17,853 matches
-
cunună cu Ilie. Ilie era feciorul lui Dinu. De data asta, pețitorii nu erau dintre bătrîni, ci bărbați de vîrsta lui Țancu. Acesta începu să răcnească și să-i brăzdeze cu cuțitul. Oamenii fugiră. Vestea se lăți ca fulgerul, și tabăra se umplu de neliniște grea". Dar noaptea Țancu și ai lui fugiră din tabără, luîndu-și, pe cai, averea în bani de aur și bijuterii. În tabără căzuseră doi morți care, descoperiți de poliție în căruțe, gloata fu arestată și erau
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
dintre bătrîni, ci bărbați de vîrsta lui Țancu. Acesta începu să răcnească și să-i brăzdeze cu cuțitul. Oamenii fugiră. Vestea se lăți ca fulgerul, și tabăra se umplu de neliniște grea". Dar noaptea Țancu și ai lui fugiră din tabără, luîndu-și, pe cai, averea în bani de aur și bijuterii. În tabără căzuseră doi morți care, descoperiți de poliție în căruțe, gloata fu arestată și erau căutați fugarii. Aceștia, la îndemnul unui Miloș fost prieten al lui Țancu bătrînul, se
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
și să-i brăzdeze cu cuțitul. Oamenii fugiră. Vestea se lăți ca fulgerul, și tabăra se umplu de neliniște grea". Dar noaptea Țancu și ai lui fugiră din tabără, luîndu-și, pe cai, averea în bani de aur și bijuterii. În tabără căzuseră doi morți care, descoperiți de poliție în căruțe, gloata fu arestată și erau căutați fugarii. Aceștia, la îndemnul unui Miloș fost prieten al lui Țancu bătrînul, se pierd din calea taberei și a jandarmilor, își ridică un bordei în
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
averea în bani de aur și bijuterii. În tabără căzuseră doi morți care, descoperiți de poliție în căruțe, gloata fu arestată și erau căutați fugarii. Aceștia, la îndemnul unui Miloș fost prieten al lui Țancu bătrînul, se pierd din calea taberei și a jandarmilor, își ridică un bordei în satul Vlădeni și se apucă de fierărie. În Vlădeni mai erau două cartiere de țigani. În cel din capul de sus al satului se așeză Țancu și ai lui, lucrînd, toți trei
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
trimise după cei trei. Acolo au aflat că Țancu fusese declarat de autorități ca înecat în Tisa iar corturarii de care aparțineau nu se putură împăca deloc cu voivozia lui Dinu. Trimisul lor îl vestea pe Țancu să revină în tabără pentru că mai toți corturarii îl voiesc voivod. Reveniră în tabără, unde, pe dată, avu loc o înfruntare între Țancu și Dinu. Acesta din urmă rămăsese în viață, dar a înțeles că mai toți corturarii îl voiesc pe Țancu drept căpetenie
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
declarat de autorități ca înecat în Tisa iar corturarii de care aparțineau nu se putură împăca deloc cu voivozia lui Dinu. Trimisul lor îl vestea pe Țancu să revină în tabără pentru că mai toți corturarii îl voiesc voivod. Reveniră în tabără, unde, pe dată, avu loc o înfruntare între Țancu și Dinu. Acesta din urmă rămăsese în viață, dar a înțeles că mai toți corturarii îl voiesc pe Țancu drept căpetenie. A doua zi a avut loc solemnitatea înscăunării lui Țancu
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
un spor deznădăjduit. O răsucire de mîndrie avu cînd un fecior de țigan o îmbrățișă. Realiză pe dată distanța enormă care o desparte, totuși, prin naștere, de ceilalți țigani. Continua să muncească, trezindu-se, cîteodată, cîntînd vechi cîntece țigănești de tabără. O stăpînea gîndul răzbunării pe ucigașul părinților ei. Era, socotea, rostul ei în lume. Porni spre bătrînul Miloș, căruia îi povesti despre uciderea părinților lor și tot coșmarul ei. Miloș, după ce ascultă spovedania, plecă din sat cu treburi, lăsînd-o pe
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
plecă din sat cu treburi, lăsînd-o pe Rusalina acasă (deși ea se ruga s-o ia cu el), recomandînd-o drept nepoata lui. Rămăsese singură trei săptămîni. Apoi se obișnui cu acest trai. Miloș nu află în peregrinările sale de soarta taberei corturare și în Rusalina crescu dorul răzbunării, primind de la bătrîn o otravă bine tăinuită într-o mărgea cu care să-și împlinească destinul. Bătrînul o povățui că de nu-l va mai afla viu să se îndrepte spre Lugoj, unde
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
atunci! Acum era trecută de nouăsprezece ani. Era înaltă ca tată-său. Și încă abia începuse să-și vină în fire!" Abandonase gîndul răzbunării, înțelegînd că făcuse tot ce îi fusese în putință și eșuase, neizbutind să dea de urma taberei căutate și nici de ucigașul părinților ei. Vedea în asta un verdict al destinului. Edificată, s-a decis să se îndrepte spre Lugoj, la fierăria fiului lui Mina, unde, potrivit promisiunii lui Miloș, o aștepta și bunișoara ei avere. Porni
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
Erau fiul lui Dinu și Costa, nepotul său.Veniseră s-o pețească pe Florica și cum Rusalina refuză, o furară. Asta după ce Costa declară: "Eu voi fi viitorul voivodă. Eu voi moșteni pe tata. Neamul nostru e acum tare în tabără. Îți cer fata, os din neam de voivozi, tot pentru un voivod. E o cerere cu cinste". Rusalina înnebuni, rătăcind prin raza a treizeci-patruzeci kilometri de sat, ca o sperietoare a locului, pînă ce fu găsită moartă. A rămas, aievea
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
a transforma răul în bine, conflictele în dragoste, moartea în viață. Scopul principal al autorului e de a exprima cu toată sinceritatea o experiență de viață reală, nu o imagine pesimistă a unei țări ai cărei locuitori sunt împărțiți în tabere separate de inamiciții ireconciliabile. Cu toate acestea, deși separatismul post-apartheid e prezent numai prin sugestii extrem de fine, el reprezintă fundalul pe care se proiectează evenimentele romanului ca și profilul psihologic al personajelor sale. Din acest tablou face parte și moralitatea
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
în aceste condiții, că România e condusă în continuare de serviciile secrete mi se pare o afirmație la mintea cocoșului! Ce altceva să crezi când afli, cu generozitate, amănunte oribile despre membrii din partidele democrate, iar în ce privește personajele odioase din tabăra neocomunistă, extremistă și xenofobă, echipa Costin Georgescu face pe niznaiul! Ca în mai toate activitățile de după 1989, și în această chestiune s-a pornit împleticit, ca la un concurs de ologi, care mai au și picioarele în saci. Mă lasă
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
în timp record, să se construiască pe sine, publicînd trei cărți, și să transforme acest loc deșertificat într-unul nou, plin de viață, exploziv sub presiunea sevelor proaspete și a luxuriei culturale strămutate aici. Seri de lectură, colocvii, simpozioane, expoziții, tabere de creație, festivaluri de literatură și de film, publicații literare, cărți, premii naționale și locale și zeci de alte acțiuni cu o singură miză - profesionalismul, comunicarea culturală și solidaritatea umană - au adus aici, în Călărașii pînă mai ieri înghețați și
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
crucială pentru sensul întregului - în lagărul nazist de la Bergen Belsen. Această precipitare dramatică pare decisă cumva de particularitățile speciale, misterioase ale jocului de șah, pendulând la granița dintre hazardul inspirației și planificarea riguroasă. Tot astfel se împart și cele două tabere de personaje - cea a călăilor, de un raționalism rigid și fad care sfârșește în neomenesc, și cea a victimelor, înzestrate cu o fantezie de care atârnă însăși viața lor. Această împărțire ireconciliabilă transformă tabla de șah într-un adevărat câmp
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
Nu m-aș fi gîndit, atunci cînd aveam vîrsta de 12 ani, că voi regăsi peste decenii utilitatea acestui sfat, dar nu la fotbal, ci în dezbaterile de idei. Urmărind "doar mingea", Marin Mincu și Alexandru George schimbă în permanență taberele, par a fi cînd de partea unora, cînd de partea celorlalți și, în final, ajung să fie pizmuiți de toată lumea. Atent, în permanență la idee, la text, Marin Mincu dezvăluie cu seninătate impostura, lipsa de valoare, veleitarismul, dar și pe
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
jumătate din pură plictiseală, dîndu-le răgaz să degenereze, mai apoi, pe exact aceleași premise, e ceea ce "interferențele" lui Ion Bogdan Lefter încearcă să arate. Soluții de "ieșire" din "sofismele" identității se găsesc, dacă, firește, poți duce un pion alb în tabăra neagră (și invers...). Adică dacă poți deconstrui niște relații de "consangvinitate", puse, în general, mai presus de orice judecăți critice. Gîndindu-ne că ideile, chiar și cele mai inocente dintre ele, dau, vor nu vor, un tribut felului cum sînt scrise
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
pentru acasă (și, firește, el presupune o infinitate de variante). Celălalt mesaj, dependent de intenția auctorială, e pe jumătate ironic, pe jumătate trist (din psihologia lui nil novi sub sole & ŕ quoi bon...) și ar suna cam așa: Postmoderni, ridicați tabăra! Florina Pîrjol Triste frumuseți americane Am început lectura romanului lui Jonathan Frazen speriată de numărul de pagini: 546. Aveam să-mi dau seama imediat că teama mea era inutilă. Scrisă cu un soi de repeziciune și migală în același timp
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
la cîntar, în paginile despre Gala Galaction, despre Gherea, Brătescu-Voinești, Delavrancea sau Goga. Îi vor întoarce plata, cei "loviți" dintre ei, prin lipsurile pe care le vor găsi Istoriei civilizației române moderne. Dar nu simplele inimiciții și "așezări" periodice de tabere literare trebuie, în primul rînd căutate în revizuirile lovinesciene. Se conturează acolo, mai curînd, o efigie de critic responsabil, în felul în care a fost Maiorescu. Un critic - curator, pus să "îngrijească", în cunoștință de cauză, o moștenire. Lovinescu, "progresistul
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
asistenței că dublul nu e nicidecum un impostor. Inamicul nu este neapărat alteritatea (fie ea cea proprie), ci însuși sinele. Inamic al sinelui, al Celuilalt, al celorlalți. Ce s-ar putea, pînă la urmă, împărți, la rîndul lor, în două tabere adverse, însă nici ei înșiși nu s-ar ști. Nimeni n-ar ști prea bine nici cu cine ține și nici împotriva cui e. Substituțiile, scindările și sciziunile ar putea lua proporții cosmice. Nu întîmplător, această tragedie se petrece în
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
noi întrebări � filozofia este, după cum o recunoaște Susan Haack, aliata firească a altor discipline, și atunci cînd e nevoie, și inamica unora. Chestiunea care nu contenește a fi dezbătută, chiar dinaintea secolului lui Descartes, este tocmai de a tranșa aceste tabere: cui prieten și cui dușman? După Susan Haack, și părintele ei spiritual Charles Peirce, locul filozofiei este alături de științe, afirmație de altfel lesne previzibilă ca venind din partea unei semnatare de tratate de logică formală. Însă pentru postmoderniștii filozofi, aliata naturală
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
național cu stema comunistă decupată), lozincile ("Armata e cu noi!") și continuând cu modalitățile concrete de acțiune (demonstrația din fața Parlamentului în paralel cu asaltul asupra Radioului). Iar dacă în Ungaria nu se știe nici până azi cu probe dinspre care tabără s-au auzit primele focuri de armă (autorul deduce plauzibil că inițiativa a aparținut poliției politice), la noi problema neelucidată este cea a identității "teroriștilor". Tibor Méray explică interesant fraternizarea spontană a armatei cu revoluționarii prin caracterul urban al luptelor
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
o fac. Un vecin al Liceului �Lipatti�, supărat de zgomotele provocate în clădirea liceului, sparge periodic geamurile acestei clădiri a statului, fără ca statul, adică liceul să-l poată da în judecată. La fosta mea adresă, dintr-un bloc din Drumul Taberei, vecini de-ai mei, care nu se supărau de bocăniturile unui cizmar care lucra la domiciliu, nu suportau exercițiile la pian ale copiilor mei, pe care le considerau atentate la liniștea blocului, chiar și la ora la care se puteau
Cultura și munca micilor "lăutari" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16122_a_17447]
-
Simona Tache Am citit în Cotidianul despre lupta electorală a starletelor de Drumul Taberei, Luminița Anghel și Elenă Udrea. Cică cele două și-au pus Luis Vuittoanele și tocurile-n cui, au încălțat gumări (că altfel nu pot să le zic, dragă, la încălțările fără toc) și au luat cartierul la picior să împartă
Lenuto, Luminito, puneti, fata, mana pe mop! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19819_a_21144]
-
Nu e. Propun celor două doamne, pentru următoarele două săptămâni, un program electoral mai dinamic și ceva mai convingător, care va consta în cele ce urmează: 1. Doamna Nuți va executa curățenie generală în toate grădinițele și creșele din Drumu Taberei, timp în care doamna Lumi le va face papă la ăia mici, îi va spăla de cacă, le va sufla mucii și-i va adormi; 2. Doamna Nuți va croșeta șosete pentru toți pensionarii din cartier, în timp ce doamna Lumi le
Lenuto, Luminito, puneti, fata, mana pe mop! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19819_a_21144]
-
să se ducă? Crezi tu că acolo e targetul? - Unde vrei să se ducă, băi, Crine? La biblioteci? Cască din nou. Alea din biblioteci sunt deja convinse, te votează neadormite și nemasate la tălpițe. Pe indecise sau p-alea din tabăra adversă trebuie să le lucrăm. Deci, baruri, supermarketuri, piețe, tramvaie, autobuze, trenuri. Acolo trimitem mercenarii. - Păi și, dacă indecisele și portocaliile au deja soți și iubiți portocalii, ce ne facem? - Nu facem nimic, tu crezi că ăia o să știe că
Crine, mizează, băi, pe femei! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19978_a_21303]