6,881 matches
-
scandalul l-ar fi făcut de fapt actrița, de parcă n-ar mai fi văzut-o nimeni niciodată fără chiloți. L-am întrebat cum s-ar simți el dacă i-ar smulge cineva chiloții în văzul unui mic grup de bărbați tăcuți, care-și văd de mânuirea apărăturii din dotare. Răspunsul lui a fost: «Actorii se pot trezi că-s nevoiți să-și arate curul din când în când. Eu, unul, îmi arăt sufletul lumii întregi de fiecare data cand pun degetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
toate poantele alea despre cultura colportării de zvonuri. O să-ți facă plăcere. — Există un singur dezavantaj în tot planul tău. — Care? întreba Șam. — După toată afacerea asta m-aș trezi și eu încondeiat de Fanny Tarrant. Șam rămase o clipă tăcut. — Nu neapărat, spuse el într-un târziu. — Nu? — Nu... Nu-i întotdeauna așa de ticăloasa. — Parcă spuneai că nu-ți amintești să fi citit toate articolele ei. — Am citit cândva un text drăguț despre cineva. Cine să fi fost? își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
lui Eleanor a fost că nu vrea să audă nici o vorbulița pe tema asta. Ea aranja lucrurile în așa fel încât să petreacă ziua interviului la nepoata ei, Rosemary, care locuia în East Grinstead, si se urcă la volanul mașinii, tăcută și dezaprobatoare, cu câteva minute înainte de ora stabilită pentru interviu. De-abia se stinse, hârâitul sinistru scos de țeavă de eșapament corodata a Peugeotului, ca la urechile lui Adrian ajunse huruitul de motor Diesel al taxiului care o aducea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
-nseamnă sauna cu adevarat. Nu, mersi. — De ce nu? — Nu obișnuiesc să iau interviuri la pielea goală, spuse ea. — Ah, dar la sauna nu se discută, zise Adrian. Se stabilește o comuniune tăcută cu dogoarea. Putem discuta după aceea. Fanny rămase tăcută. Îl privi, încercând parcă să-i citească gândurile. De ce vă temeți? o întreba Adrian. Doar n-aș riscă să fiu demascat în suplimentul duminical al lui Sentinel drept un obsedat sexual, nu? — Știți, mi-ar fi de-ajuns și această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
În ceea ce mă privește pe mine, da. Aici însă e vorba de Ellie. — Vasăzică chiar s-a culcat cu amândoi? — N-am spus asta. Dacă nu s-ar fi culcat, n-ați simți nevoia să-i luați apărarea. Adrian rămase tăcut, chibzuind dacă e cazul să mai adauge ceva. Nu, îmi pare rău, clatină el din cap. — Rămâne între noi, îl asigura Fanny. Întinse mâna și închise reportofonul. — La ce-ți mai folosește dacă tot rămâne între noi? — V-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
un minut. Pe urma Adrian apăru în ușă dinspre hol, îmbrăcat altfel decât mai devreme. Avea pantalonii băgați în ciorapi. — Iau o canistra cu benzină și mă duc cu bicicleta să văd dacă pot porni mașină, spuse el. Eleanor rămase tăcută, cu spatele la el. — Spune-mi exact unde-ai lăsat-o? La ieșirea din sat? Văzând că Eleanor continuă să tacă, intră în cameră. — Ellie? zise el, ușor nervos. — Cum ai putut? îl întreba ea. — Ce? Eleanor se năpusti la el. — Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
o să apară-n ziarul ăla! — Chiar dacă s-a folosit de povestea aia, tot n-o să facă valuri. Așadar, te-ai culcat cu doi dintre prietenii tăi, unul după altul, acum treizeci de ani. Ei și? Cui îi pasă? Eleanor rămase tăcută. — Nu i-a mai povestit și altceva, nu? o întreba Șam cu îngrijorare în glas. Nimic despre... Nu, răspunse Eleanor. — Slavă Domnului! ofta ușurat Șam. Păi, atunci n-ai de ce să-ți faci griji. Stai puțin, că n-am terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
anii noștri de studenție. Treaba asta a rămas între noi. — Și totuși ce rost a avut să i-o spui? — Am facut-o pentru diminuarea daunelor. Adulmecase cum stau lucrurile... — Și ce rost a avut sauna? Adrian rămase o clipă tăcut. — Nu știu, veni răspunsul lui. Nu știi? îl îngâna Șam. A fost o idee de moment. Mi-am zis, cred, că dacă vin cu ceva cu totul neașteptat, o să-mi facă și ea vreo dezvăluire cu totul neașteptată. — Tu chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
pe banda care mergea în sens opus și o lua înapoi, spre intersecția cu M23. Se liniști vizibil abia când se văzu pe traseul normal. — Am pierdut doar douăzeci de minute, anunță el. Fanny, care în ultimele zece minute rămăsese tăcută și îngândurata, deschise radioul de la bord. Creighton nu păru deloc încântat, dar nu mai spuse nimic. Redactorul de știri vorbea acum cu un reporter care se află la poarta Palatului Kensington, unde lumea începea deja să se adune și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
căprioara scoate un zbieret adânc, sfâșietor și se aruncă în mijlocul luminișului. Lupul se și repede la ea, gata să o ucidă. Iedul își continuă drumul, iar viața căprioarei se stinge treptat, în timp ce ochii ei umeziți de apa morții îl urmăresc tăcuți, cu aceeași nespusă dragoste... Oliver - Arthur Petrișor, clasa a V-a C Proiect didactic 1. Subiectul: Rezumatul unei opere literare; 2. Obiective: formarea deprinderilor de exprimare corectă în scris; formarea deprinderilor de selectare a ideilor principale dintr-un text; formarea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
tinerețea. Și cum toamnele-s mereu aceleași, nici aceasta nu putea fi altfel. Vântul desprinsese întruna frunze din castani și tei, încercând zadarnic să știrbească frumusețea bătrânului parc, poleit cu razele toamnei. Aleile, mereu mai desfrunzite, mai arămii și mai tăcute, erau străbătute în fiecare zi de Gilda, care admira revărsarea odihnitoare a frunzelor peste covorul multicolor. Gilda venea cu exactitatea unui ceasornic, cu pași mărunți, dar siguri, cu privirea grăbită să contemple frunzele murind. Totuși, într-o zi, deși era
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pădurea era lipsită de viață: frunze foșneau pe jos în adierea vântului și copacii își întindeau brațele ca pentru horă, animale felurite își vorbeau șoptit, gâze și insecte se ascundeau în pământ. O aripă grea se zbate în zare, privește tăcut stejarul, îl, alină cu o sărutare dulce și o caldă îmbrățișare, iar în depărtări convoaie lungi de păsări călătoare vâslesc în înălțimi. Pădurea rămâne tristă și tăcută, iar frăgarul cu amintirea vremurilor de demult. Insă el va ține mereu cont
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
insecte se ascundeau în pământ. O aripă grea se zbate în zare, privește tăcut stejarul, îl, alină cu o sărutare dulce și o caldă îmbrățișare, iar în depărtări convoaie lungi de păsări călătoare vâslesc în înălțimi. Pădurea rămâne tristă și tăcută, iar frăgarul cu amintirea vremurilor de demult. Insă el va ține mereu cont de fapta măreață a zânei sale, privighetoarea, și va rămâne mereu regele dumbrăvii, în speranța reînvierii naturii și reîntoarcerii celei pe care o îndrăgește imens și care
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cenușiu păsări călătoare asemeni unor aeriene trenuri accelerate brăzdând ușor, într-o lumină argintie dată de ninsoarea de stele a bolții cerești luminate, undele mării. Pescărușii pluteau lin pe luciul undelor înfrângând valurile de nepătruns și dominând în această împărăție tăcută, de vis. Într-o fâșâire aspră câțiva din ei părăsiră, asemeni unor scăpări de văpaie lumea apei, înaintând spre cerul cu stropi aurii. Glasul lor vesel și luminos se ridică în ecoul depărtat al litoralului străpungând o boare a serii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fermecătoarele lui legende, și a cărui apă - scrie Sofocle - avea în credințele cele vechi dorul de a-i face pe războinici destoinici, de a le insufla curajul și bărbăția în luptă. Soarele se duce încet la culcare. Noaptea se lasă tăcută, vastă, solemnă. Luceferi nenumărați, răsar în fundul apei și tremură pe valuri. Sub tainica mângâiere a lunii, Dunărea intră victorioasă între pădurile de sălcii ale Deltei și se duce tăcută la culcare, acolo, în marea cea adâncă și mare. Mihaela Pascu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
în luptă. Soarele se duce încet la culcare. Noaptea se lasă tăcută, vastă, solemnă. Luceferi nenumărați, răsar în fundul apei și tremură pe valuri. Sub tainica mângâiere a lunii, Dunărea intră victorioasă între pădurile de sălcii ale Deltei și se duce tăcută la culcare, acolo, în marea cea adâncă și mare. Mihaela Pascu, clasa a VII-a C Înserare Seara se lasă încet, nesimțită de nimeni, peste lac. Cerul se umple de fiorul amurgului. Capătă reflexe de galben, roșu aprins și albastru
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și vitalitatea, prospețimea și adierea unei veri întregi. Sabina Mihalache, clasa a VI-a C Pădurea Dobrina La marginea unui orășel micuț, numit orășelul dintre vii - anume orașul Huși - se întinde, printre dealuri pline de podgorii, pădurea Dobrina. Deasă, mare, tăcută și neclintită, ca o statuie a unui faraon egiptean. Pare un castel de smarald verde, în care se adăpostesc multe vietăți. Înconjurată de jur împrejur cu dealuri, s-ar putea asemăna cu o cetate minunată, ca și una din cele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Împreunate pe burtă. Doamna Moduna Își privea fiul cu Încântare. Puțin Îi păsa că acesta curăța portocala ca pe un cartof. Teancul de farfurii puse la spălat În chiuvetă spunea oricui că petrecuseră o seară foarte agreabilă, chiar dacă exagerat de tăcută. De ce nu l-ai trezit? Pentru că doar În somn ține regim. Dar, nu-ți face grji! Pe la două se va trezi și va ști ce să facă. Să-i lași lumina aprinsă. Merg să Îți fac patul. Lumina rămâne aprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Ar fi adormit, poate, dacă vocea din valiză nu l-ar fi Întrebat dojenitoare: Vă culcați fără să știți ce scrie doamna Ster? Doamna Ster nu scrie, doamna Ster vorbește În scris, ceea ce e cu totul altceva, fu replica sa tăcută, Înecată Într-un căscat prelung. Un mic vârtej negru și sărat se iscă sub pleoape și luă cu sine pletora de argumente pe care Petru Își sprijinea subtila distincție și proiectul propriei sale opere. În golul rămas, răsuna orgolioasă cadența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
contesta siguranța și grația cu care ea Își făcuse datoria. Toți Îl priveau pe Cain: Îl vedeau și se vedeau, auzeau și se auzeau. Și Înțelegeau că pleca unul de-al lor. Uimirea se transformă pe negândite Într-o procesiune tăcută care aducea sub balconul lui Cain tot felul de daruri: flori, fructe, miere de albine, vin, un caș de oaie, o găină vie Într-un coș de nuiele, o cartelă de telefon, o navetă de bere Hopfen König, o piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ei, dar și obligat În același timp să respecte o relație ce părea că Își trăise demult apogeul. Se simțea ca un lup tânăr dând târcoale unui cerb rănit. Observa Însă că cei doi nu trăiau la fel clipa: el, tăcut și Încordat, ea, destinsă, indiferentă. Ea e cea care pleacă, dacă nu cumva a și plecat deja. Cei ca ea decid Întotdeauna repede, fără păreri de rău, sau cu păreri de rău puține și bine mascate. Ei fac mereu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se simtă bine, ca la o Înmormântare reușită. Resemnarea și indiferența vor fi tulburate o dată pe an de Ziua tuturor sfinților. În acea zi, toți sfinții trec prin fața celor mutați din lumea asta Într-un fel de defilare sau procesiune tăcută și demnă, cum se mai Întâmpla uneori de l Mai sau 23 August, Îmbrăcați În sutane albe, un fel de salopete de sărbători și luminați de aura aceea a lor care Îi și deosebește de restul lumii și care, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
n-a guițat? L-aș fi auzit, interveni domnul Gusti Careja. Nu, dom' șef, că mă pricep. A horcăit el un pic, da' i-am pus și o pernă pe cap, plus un spay paralizant, așa că nu... Gata, zise polițistul tăcut, dar mai mare, se pare, În grad, ajunge, că avem treabă. Ducem porcul la locuința numitului Gusti Careja, apoi, cu toții, mai puțin copiii, la poliție pentru declarații. Să chemăm o mașină de la sediu. Nu-i nevoie, dom' șef, vă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
viteză redusă, sau cu o privire distrată, alunecând de la o cameră la alta ca o fantomă pe scripeți. Exact după doisprezece s-a auzit un sunet în antreu. M-am îndreptat de spate și-am stat foarte nemișcat și foarte tăcut. Când s-a întâmplata sta tocmai puneam hainele înapoi în șifonier și, când m-am dus să cercetez, am luat două cămăși cu mine la parter, fără să-mi dau cu adevărat seama că le aveam în mâini. Pe covorașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
permiteam riscul de a deschide plicul? Cum să te orientezi când, oriunde te-ai uita, nu vezi decât linia orizontului? Cred că e imposibil; că nu-ți rămâne decât să stai nemișcat și să aștepți să apară ceva. Zilele treceau tăcute și goale. Deveneau săptămâni tăcute, iar eu și Ian ne-am așezat noua noastră lume pe-o orbită minusculă. Lunea și joia dimineața mergeam la cumpărături. Mi-am luat o carte de bucate scrisă de un maestru bucătar mult lăudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]