2,064 matches
-
haine ponosite cărora vântul le umfla piepturile de odinioară, scaune oloage, cioburi de oglindă în care lumea se încropea la întâmplare, cu susul în jos și cu miejii dincolo de coajă, ca în picturile cubiste, chiar și câte un stâlp de telegraf, din cele de lemn. Un fel de al doilea oraș. — Ba chiar, interveni și Bunelu, ăsta ar fi orașul de-adevăratelea. Celălalt e prefăcut, oamenii își ascund păcatele prin dulapuri, lustruiesc ferestrele, să sclipească și să nu se vadă înăuntru
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și nu respinseră principial ideea. Mărturisiră numai imposibilitatea materială de a o pune în practică. . - Cu stăpânirea e greu să te pui azi, nu mai e ca pe vremeabătrînilor. Atunci nu era poliție, nu era armată. Azi e telefon, e telegraf, știe guvernul când măcăie o rață. Pe urmă, vezi dumneata, cucoană, și de s-ar urni unii, nu poți conta. Unii se răzgândesc, la alții le e frică, pleacă cincizeci și ajung doi. Știm cum stau lucrurile, că la 1907
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
economic internațional deschis pentru a numi doar câteva dintre aceste obiective. Într-adevăr, în anul 1971, pe când în Africa de Sud se dezbătea dacă să se permită sau nu pătrunderea televiziunii pe teritoriul țării, Albert Hertzog, fost ministru conservator al Poștelor și Telegrafului, a respins-o ca pe un simbol al degenerării vestice care "va duce la coruperea civilizației sud-africane și la distrugerea apartheidului."59 S-a dovedit că a avut dreptate. Tot astfel, în anul 1994, cel mai înalt cleric din Iran
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de Dumnezeu. Ca și când prozatorul ar fi dorit să ne convingă că în variante de organizare politică atât de diferite, jocul hazardului este la fel de eficient: atât sistemul monarhic absolut, cât și cel democratic lasă loc subiectivității și întâmplării. Numai că firele telegrafului sunt substituite de sforile marionetelor de la curtea califului, cărora singura poruncă le e de ajuns ca să-și continue rolul, jucând alături de dublura actorului principal, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Prins în acest vârtej necruțător, Abu Hasan nu mai
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Bohemia. Pe edificii publice și private fâlfâiră, îndată după lățirea știrei, flamuri negre. [19 mai 1876] {EminescuOpIX 109} ["UN ARTICOL FOARTE IMPORTANT... Un articol foarte important și scris cu multă liniște au apărut sub titlul " Zece ani de luptă", în Telegraful român din Sibiu. În acest articol se caracterizează foarte bine pactul dintre cele două jumătăți al[e] monarhiei austro-ungare și se arată poziția românilor față cu el. Dacă spațiul ni va permite, îl vom reproduce la rândul său. [19 mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Bacăul". E de prisos a spune locul unde a apărut. Oricine poate să-l găsească. [26 mai 1876] {EminescuOpIX 117} ["AU IEȘIT DE SUB TIPARI "DAREA DE SAMĂ"... Au ieșit de sub tipari " Darea de samă a direcției generale a poștelor și telegrafelor pe anii 1874 - 1875". Poate că în această ramură a administrației România au ajuns statele vecine, căci într-adevăr mare deosebire între poșta noastră de astăzi și olăcarii de căi șchiopi cari reprezentau la noi comunicația înainte de 25 de ani
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
așa timp va fi fost atât de presîndă încît îi silise a risca chiar viața. (ferească d-zeu să mai urmeze) S. Feitelsohn {EminescuOpIX 119} În curând, divule Feitelsohn!, vei întrece chiar pe d-nu Pantazi Ghica, carele, după cum propovăduiește Telegraful, este o autoritate în literatură. Așadar sempre avanti! ce dracu, ori caftan pîn' în pământ ori ștreangul de gât. [28 mai 1876] TURCIA ["TIMES" SUSȚINE... "] "Times" susține, pe baza unor informații a căror autenticitate o 'nchizășuiește, cumcă marele vizir au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
învins. De aceea nu e de mirare dacă și corpul lui Rauko Alimpici va fi fost respins. Dar, în punctul principal al mișcărilor, sârbii au repurtat pîn' acuma o victorie plină de urmări fertile. Pîn' - acuma însă știrile aduse de telegraf sunt atât de contrazicătoare și poartă așa de mult pecetea originei lor, încît e greu de-a constata adevărul. Turcii de ex. spun că Alimpici a fost respins de 1 1/2 batalion de otomani - unu și unu se vede
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sârbi. Trupele sârbești au trecut râul Iabor pe lângă laringe, au luat cu asalt întăririle turcilor, luându - le și vitele și proviziunile. Sârbii amenință Mitrovița, ultima stațiune a drumului de fier ce merge la Salonic. {EminescuOpIX 140} Reproducând aceste depeșe după "Telegraful" aducem aminte cetitorilor noștri despre cele notate în no. 68 al Curierului asupra poziției strategice a trupelor sârbești. Mai toate mișcările relatate prin depeșele de mai sus se petrec pe lângă frontierele de nord-vest ale Serbiei și sânt executate de divizia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a fost numit director al școalei tecnice din Iași. La întrebarea noastră de ce lucrările examenului nu sunt conduse de director chiar ni s-a răspuns că de câtăva vreme el este suspendat din serviciu. [2 iulie 1876] MOBILIZARE IN AUSTRO-UNGARIA Telegraful român (din Sibiu) aduce știrea că ministeriul de răzbel al Austro-Ungariei a avizat prin ordin pe ofițerii activi, pe cei de rezervă și pe cei milițieni (honvezi) ca fiecare din ei să-și întregească armatura. Afară de armatura obicinuită, fiecare ofițer
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu-și cunoaște lungul - nasului, judecă făr' a ști nimic și batjocorește toate popoarele câte n-au plecare de-a se săruta cu jidanii. Se vede că, înamorați de stilul d-lui Franzois, un jurnal săsesc din Transilvania, pe care "Telegraful" român îl citează numai în inițiale (S. d. T., poate că "Siebenburgisch-deutsches Tagblatt"), publică asemenea aceste producte nespălate ale filozofului din Sadagura, pentru a le pune proaspete și calde în fiecare dimineață înaintea lectorilor săi flămânzi de calomnii în contra românilor. [25
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
contrariu va realiza ea singură planurile sale. [22 septembrie 1876] ["ACEST ARTICOL... Acest articol, însemnat prin pregnanța judecăței și prin o curățenie de limbă abia obicinuită în jurnalistica română, e scris de d-nul Eugen Brote și publicat în foișoara "Telegrafului romîn". Din el se va vedea că deceniile din urmă ale culturei române au în toate părțile Daciei un caracter unitar, care s-ar putea însemna cu cuvintele: irosirea (risipa) puterilor vii ale poporului românesc pentru crearea de forme de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
romînii? Nu o facem aceasta, căci ne temem că ne-am pierde paciența de a o trata și acea cestiune cu sânge rece și am ajunge la rezultate cari i-ar aduce pe stăpânitorii maghiari prea aproape de modernii lor consângeni. "Telegraful romîn" face deci întrebarea: cari sunt bazele pe cari un popor conștiu de demnitatea sa ar putea incheia o sinceră alianță cu poporul maghiar așa precum ni se prezintă el astăzi? Să binevoiască a ni dovedi cu fapte dar nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
operație. [15 decembrie 1876] ["CREAȚIUNEA COMISIEI BUGETARE... "] Creațiunea comisiei BUGETARE, adică bugetul pe anul 1877, este din ce în ce mai împresurat și mai grămădit de cătră călămările militante. "Unirea democratică" și-a luat de obiect reducerile asupra instrucției publice, încît acuma vorbesc "Romînul", "Telegraful", "Reforma" și se 'nțelege că și mai aspru ziarele opoziției, "Timpul", "Trompeta " ș. c. l. Lăsând să urmeze estrase "ad rem " din Românul și Timpul, nu ne putem opri de a face o singură observare, care ni se pare a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
câte trec peste stricta și simpla executare a agendelor legiuite și ordinare: în urmă valiul poate să raporteze Porții părerea consiliului administrativ. Ameliorarea sistemului dărilor. Adunările provinciale și consiliile cantonale așază dările și le repărțesc, cu escepția vămilor, poștelor și telegrafelor, precum și taxele pe tutun și spirituoase. Arendarea dijmei se desființază cu totul, restanțele de dări nu se mai încasează, bugetul provințiilor se statornicește după măsura veniturilor pe câte cinci ani. O parte din aceste venituri se întrebuințază la plata datoriei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
an. reviînd, crierii săi începu a se restabili; dar era trist și monoton! Oare un voiaj timp de un an i-ar fi folosit tânărului bard? [12 ianuarie 1877] {EminescuOpIX 309} CHESTIUNEA EVREILOR ["UN CORESPONDENT... "] Un corespondent din Vaslui al "Telegrafului face o dare de samă despre așa-numitele persecuțiuni ale evreilor pe care o reproducem în parte[a] ei materială, eliminând însă toate apreciațiile câte privesc gruparea politică în țară. [14 ianuarie 1877] ["PROTOCOLUL FINAL AL CONFERENȚEI... "] Protocolul final al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în onoarea lui Ignatief, la Petersburg ambasadorul imperiului german întrunește asemenea la o soiree strălucită cele mai înalte personage: împăratul, marele-duca moștenitor, marele-duca Vladimir, miniștri, c-un cuvânt toată societatea aleasă. Deodată însă cu pornirea în lume a "procesului-verbal " rusesc, telegraful semnalează o circulară a lui Savfet Pașa în care se promit reformele cele mai frumoase pentru supușii Înaltei Porți, încît un proces verbal european să pară lipsit de necesitate față cu fericitoarele proiecte ale Turciei. Vezi infra. p. 710 - 711
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
amploiați împleau biserica și ograda. În fine pe la 6 1/2 cortegiul l-au condus de la locuința cea pământească la locuința cea vecinică, în cimitirul Eternității. Domnul îndurărilor să-i îngăduie intrarea în corturile celor drepți! [8 iunie 1877] AUSTRO-UNGARIA ["TELEGRAFUL ROMÎN" NE DĂ DETALII... "Telegraful romîn" ne dă detalii de tot interesante despre estrema bunăvoință cu care ne regalează frații maghiari. Adevărul rămâne adevăr, n-ai ce-i face. În specialitatea fineții academice frații maghiari au ajuns la o virtuozitate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În fine pe la 6 1/2 cortegiul l-au condus de la locuința cea pământească la locuința cea vecinică, în cimitirul Eternității. Domnul îndurărilor să-i îngăduie intrarea în corturile celor drepți! [8 iunie 1877] AUSTRO-UNGARIA ["TELEGRAFUL ROMÎN" NE DĂ DETALII... "Telegraful romîn" ne dă detalii de tot interesante despre estrema bunăvoință cu care ne regalează frații maghiari. Adevărul rămâne adevăr, n-ai ce-i face. În specialitatea fineții academice frații maghiari au ajuns la o virtuozitate neîntrecută și cititorul va avea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sânt trebuitoare preoților și învățătorilor ca viitori plugari și {EminescuOpIX 394} povățuitori ai țăranului. D. D. Comșa, profesor la acel institut, ne dă un rezumat al prelegerilor sale de pomărit pe care l-a mai fost tipărit o dată în foișoara "Telegrafului romîn", dar pe care, complectîndu-l, îl retipărește astăzi cu ilustrații, încît avem înainte-ne un manual îndemînatec și popular. Pentru lauda autorului, trebuie s-o spunem că, deși cartea sa e lucrată după cei mai buni autori străini (E. Lucas
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înțeleaptă a pământului și plîntelor mai îndatinate. Manualul de față este un rezumat al prelegerilor din pomărit ținute de subscrisul la Institutul pedagogic și teologic din Sibiiu, un rezumat care s-a fost tipărit mai bine de jumătate în "Foișoara Telegrafului Romîn", într-o serie de articuli intitulați: "Pomăritul în grădina școalei" (Vezi "Foișoara Telegrafului Romîn" an. I, 1876). Acum la retipărire textul s-a completat în mod considerabil, s-a ilustrat cu numeroase figuri și s-a întocmit, încît a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prelegerilor din pomărit ținute de subscrisul la Institutul pedagogic și teologic din Sibiiu, un rezumat care s-a fost tipărit mai bine de jumătate în "Foișoara Telegrafului Romîn", într-o serie de articuli intitulați: "Pomăritul în grădina școalei" (Vezi "Foișoara Telegrafului Romîn" an. I, 1876). Acum la retipărire textul s-a completat în mod considerabil, s-a ilustrat cu numeroase figuri și s-a întocmit, încît a fost cu putință, conform condițiunilor ce are să întrunească un manual îndemînatic și popular. La
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-au scris. Am avut nevoie să facem această precuvântare cam lungă pentru a însemna o schimbare în bine care se petrece astăzi în Ardeal. De un an și mai bine au început să iasă la lumină pe lângă foaia politică "Telegraful romîn" o foaie literară. Această din urmă, numită " Foișoara Telegrafului romîn", se îndeletnicește mai cu samă cu răspândirea științelor practice trebuitoare plugarului și grădinarului; ea e menită a pune în mâna învățătorului sătesc și-a preotului o lectură scrisă românește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cam lungă pentru a însemna o schimbare în bine care se petrece astăzi în Ardeal. De un an și mai bine au început să iasă la lumină pe lângă foaia politică "Telegraful romîn" o foaie literară. Această din urmă, numită " Foișoara Telegrafului romîn", se îndeletnicește mai cu samă cu răspândirea științelor practice trebuitoare plugarului și grădinarului; ea e menită a pune în mâna învățătorului sătesc și-a preotului o lectură scrisă românește de-a dreptul, lesne de înțeles și folositoare. Totodată găsim
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
centrală a ocolului Dobra la a cării susținere contribuiesc comunele românești ortodoxe. Acuma comisiunea administrativă, un soi de comitet. permanent al consiliului județan, ia hotărârea de a desființa acea școală de model. Parohul Dobrei, d. Romul de Crainic, povestește în "Telegraful romîn" astfel lucrurile: Comisiunea administrativă, din îndemnul iubirei cătră popor, ca să-l ușureze de prea multe sarcini, vine a decreta desființarea școalei din motiv că comunele care concurg la susținerea ei să întrebuințeze acele capitale spre susținerea școalelor lor, întemeindu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]