949 matches
-
de avioane de luptă, de 600 de elicoptere, de 300 de tancuri și 450 mijloace de transport amfibii. Avioanele și tancurile nu sunt dintre cele mai moderne. Unii o numesc "infanteria lui tataie". Se poate, dar este vorba de un "tataie" deosebit de musculos. (7a) Corpul nu are probleme cu recrutările. Tinerii se îngrămădesc să se înscrie, unii constrânși de greutăți financiare, dar (7b) majoritatea se înrolează mânați de nostalgia gloriei militare. (7c) Câștigul bănesc nu atârnă prea greu în balanță, pentru că
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cărunt (6); respect (6); bunicul (5); baston (4); bunei (4); chinuit (4); copil (4); etate (4); milă (4); neputință (4); pensionar (4); senectute (4); sfîrșit (4); timp (4); boală (3); deștept (3); ochelari (3); rid (3); slab (3); sur (3); tataie (3); trist (3); veteran (3); viață (3); ajutor (2); amărît (2); amintiri (2); babă (2); bărbat (2); boșorog (2); bunelul (2); bunică (2); cîinele (2); cîrjă (2); copac (2); familie (2); frumos (2); greutate (2); jale (2); lume (2); matur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); boșorog (3); bunicul(3); moșneag(3); ochelari(3); om(3); barbă albă(2); boală(2); cadou(2); cocoș(2); copil(2); coș (2); martin(2); Moș Crăciun (2); om bătrîn (2); poveste(2); povești (2); riduri(2); rude(2); tataie(2); tristețe (2); urît(2); în vîrstă(2); ajutor; Andrei; apus; ascultător; bani; cu barbă albă; bătrînă; bătrînel; bătrînul Ene; blîndețe; bogat; bolnav; brînci; bun; bunei; bunic, tataie; bunici; bunicu; cadouri; cenușiu; ciomag; cireșe; curs; daci; darnic; delicatețe; des; durere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); om bătrîn (2); poveste(2); povești (2); riduri(2); rude(2); tataie(2); tristețe (2); urît(2); în vîrstă(2); ajutor; Andrei; apus; ascultător; bani; cu barbă albă; bătrînă; bătrînel; bătrînul Ene; blîndețe; bogat; bolnav; brînci; bun; bunei; bunic, tataie; bunici; bunicu; cadouri; cenușiu; ciomag; cireșe; curs; daci; darnic; delicatețe; des; durere; eu; familie; frică; Gheorghe; gîrbovit; Goriot; hobby; idei; ignoranță; Ilie; impotență; individ; Ion Roată; Ion; istorie; iubire, părinți; îmbătrînit; libidinos; mare; măr; Moș Nicolae; mustață; nas mare; neajutorat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
necaz; neputință; nimic; nivel; odihnă; om; pantof damă; "cu pas"; pași; pădure; a păși; pășire; pește; pitic; plecare; pornire; potecă; primăvară; primul; puf; a refuza; repezit; reușită; ritm; samsung; săltat; sărit; secțiune; semnal; stadiu; sus; șchiop; nu știu; șut; tango; tataie; termina; tinerețe; top-top; transport; trecător; a trece; trece; treptat; trepte; țintă; umblat; urca; următor; urme; urs; ușor; victorie; vioi; viteză; wau (1); 797/216/75/141/0 pasăre: zbor (159); libertate (100); aripi (24); cer (24); zburătoare (22); găină (21
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mătușa; mîndră; mort; multe; munte; nașii; nebună; neexistent; negru; neîncredere; nepot; oaspete; om; omenie; părinte; persoană dragă; persoane; plăcut; plictiseală; plînge; prieteni; primăvară; primitor; proastă; pungă; rege; relație; repriză; reuniune; simpatie; solemn; sora soției; soț; sprijin; străinătate; suflet; suport; surioară; tataia; totul; trădare; trăire; uită; uncheș; unitate; veche; veri; verigă; vorbă; zîmbet (1); 804/149/49/100/0 ruga: Dumnezeu (98); credință (71); cere (56); rugăciune (55); biserică (54); implora (28); dorință (24); cerere (16); rugăminte (16); a cere (14); cerință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Nicu Gheară; ochi; oi; om cu bici; părere; părinte; păzitor; pericol; a porunci; pretențios; prielnic; priză; Puss in boots; puteri; responsabil; robie; sat; sclavism; secret; servitor; severitate; sigur pe sine; siguranță; sine; soț; stăpînă; sufletist; superior; supremație; sus; nu știu; tataia; tată; teamă; pe tine; tiranie; tortură; a tot avut; totul; tren; trist; tu; tutore; țigan; ură; de urmat; urs; vechi; vecin; viață; pe viață; violent; violență; viteaz; voință(1); 758/236/72/164/0 stea:cer(156); lumină(68); astru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neam; neamuri; nemuritor; nepăsare; nostru; old pămîntean; pași; patrimoniu; permanent; piele; ploi; pom; posesiv; preț; de preț; prețios; rădăcini; respect; responsabilitate; rudă; rudenie; rustic; saci; sacru; Sarmizegetusa; school; sînge; stimă; din străbuni; strămoșească; strămoșesc; din străvechi; Ștefan cel Mare; tare; tataia; text; trai; Traian; transmisibil; din trecut; țărănesc; valoros; vatră; veche; vechi obicei; vechi, arhaic; vechi,valoros; vecin; din vechime; venerat; veritabil; vie; vis (1); 799/163/68/95/0 strica: distruge (73); repara (42); rupe (31); sparge (28); repară (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mă uitam la ceapă și simțeam cum mi se ridică tensiunea. Precupeața nu zicea nimic, dar îi citeam în priviri că ține cu el. M-am ambiționat și i-am oferit dublul prețului. Contraoferta dură l-a clătinat rău pe tataie, așa că a încercat să ne blocheze negocierea: „Domnișorico, las-o pe femeia asta, n-auzi că ceapa e a mea?“; se crampona de ceapa aia de parcă ar fi murit fără ea... Banii erau punctul lui slab, aici trebuia să lovesc
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
directe, mai adaptate unui public-țintă chiar și decât experiențele avansate 84 din poezia "pe hîrtie" de azi. Ei sânt la modă, poezia "adevărată" nu e la modă. Ei sânt up, noi sîntem down. Unul dintre "rimarii" faimoși ai noilor formații, Tataie pe numele lui, dacă nu mă-nșel, spune într-un cîntec: "Pentru toată țara noi sîntem azi poezia". Cât despre "marele poet" cu care polemizează tot acolo, soarta lui este tristă (ascultați cântecul, îl recomand tuturor poheților noștri). Sigur, e
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
înapoi. După ce l-a convins pe bătrân, nimeni și nimic nu-i mai putea sta în cale. Anuca, de mică, se dovedea a fi un caracter puternic. Prin minte îi trecură fel de fel de gânduri... „A să se mânie tataia pi mini!.. Ei, șî ci... păn‟ la urmî, tot mă iartî..!“ Pădurarul, la supărare, o mai mustra câte odată, dar cu blândețe... Supărarea nu ținea mult, o mângăia pe creștet și-i făcea toate voile. * 1884, toamna... Anuca la opt
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cerebral, dar încă nu-și amintea nici o boabă de engleză și bătea câmpii în germană. Kay îi puse în farfurie carne de curcan și de gâscă, iar Lee îi ascultă toată noaptea monologurile în nemțește, strecurând câte un „Zi-le, tataie, că le zici bine!“ și „Curată nebunie, omule!“ de fiecare dată când tata se oprea să-și tragă răsuflarea. Când l-am dus înapoi la azil, îmi făcu un semn obscen și reuși să intre înăuntru fără să aibă nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe zgripțuroaica aia stearpă de nevastă-mea în Charlestown, Massachusetts, pe 1 martie 1930 după Hristos, și nici c-am privit peste umăr. Dar Betty mi-a scris că are nevoie de un loc unde să se aciueze, așa că... — Scurteaz-o, tataie, îl întrerupse Lee. Când ai văzut-o ultima dată pe Elizabeth? — Ușurel, colega, am intervenit. Omul cooperează. Continuați, domnule Short. Cleo Short se foi în scaun și se uită cruciș la Lee. Înainte să facă pe deșteptul boxerul ăsta, voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
notat informația, după care l-am întrebat: — Știați că în ultimul timp a fost în L.A.? Cleo Short își mută privirea piezișă de la Lee spre mine. — Nu. — Din câte știți dumneavoastră, avea dușmani? — Doar pe ea însăși. — Fără răspunsuri șmechere, tataie! interveni Lee. I-am șoptit: — Lasă-l să vorbească. Apoi am spus cu voce tare: — Unde s-a dus Elizabeth în iunie ’43, când a plecat de-aici? Short făcu un gest amenințător cu arătătorul. — Spune-i colegului tău că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
șoptit: — Lasă-l să vorbească. Apoi am spus cu voce tare: — Unde s-a dus Elizabeth în iunie ’43, când a plecat de-aici? Short făcu un gest amenințător cu arătătorul. — Spune-i colegului tău că dacă îmi mai zice tataie, îl fac și eu boxer de doi bani! Spune-i că lipsa de respect e o sabie cu două tăișuri! Spune-i că eu însămi i-am reparat comandantului Horrall frigiderul Maytag 821. Cum mă vezi și cum te văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
grăbim puțin? — Potolește-te! Ce slujbă avea Betty cât a stat aici? Sheryl pufni: — O cabotină! Betty nu avea nici o slujbă. Tot împrumuta mărunțiș de la fetele de-aici și cerșea pe bulevarde băutură și mâncare de la indivizi de vârsta lui tataia. Uneori dispărea vreo două-trei zile și se întorcea cu ceva bani, apoi ne spunea tot felul de povești cusute cu ață albă despre cum a făcut rost de ei. Era o trombonistă clasa-ntâi și nimeni nu credea un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ascult până când aud o minciună sfruntată. L-am încolțit mai întâi pe Bidwell. Tremuratul său făcea ca scaunul să i se clatine sub picioare. M-am întins și am apucat cârligul, ca să-l țin nemișcat. — Povestește-mi despre Betty Short, tataie. De ce-ai omorât-o? Privirile bătrânului implorau milă și am evitat să mă uit la el. Fritzie, care examina cazierele de pe perete, rupse tăcerea: — Nu fi timid, băiete. Păsăroiul ăsta îi obliga pe băieței să-i sugă pixul. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
implorau milă și am evitat să mă uit la el. Fritzie, care examina cazierele de pe perete, rupse tăcerea: — Nu fi timid, băiete. Păsăroiul ăsta îi obliga pe băieței să-i sugă pixul. Am zgâlțâit și am smucit de cârlig. Hai, tataie, spune adevărul! De ce i-ai făcut felul? Bidwell răspunse cu voce stinsă, bătrânească: — N-am omorât-o eu, domnule. Voiam doar să ajung într-o închisoare de minimă securitate. Nu voiam decât trei mese pe zi și un pat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
stătea cu frate-su vitreg ăla poponar În Rosemount. Așa că m-am dus p-acolo. Să le fac o vizită. Geordie Încearcă să se dea mare de la-nceput, știi? El e șmecher. Io-s o labă tristă. „Du-te acasă, tataie, altfel Îți rup mufarina...“ Un zâmbet știrb se transformă Într-un hohot care deveni un alt acces de tuse. Doug se lăsase pe spate pe vraful de perne tari de spital, respirând greu. Așa că l-am bătut de l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
auzit și văzut de cineva, să fie admirat, dar tot drumul era pustiu. „Nu e nimeni să mă vadă călare, dar... până acasă mai este. Voi fi văzut la intrarea în sat. Să vezi ce bucuroasă va fi mama! Dar tataie... se va supăra? Niciodată n-a vorbit despre călărit cu mine. A zis odată ceva... Da! Când vei fi mare. Așa a zis. Dar, dacă pot să călăresc acum, nu sunt mare?... Aoleu! Este târziu. Am uitat de asta” Bătrâna
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
s-a întâmplat și, destul de orgolios, nu ar fi vrut să fie luat în râs. S-a apropiat spășit, încet, cu cea mai potrivită expresie de nevinovăție pe care o putea înfățișa. Bunicule, te superi dacă te întreb ceva? Nu, tataie! Despre ce este vorba? i-a vorbit bunicul mângâindu-i fruntea. Vino lângă mine, aici, pe bancă! Bunicule, de ce ai dat numele acesta la iapa matale? Hm! Despre asta-i vorba? se miră bătrânul privindu-l cu luare aminte. Când
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
de la depărtare. Și câinii vorbesc în limba lor și pisicile și păsările... Toate vorbesc, Tudorele, fiecare pe limba lui. Așa le-a lăsat Dumnezeu să se-nțeleagă... Da’ pot vorbi așa... ca noi, cu oamenii, pe limba noastră, bunicule? He-he, tataie! Ei înțeleg ce le spunem, doar. După un timp, după antrenament, cum s-ar zice. Le repeți de multe ori, le arăți și animalele se obișnuiesc. Atâta. Nu vorbesc în graiul nostru, băiete. Tataie, cât de mare trebuie să fiu
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
oamenii, pe limba noastră, bunicule? He-he, tataie! Ei înțeleg ce le spunem, doar. După un timp, după antrenament, cum s-ar zice. Le repeți de multe ori, le arăți și animalele se obișnuiesc. Atâta. Nu vorbesc în graiul nostru, băiete. Tataie, cât de mare trebuie să fiu să călăresc? Ha, ha! Da’ grăbit mai ești nepoate... Uite, la vara viitoare te voi învăța. Întâi să văd că nu șchiopătezi la școală. Să văd că ești silitor și cuminte. Apoi... mai stăm
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
documentarul menționat, secvențele unde vorbesc foștii combatanți ruși și nemți. Cuvinte torsionate, mirosind a schije, Încă fierbinți, despre sacrificiu, curaj, luptă, flăcările războiului aprinzîndu-li-se din nou În ochi cu fiece amintire, după o jumătate de secol. La noi, vorba lui tataie, era greu, nu știai de cine să te ferești. Tot prilej de mîndrie patriotică este și povestea unui cascador. În timp ce se turna Mihai Viteazul, Între două filmări a venit pauza de masă dar nu și dubița cu mîncare, și-atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cauciuc. În concordanță cu suplimentul României Mari, ce se cheamă chiar așa, Lupta. O poză mai mare decît formatul revistei Îl Înfățișează pe Radu Theodoru plin de decorații, cu bască de colonel. „OMUL, SCRIITORUL, OȘTEANUL, CTITORUL, GOSPODARUL, POLITICIANUL.” E măreț, tataie. Ca El și ea, unde găsim metode pentru o reușită deplină a actului sexual: „GÎdilați-vă zonele erogene cu pene”. Cum zone erogene cu pene n-au decît păsările, și nici ele toate, trebuie găsită inițial pasărea potrivită, apoi o gîdili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]