocea. De când sunt așa, n-am pus geană pe geană. — Nu vă supărați - zise Getta 2, aprinzând o țigară -, când sunteți vizibil, cum arătați? — N-arăt rău, scumpă doamnă, răspunse vocea. Sunt înalt, brunet, puțin încărunțit la tâmple, am ochi albaștri și-am terminat A.S.E.-ul. Sunt căsătorit și am doi copii. Vinerea viitoare trebuia să ne cumpărăm boiler. — Fumați? întrebă Getta 2. — Numai în locuri special amenajate. Am fost toată viața un om corect, mi-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
năprasnici șerpi lemnoși Zbucnesc, ca sus în baia albastră să despice Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși. III Dar peste ochi și cuget căzu o deasă sită. Mă tolănii în voie pe caldul gliei sân Și îmi lipii obrazul și tâmpla obosită De scorojita coajă a trunchiului bătrân. L-am alipit. Când, pâcla de gânduri și simțiri Se lămuri deodată în limpezi închegări. Un văl purta deasupra. Din plasa lui subțire Cădea aromitoare năpada de visări, Se prelingea o rouă de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vag ca vagul ei vagin. Să plângem toți. O toți în cor Să croncănim un Nevermore. Dar duhul ei, de-a pururi dus Să ni-l gândim în cât mai sus. De cerul fix, de geam curat, Ea păr cu tâmple și-a răzmat, Un fard astral i-aprinde fața. Pe serafini îi trage ața Și sorii zornăie bănet Prin Risipitul Proxenet. Să prohodim și mai afund. Sunt un duhovnic trist și scund Ce cântă pînă-o va-ngropa: Pa, vu, ga
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
e dată În sine să se toarcă, sucită și uscată? Ca frunza podidită din creștetul de nuc În pălmi, în pălărie, pe umeri, pe surtuc." O ÎNȘURUPARE ÎN MAELSTRÖM Câștigate pulsuri, câmp de săbii. Tencuirii-sclave garanții, Lege egalând lunula năvii Tâmplelor de apă ce reții; Aule, exalte stări concave Din răpita climă - Edgar Poe. Orgi! Și locuind aceste grabe! Cer induit, străin ca un halou. - Viol aici dar laudă și ordin Întâi, când lacunar un gând născu. O, însăși larva rodului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să urci Sub agere oțele silnici: O Moscovă de cer și furci. Stea netedă, vigoare-n chiciuri, Asprime zveltă, imn de biciuri! Explică stricte-acele glorii De căngi răspunse din victorii. DEDICAȚIE Falangele acelei oboseli De alge dezlegate către sud, A tâmplei umbră din străine seri: Cu drumul meu, atunci, le-am mai văzut. La Düsseldorf, o cadră-n Bolkenstrasse... În jilț adânc, Evreul Botezat. Și mâinile, cascada unei rase, Înfășurau cărbunele uzat. "Stinse flăcări. Arsă, struna S-a lăsat în arcul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
făcute, realizezi că de fapt acest lucru nu era chiar atat de important. Când ai ajuns la capăt și învins sau învingător te așezi pe iarbă și nu este nimeni lângă tine să-ți sărbătorească succesul sau să-ți sprijine tâmpla obosită. Sau când cineva anunță că a pus o bombă în clădirea în care lucrezi. Nu am simțit nici un fel de frica sau panica.Ba mi-am aranjat hârtiile la care lucrăm . Și mi-am luat poseta.Mi-am amintit
...CE CONTEAZA DE FAPT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364454_a_365783]
-
Acasa > Strofe > Creatie > ALEGERE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 423 din 27 februarie 2012 Toate Articolele Autorului sculptat între a fi și a nu fi, aleg așchia iubirii, urletul fiarei în spirala de aer. tâmpla pulsândă a inimii valorilor. șarpe de foc ucide frigul. sărut geometria sufletului. tac. corb pe fila de nisip, pasul mi-l frâng, pentru zborul amânat. Referință Bibliografică: alegere / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 423, Anul II
ALEGERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364479_a_365808]
-
TUTUROR FEMEILOR 8 Martie 2011, Arad Tuturor celor care poartă pe reverul sufletului numele acesta unic în dicționarele lumii, alături de cuvântul Dor-FEMEIE! EA, cea slăvită, umilită, cea din coasta bărbatului mereu și totuși reazemul nostru, zarea de care ne lipim tâmplele obosite de Viață, dintotdeauna și pentru totdeauna cel mai ceresc și mai adevărat cuvânt lăsat de Dumnezeu oamenilor aici pe pământul acesta! SĂ NU FIE OMUL SINGUR! Cu plecăciunea cuvenită fiecăreia în parte, alături de această dulce boare de vânt, leagănul
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
Toate Articolele Autorului zadarnice-ntrebari pe buze mi se sting zădarnice răspunsuri se lasă așteptate pe trupu-mi cald de patimă și dor ți-ai rătăcit și suflet și nopți întunecate. cuvinte neînțelese ,blestem și agonie tandrețea palmei tale pe jarul tâmplei mele ne regăsim străini în scurgeri de clepsidra și-n tandre arcuiri de căzătoare stele. noi nu mai suntem trupuri,suntem flăcări ne mistuim amarnic în noapte strălucind cenușă noastră va deveni un Phoenix cu zbor întretăiat ,cu aripi de
SI FLACARA SI RUG de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364528_a_365857]
-
creștetul capului am vrut să mi-o retrag, insă tu parcă veneai după mâna.. hmm...nimic mai simplu că și mie îmi plăcea,doar că nu doream să perturb.. Așa că am sărit în spate și am inceput masajul scalpului, a tâmplelor, a frunții și chiar a obrăjorilor tăi încă reci. Oricum, sărutam cu foc tot ce începeam să masez cât și ce terminăm.. erai un pic mai fresh și mai luminată, desi rumena de la ger, apoi de la masaj - EȘTI FRUMOASĂ ÎN
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
agreați acolo sau cel puțin în zona centrală în care se afla restaurantul cu pricina. Iar românii îi respingeau mai mult decât spaniolii. Gitanii Spaniei sunt cu mult mai civilizați decât rromii României... Simțea cum sângele îi pulsează puternic în tâmple. O durere nelămurită îl strângea puternic în gheare și avea senzația că tot trupul îi tremură și e gata să se prăbușească. O durere ce-l năucea și care s-a transformat în ură și dorință de răzbunare. A cerut
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
că te-am iubit, Și maine-n zori chiar eu te rog să pleci. Ti s-a deschis o poartă ...du-te Eu mai rămân sa-nfrunt tăcerea grea Te-asteapta Marea să-i rânești albastrul Și alta palmă așteaptă tâmpla ta. Tu esti o carte mult prea răsfoita Un om care a mers prea mult pe jos Și de mai ai în suflet dor și lacrimi, Acelea-s rămășițe de frumos. Un om care a vibrat la multe corzi Ești
PREA TARZIU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361410_a_362739]
-
dezintegra.Iti simți sufletul spart în mii de bucățele și simți că nu te poți misca.Stai țintuit în pat ,privirea îți caută rătăcita în gol...tot ce credeai până acum despre durere și dezamăgire a fost depășit. Îți simți tâmplele pulsând de parca o inimă nemiloasa vrea să-ți explodeze în creier.Cutitul înfipt adânc în rană se răsucește ușor mânuit parcă de o mană sadica.Pumnii îți sunt atat de strinsi că-ți sinti unghiile înfipte adânc în carne.Mintea
PUTEREA DE A MERGE MAI DEPARTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361459_a_362788]
-
simți cum timpanele îi vibrează cu intensitate atât de vastă încât primea semnale dureroase, atât de suferinde încât închise ochii să citescă cuvintele care i se aruncau la modul acesta necopt în niciun limbaj. Simți acuzatoriul nebuniei urlându-i în mijlocul tâmplelor o vină, neștiută care a condus spre moartea lui cu mult înainte de-a se naște. O vină care l-a aruncat în masivitatea fixă a unui alb bolnav de orbitor. Un alb care îl îndeamnă să scrie despre permanența
FLUTURI SUB CEARCĂNE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361452_a_362781]
-
din cap de furie și luând cana de pământ cu apă de beut de peste noapte o aruncă spre Sofinca; soră-mea o luă la fugă, se împiedică de un scaun și căzu peste toporul de după ușă; cana îi ateriză în tâmplă lovind-o peste urechea dreaptă. Sângele începu să țâșnească roșu și vâscos din cap și dintr-un picior. Se făcu liniște de mormânt; doar gemetele cuminți ale Sofincăi se auzeau ca un oftat. Liniștea fu străbătută dintr-odată de un
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
mai am timp, cat mai pot să sper... Și mai vreau să-ți aduc o turmă de nori pufoși, Ca să ai din ce să faci gogoși. Și de la zvârlugele alea de iele Puțină pulbere dulce de stele... Și, dansând pe tâmpla mea, să dai timpul mai incet, Că deja îl aud pe bătrânul ascet, Care mă amăgește cu o eternitate... Auzi cum se izbesc fluturii de noapte! @ MENUET îmi lacrima un menuet cu capul sprijinit pe piept cicoarea stă și ea
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
și curajul, visul... se-ntâmplă zbor în dor nebun. furie cântă-n frunza lumii. argint și aurul purtat în inimi, re-ntregește "Circul"... spectacolul s-a terminat. umbre de flăcări prea curate lumini se sting în bol format din brațe, tâmple... doar ecouri... fior acum s-a întrupat în ochiul redeschis iubirii o lumânare a-ncetat să-și scurgă trupul cercuri, cercuri... chipuri de frunze ruginesc. în miez rămân iar verzi și focul pătrunde-n suflet împăcat. destul am stat. pornesc. o
TRISTEŢEA LUMII ÎNTR-UN SALT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361566_a_362895]
-
se-ncruntă la moarte celălalt mi-a zâmbit mai demult în vis dar el Darul Domnului cu gura de aur a rămas să-și încrunte fruntea înaltă l-am luat o clipă în brațe m-a lăsat i-am sărutat tâmpla dreaptă apoi fruntea apoi ochii închiși și m-am trezit umbră m-am trezit lacrima cerului răsturna dimineața unui 10 ianuarie cu securea amintirii ascult muzica așa cum ascult tăcerea îi las cale liberă să-mi curețe arterele gândului încet încet
ASCULTARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363803_a_365132]