27,041 matches
-
un lucru care îi iese bine actriței. Între agonie și extaz își situează Dana Voicu personajul, cu inflexiunile necesare, cu emoție, chiar dacă inegalitățile există în susținerea monologului, precum și alunecarea spre poezii, un accent uneori puternic în scenariu. Gravitate și inocentă, teama și elan cîteva dintre atributele spectacolului Să zbori spre paradis. O oră și mai bine stăm față-n față cu noi înșine, cu cel de lîngă noi, cu cei care alcătuim o societate brutală, dezechilibrată, maladiva, neiertătoare. O societate dirijata
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
1997, 9); "un nou val de ălichidateă" (EZ 1975, 1998, 1). Există însă mai întotdeauna un anumit grad de ambiguitate al elipsei și deci un risc de confuzie; în plus, noile cuvinte sînt amenințate de dispariție odată cu schimbarea modei, a temei de actualitate. Substantivizările relativ recente pe care le discut aici nu au fost luate în considerație de dicționare (de DEX 1996, de pildă) - și pe bună dreptate, pentru că sensul lor este (încă?) foarte dependent de context. Frămîntările legate de autorizarea
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
sa, publicată de Cambridge University Press, Inventing Our Selves: Psychology, Power, and Personhood (Inventîndu-ne sinele: psihologie, putere și conceptul de persoana). Am aflat de existența acestei cărți de pe cînd volumul era încă sub tipar, dintr-o colecție de eseuri dedicate temei identității, în care era inclus și un capitol din studiul lui Roșe. La momentul respectiv, teoria lui Roșe, conform căreia felul în care ne percepem propria identitate în secolul XX este în mare măsură influențat de apariția și evoluția disciplinelor
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
Rodica Zafiu Discursul publicistic actual se dezvoltă adesea în jurul unor teme la modă, pe care le repeta insistent, epuizîndu-le prin exces de artificii retorice și lingvistice. La schimbarea temei, din tot ceea ce s-a scris sau spus rămîne un mic depozit de clișee, de cuvinte-cheie, de subiecte de parodie. În ultimele zile, tema eclipsei a focalizat energiile retorice ale jurnaliștilor și - într-o măsură mai redusă - ale autorilor de
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
adaptări contextuale: "Radio 21 nu-și va lăsa ascultătorii cu... ochii în soare" (EZ 2163, 1999, 3); "ca să nu rămîneți cu ochii-n Soare, accesul pe stadion se va face pe baza ochelarilor de eclipsă" (EZ 2166, 1999, 3); "de teama tîlhăriilor ce pot avea loc cînd tot poporul stă cu ochii în soare" (Co 2428, 1999, 9) etc. Eclipsă își extinde posibilitățile de apariție în atributul destinației - "ochelari de eclipsă", "Coca-cola de eclipsă", "semințe de floarea-soarelui da eclipsă totală" (EZ
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
garantează aceste drepturi. Cu timpul însă, nediscriminarea inițială a devenit, la rîndul ei, discriminatorie. S-a născut, de pildă, ceea ce se numeste rasism invers, adică privilegiul acordat de culoarea pielii. Odată dispărută, în SUA, persecutarea negrilor de către albi, și din teama repetării unor astfel de cazuri, care au însîngerat SUA pînă în anii '60, a luat naștere, paradoxal, posibilitatea persecuției inverse. Alt exemplu. Cînd feminismul a triumfat în Anglia sau în SUA, drepturile femeilor au devenit tot mai mult niște privilegii
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
o posibilă prima notița după un curs pe care, să presupunem, l-ar organiza neoplatonistul Ammonius: "Drept început al cercetării noastre trebuie să figureze indicarea celor cinci puncte de vedere ce se iau de obicei în prealabilă considerație pentru clarificarea temei de discutat, vrem să spunem: care este intenția tratatului Despre interpretare; ce loc are el față de celelalte scrieri ale operei logice aristotelice; deopotrivă, care e motivul de a intitula scrierea ăDespre interpretarea; că e vorba de o scriere autentică a
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
cazul în care o asemenea carte nu va fi existând deja. Despre regulile și habitudinile unei epoci în abordarea unui text, acelea referitor la care Ammonius, la vremea să, afirmă că "se iau de obicei în prealabilă considerație pentru clarificarea temei de discutat." Firește, în măsura în care se dorește o clarificare. Impresia mea - cred eu, deloc singulară - este că foarte multe dintre presupusele explicitări din vremea noastră au că principala calitate faptul că mai mult complică un subiect, într-o manieră care dezleagă
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
Admirabil: cu un ton măsurat, senin și totodată direct, vorbitorul (mai mult decît scriitorul discursului, căci o oralitate fremătătoare însuflețește cuvintele către sensurile finale) găsește modalitatea de a atinge subiecte dificile cu liniștea și relaxarea unei plimbări în parc. Fără teama de povară și de capcanele interogațiilor pe care, înaintea auditoriului, le adresează acestuia - si sieși, cu sinceritatea căutării. Și iată prima întrebare: "Ce este, așadar, atît de periculos în faptul că oamenii vorbesc și că discursurile lor proliferează indefinit? Unde
Foucault alesul by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17727_a_19052]
-
fură oul de sub găină. Capătă vorbea rar cu el și îl salută primul cînd se vedeau prima dată în zi, desi Capătă împlinea 70 de ani, pe cînd ialomițeanul Ghiță avea 54. Îl salută pe acestă cu un fel de teamă și respect, cum saluți în general, un boier de orice neam o fi el. Dar să vedeți ce-i spusese noul preotel unui ziarist, o vulpe bătrînă de la ziarul regional în stare să tragă de limbă și-un mut. Preotelul
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
acestea din urmă) rezultatele. Cîteva exemple: 1. Subiectele, cel puțin la unele probe, nu cred că au fost concepute de către comisia specială a M.E.N. Așa, bunăoară, îmi explic citatul din Pompiliu Constantinescu, citat care trebuia valorificat de candidați în abordarea temei "Real și fantastic în opera lui Ion Creangă", dar care nu avea decît o infimă legătură cu respectiva tema. Din această cauză, nevoia de a modifica baremul de notare la cîteva ore după ce profesorii începuseră corectarea. La fel s-a
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
nu ore, ci zile, pentru a o ocoli prin punctele esențiale. Ne-am dus totuși în cartierul Bel Air, la Hollywood și nu mai știu unde. Și eu, si ei le vedeam prima oară. Mi-au mărturisit că le fusese teamă să iasă din campus. Traseele autobuzelor li se păreau la fel de complicate și de misterioase precum Calea Lactee. Erau convinși că n-ar mai fi găsit niciodată drumul de întoarcere și ar fi rătăcit în eternitate prin burtă chitului american. Modul în
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
pentru Combatarea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intolerantei. Semnatarii Declarației s-au obligat așa combată toate ideologiile, politicile și practicile care constituie o incitare la ură rasială, violență, discriminare, la fel ca orice acțiune sau limbaj care ar putea să amplifice teamă și tensiunile între grupuri de origine rasială, etnică, națională, religioasă sau socială diferite.ă Documentele adoptate au fost asumate și de președintele României. Devine, astfel, evident faptul că în procesul de extindere a UE și NATO spre Centrul și Estul
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
nici o idee valabilă articulata de fostul protejat al lui Iliescu și nici nu știu cum un diplomat de pe vremea lui Ceaușescu ar putea face față provocărilor unei lumi în care nu mai funcționează cutumele înțepenite ale socialismului multilateral dezvoltat. Tare mi-e teamă că propulsarea d-lui Meleșcanu e parte a unei vaste operațiuni de care nu sunt străine vechi forțe care făceau legea pe vremea ceaușismului. După știința mea, dl. Meleșcanu nu a negat niciodată legăturile cu Securitatea (de care a fost
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
tîrziu Alină Mungiu și Lászlò Alexandru au radiografiat succint sau tangențial cărți și idei despre Gulag. Numere tematice despre Gulag au fost realizate în revistele 22, Echinox, Apostrof, Vatra, Orizont și Magazin istoric. Televiziunea are și ea două fidele ale temei Gulagului: Lucia Hossu-Longin și, sporadic, Mariana Sipos. Trebuie apoi amintită Asociația Foștilor Deținuți Politici care publică de cîțiva ani "Documentele Rezistenței". Se cuvine remarcată revista și fundația Memoria că portdrapel al foștilor deținuți politici, dar și Academia Civică, care girează
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
o sinteză a tuturor mărturiilor ori comentariilor despre reeducarea de la Pitești. Ar trebui să adaug, poate, si Institutul Național pentru studiul totalitarismului cu revista acestuia, dar am rezerve față de funcționalitatea lor. Cu siguranta, mi-au scăpat și alți ucenici ai temei aici discutate, față de care îmi cer scuzele de rigoare; am incercat sa monitorizez cam tot ce s-a scris și comentat despre Gulagul românesc, dar nu pot evita lacunele datorate proaștei difuzări și tirajelor confidențiale în care apar cărțile despre
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
cărțile despre detenția politică și revistele în care sînt comentate acestea. Toate numele pomenite mai sus cred însă că au darul să compenseze indiferență actuala a criticii față de cărțile cu substrat etic despre trecutul apropiat al românilor. Firește că experții temei sînt puțini la număr, dar ei nu sînt de lepădat; dimpotrivă.
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
epocii consumiste ("Ce stupid e glasul mierlei sau șoaptă vântului în frunze,/ învechita poveste pentru morți./ Ce muzică-i în țăcănitul/ clapelor de calculator,/ în ritmul rappului, obsesia/ zilei până în noapte/ și noaptea până în zori" - Poezia se ascunde în țărâna), teama de un destin numeric ("strivit de mii de cuvinte sub cer,/ în bocetul planetelor încrucișate/ pier" - Pietonii), nostalgia nocturnului romantic ("Tace în mine noaptea la fericită/ oră când nu mă mai cunosc/ Doar ghemuri de-ntuneric salța/ pe podele dar
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
unui președinte rămas în pana de idei și de susținători. Prăbușirea dramatică în sondajele de opinie probabil că l-a împins pe dl Constantinescu să folosească în scopuri electorale modelul verificat al "Scrisorii pierdute" a lui Caragiale. Tare mi-e teamă, însă, ca bumerangul cu care se joacă omul de la Cotroceni se va întoarce cît de curînd împotriva sa. Încă mai trist e că gestul iresponsabil al președintelui a fost susținut imediat de cîteva ziare importante. Două sau trei din acestea
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
diferențe valorice care să iasă din uzul acestui gen de manifestări. Mai important, însă, decît judecată valorica a celor șase lucrări este lectură lor formală în raport cu enunțul tematic și cu autoritatea lui mitologica. Cei mai apropiați de reprezentarea materială a temei, de componentă ei pămînteana sau, cu alte cuvinte, de erosul profan, sînt Aurelian Bolea și Mircea Bochis; primul într-o variantă frusta, tridimensională, anatomica și carnala, cel de-al doilea într-una mai sever codificata formal și care, chiar prin
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
de receptare, nu poți să nu privești cu interes studii precum cele ale d-lui Popa, chiar dacă ele au în vedere momente ceva mai vechi, de la sfîrșitul secolului trecut și din prima parte a secolului nostru. Aducerea la zi a temei ar lămuri o mulțime de lucruri și ar da o greutate mai mare discuțiilor de felul celor menționate mai sus. Dl Popa a aruncat mănușă. Cine o va ridica?
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
Doinaș, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Cristian Mandeal, Solomon Marcus, Andrei Marga, Stelian Tănase, Vladimir Tismăneanu, Sorin Dumitrescu, Dinu C. Giurescu, H.-R. Patapievici, Dan Pavel, Mircea Cărtărescu, Florin Piersic, Harry Tavitian, Johnny Răducanu. Un alt risc al anchetei era chiar acela al temei, ușor de calificat drept demagogica, gen "Cîntarea României" sau "Noi sîntem români". Ancheta nu solicită o singură nominalizare pentru românii mileniului și al secolului, ci avea în vedere trei nume la fiecare categorie. Inițial, au fost cerute și explicații din partea
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
Tocmai datorită solidarității și încrederii create între noi, cei de-acolo, ne simțeam liberi. "Afară", încrederea despre care vorbesc dispăruse încetul cu încetul, cercurile de prieteni de altădată deveniseră din ce in ce mai restrînse pînă ce, fiecare înțelesese să se retragă, solitar, de teama că unul dintre ceilalți l-ar putea denunță. Așa ceva nu era posibil în închisoare. În primul rînd, acolo funcționa o regulă de comportare: să nu ai de-a face cu ofițerul politic. Așa că nimeni nu cerea să iasă la raport
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
ceaușiste, pericolele realismului prost-înteles, canonul, absența unei noi direcții în cultura română etc.; tot la fel de mereu en vogue reveriile borgesiene și românul "încremenit în propriile sale obișnuințe". Nu lipsesc previziunile sumbre pentru unii scriitori ai generației ^80: "Tare mi-e teamă că îi așteaptă o bătrînețe sterilă, de factură didactica în nu puține cazuri, sfîșiata între vechile iluzii și noul dezgust." Se înțelege că generația ^80, căreia îi aparține și autorul, e o temă centrală. Convins că "cea mai gravă vină
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
universul secret al creatorului, Valentina Sandu-Dediu ne-a dat o carte densă de informație, nutrita de pasiunea pentru cultura în globalitatea ei, de aspirația către o înțelegere complexă a muzicii. Este nu numai o contribuție originală valoroasă la deslușirea unei teme de muzică universală puțin cercetată ci și o explorare care stimulează reflecția asupra a ceea ce pare evident și nu este.
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]