KorAP: Find »[drukola/base=tabel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...4129 >

103,224 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

inconsistență negativă. Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)tc "Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)" a. Valorile variabilei PUBLIC. b. Valorile variabilei INCONScateg. Semnele + și - indică rezultatele analizei independente a datelor inițiale brute din tabel prin intermediul valorilor reziduale standardizate ajustate. Semnul + marchează căsuțele din tabel cu asocieri pozitive, iar semnul - marchează căsuțele cu asocieri negative pentru p = 0,05.c2 = 84,3, semnificativ diferit de la 0 la 6 d.f. la p = 0,01. Coeficientul chi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
gospodăriilor (%)tc "Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)" a. Valorile variabilei PUBLIC. b. Valorile variabilei INCONScateg. Semnele + și - indică rezultatele analizei independente a datelor inițiale brute din tabel prin intermediul valorilor reziduale standardizate ajustate. Semnul + marchează căsuțele din tabel cu asocieri pozitive, iar semnul - marchează căsuțele cu asocieri negative pentru p = 0,05.c2 = 84,3, semnificativ diferit de la 0 la 6 d.f. la p = 0,01. Coeficientul chi, atunci când considerăm gruparea AAP ca variabilă dependentă (= 0,032), este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
nominală, așa cum este cazul orientării față de acțiunea publică, și în utilizarea unui set de predictori care măsoară caracteristicile respondenților din punctul de vedere al statusului, culturii și domiciliului. Un astfel de model de regresie logistică multinomială 1 este prezentat în tabelul 5 din Sandu, 2004a. Pentru a face o predicție privind atitudinea față de acțiune se utilizează un set de 15 variabile. Trei dintre cele 15 variabile sunt categoriale. Pentru cele patru categorii de variabile dependente - rebeli, autoritari, democrați și comunitariști -, categoria

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de un set de variabile intermediare. Cele mai importante variabile intermediare par să fie seturile ideologice care se referă la rolul statului în dezvoltare și la percepția schimbărilor privind nivelul de trai al societății în general și al celui propriu (tabelul 25). IS ca variabilă dependentă 1tc "IS ca variabilă dependentă1" Rolul IS în formularea unor predicții cu privire la fenomenele de frustrare sau mobilizare poate fi mai bine explicat prin examinarea condițiilor care favorizează rupturile din ierarhiile de status. Cele mai importante

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
slaba dezvoltare a localității de domiciliu) și IS a gospodăriei. În regiunile afectate de mult timp de sărăcie, cum ar fi Moldova, se manifestă mai multe condiții care pot favoriza IS negative sau pozitive decât în alte regiuni ale țării. Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitivetc "Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive" Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. * Corelația este semnificativă la valoarea p = 0,01. La nivelul gospodăriei, principala sursă de venituri nu influențează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
a gospodăriei. În regiunile afectate de mult timp de sărăcie, cum ar fi Moldova, se manifestă mai multe condiții care pot favoriza IS negative sau pozitive decât în alte regiuni ale țării. Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitivetc "Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive" Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. * Corelația este semnificativă la valoarea p = 0,01. La nivelul gospodăriei, principala sursă de venituri nu influențează doar nivelul de trai, ea fiind importantă și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
IS, ci și inconsistența între nivelul de dezvoltare al comunității și al regiunii. Societățile aflate în tranziție, cum este și România, sunt într-o mare măsură societăți de IS în care există multiple inconsistențe la nivelul gospodăriilor și al comunităților. Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analizătc "Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză" Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 1tc "Ideologii difuze în domeniul identitar‑etnic1" Tema majoră implicată în acest subcapitol este cea a concepțiilor socialedespre egalitate și libertate. Ce

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
dezvoltare al comunității și al regiunii. Societățile aflate în tranziție, cum este și România, sunt într-o mare măsură societăți de IS în care există multiple inconsistențe la nivelul gospodăriilor și al comunităților. Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analizătc "Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză" Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 1tc "Ideologii difuze în domeniul identitar‑etnic1" Tema majoră implicată în acest subcapitol este cea a concepțiilor socialedespre egalitate și libertate. Ce drepturi au minoritarii în concepția majoritarilor, majoritarii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
populației. Este adevărat că multe dintre opiniile susținute sau respinse de către populație vin din lumea politicienilor, a mass-media sau a specialiștilor. Aceasta nu anulează însă caracterul lor difuz, nestructurat. Starea de opinie a populației indică patru tipuri de orientare națională (tabelul 27): - naționalism identitar moderat, manifest în special în zonele mai dezvoltate ale țării; - naționalism identitar accentuat, manifest în special în zonele sărace ale țării; - naționalism de segregare, de promovare a ideologiilor apropiate de ideile de separare etnică; - ideologii ale afinității

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
lor. Persoanele respective exprimă un acord puternic cu afirmații de genul „îmi place limba română”, „îmi place România”, „sunt mândru că sunt român”, „simt că România este țara mea”, dar cu un foarte accentuat dezacord față de orientările de segregare etnică (tabelul 27). Naționalismul identitar are intensități și accente diferite în funcție de situația economică percepută și de nivelul de dezvoltare al zonei de rezidență. Nivelul moderat al naționalismului identitar se manifestă în regiunile în care nivelul mediu de dezvoltare este mai ridicat și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
dezvoltare este mai ridicat și pentru persoanele care au o percepție pozitivă a situației lor economice actuale în comparație cu cea anterioară. În schimb, naționalismul identitar accentuat este specific zonelor sărace și persoanelor care au o percepție negativă a situației economice actuale. Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)tc "Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români, 1.384 de persoane. * Cele patru tipuri de orientare națională au fost generate în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
percepție pozitivă a situației lor economice actuale în comparație cu cea anterioară. În schimb, naționalismul identitar accentuat este specific zonelor sărace și persoanelor care au o percepție negativă a situației economice actuale. Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)tc "Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români, 1.384 de persoane. * Cele patru tipuri de orientare națională au fost generate în baza unei analize cluster pornind de la un set de 14

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
a gospodăriei, de capitalul uman disponibil, de gradul de izolare a localității. Vecinătatea în sine este un factor de producere a toleranței sau intoleranței etnice. Comunitățile omogene sub aspect etnic sunt expuse în mai mare măsură riscurilor de intoleranță etnică (tabelul 28). Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)tc "Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. Numai în celulele respective se înregistrează asocieri semnificative între valorile de pe linie și cele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de capitalul uman disponibil, de gradul de izolare a localității. Vecinătatea în sine este un factor de producere a toleranței sau intoleranței etnice. Comunitățile omogene sub aspect etnic sunt expuse în mai mare măsură riscurilor de intoleranță etnică (tabelul 28). Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)tc "Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. Numai în celulele respective se înregistrează asocieri semnificative între valorile de pe linie și cele de pe coloană

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
localității. Vecinătatea în sine este un factor de producere a toleranței sau intoleranței etnice. Comunitățile omogene sub aspect etnic sunt expuse în mai mare măsură riscurilor de intoleranță etnică (tabelul 28). Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)tc "Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. Numai în celulele respective se înregistrează asocieri semnificative între valorile de pe linie și cele de pe coloană (conform rezultatelor prin reziduuri standardizate ajustate). Naționalismul identitar moderat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
coloană (conform rezultatelor prin reziduuri standardizate ajustate). Naționalismul identitar moderat este specific persoanelor mulțumite deevoluția situației lor economice, relativ religioase și cu un grad sporit de încredere în oameni. Locuiesc preponderent în localități cu diversitate etnică redusă din județe dezvoltate (tabelul 29). Naționalismul identitar de intensitate ridicată este specific persoanelor cu un nivel redus de educație, cu puțină experiență de viață în afara localității de rezidență (nu au călătorit în străinătate), rezidente în localități mici, izolate, din județe relativ sărace. Tabelul 29

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
dezvoltate (tabelul 29). Naționalismul identitar de intensitate ridicată este specific persoanelor cu un nivel redus de educație, cu puțină experiență de viață în afara localității de rezidență (nu au călătorit în străinătate), rezidente în localități mici, izolate, din județe relativ sărace. Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalismtc "Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism" Tabelul prezintă în formă simplificată rezultatele a trei modele de regresie multiplă în care predictorii sunt identici, iar variabilele dependente sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
persoanelor cu un nivel redus de educație, cu puțină experiență de viață în afara localității de rezidență (nu au călătorit în străinătate), rezidente în localități mici, izolate, din județe relativ sărace. Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalismtc "Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism" Tabelul prezintă în formă simplificată rezultatele a trei modele de regresie multiplă în care predictorii sunt identici, iar variabilele dependente sunt scoruri factoriale ce măsoară intensitatea orientării pentru cele trei tipuri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de viață în afara localității de rezidență (nu au călătorit în străinătate), rezidente în localități mici, izolate, din județe relativ sărace. Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalismtc "Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism" Tabelul prezintă în formă simplificată rezultatele a trei modele de regresie multiplă în care predictorii sunt identici, iar variabilele dependente sunt scoruri factoriale ce măsoară intensitatea orientării pentru cele trei tipuri de naționalism. Toate cele trei forme de naționalism - identitar moderat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
naționalismul identitar moderat este o ideologie apropiată unei culturi a deschiderii, iar naționalismul de excludere este în bună măsură un reflex al unei stări de anomie socială și este asociat ideologiilor violente. Ecoul politic al orientărilor naționale este relativ redus (tabelul 30). PNL are susținători în principal în zona naționalismului identitar moderat. Indecișii, segmentul electoral cel mai numeros, nu par să fie sensibili la nici una dintre variantele de naționalism. Nu există nici un partid politic care să aibă susținători în principal din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
alta este principala axă de structurare a opțiunilor electorale. Sentimentul de anomie socială, de îngrijorare în legătură cu gradul de corupție și cu neaplicarea legilor pare să fie un factor mai important în registrul ideologiilor sociale difuze cu influențe asupra comportamentului electoral. Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%)tc "Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. +/-: numai în celulele respective se înregistrează asocieri semnificative pozitive/negative între valorile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
anomie socială, de îngrijorare în legătură cu gradul de corupție și cu neaplicarea legilor pare să fie un factor mai important în registrul ideologiilor sociale difuze cu influențe asupra comportamentului electoral. Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%)tc "Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. +/-: numai în celulele respective se înregistrează asocieri semnificative pozitive/negative între valorile de pe linie și cele de pe coloană (conform rezultatelor obținute prin reziduuri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
actuală au un nivel relativ redus. Pentru simpatizanții PNL, îngrijorarea față de corupție și nerespectarea legilor este de nivel mediu. Susținătorii PRM nu sunt în principal naționaliști, ci persoane care manifestă un înalt nivel de îngrijorare în legătură cu fenomenele de anomie socială (tabelul 31). Ideea că societatea românească actuală este una de maximă anomie este respinsă de simpatizanții PNL, PD și PSD. Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)tc "Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)" Calculele sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
PRM nu sunt în principal naționaliști, ci persoane care manifestă un înalt nivel de îngrijorare în legătură cu fenomenele de anomie socială (tabelul 31). Ideea că societatea românească actuală este una de maximă anomie este respinsă de simpatizanții PNL, PD și PSD. Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)tc "Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români pentru a putea asigura comparabilitatea cu datele din tabelul 30. +/-: numai în celulele respective

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
un înalt nivel de îngrijorare în legătură cu fenomenele de anomie socială (tabelul 31). Ideea că societatea românească actuală este una de maximă anomie este respinsă de simpatizanții PNL, PD și PSD. Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)tc "Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români pentru a putea asigura comparabilitatea cu datele din tabelul 30. +/-: numai în celulele respective seînregistrează asocieri semnificative pozitive/negative între valorile de pe linie și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]