4,154 matches
-
Brașov. Eliza Dr. Pavel la Beiuș, d-na Hainăroșie la Brăila. Asociația feministă din Constanța a înțeles din primul moment să afirme simțămintele sale față cu patriotica inițiativă. La 5 noiembrie, în ajunul marei întruniri de la București, a trimis următoarea telegramă d-lui Stelian Popescu fost ministru: „Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române din Constanța ia parte cu toată însuflețirea la unanima manifestațiune de afirmare a drepturilor intangibile asupra Daciei Traiane, consfințite prin tratatul de la Trianon. Femeia română
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
drepturilor intangibile asupra Daciei Traiane, consfințite prin tratatul de la Trianon. Femeia română este gata de jertfa supremă pentru menținerea sfintelor noastre drepturi”. Președintă, MARIA DIMITRIU-CASTANO Ziua de 1 Decembrie a fost sărbătorită de toate secțiile societății pentru emanciparea femeilor. Iată telegrama adresată de d-na Baiulescu, d-lui Stelian Popescu: Brașov, 14 noiembrie, D-lui STELIAN POPESCU „Uniunea femeilor române”, reprezentată în toate provinciile țării, adoptă moțiunea marelui miting național cu deviza sa: Într-un cuget și o simțire a sta
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sta alături în rândurile apărării patrimoniului nostru cu drepturi intangibile. Președintă, MARIA BAIULESCU Un inimos apel a adresat și d-na Sofia Meteș de la Cluj. D-na Elena Meissner președinta generală, a adresat cu ocaziunea sărbătoarei Unirii, 1 Decembrie, următoarele telegrame: D-lui Prim-Ministru IULIU MANIU București Azi, 1 Decembrie, sărbătorind Unirea Ardealului cu țările surori, Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.) își îndreaptă gândul către D-voastră, strălucitul reprezentant al luptătorilor pentru Idealul Național
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ni s-a înapoiat pământul sfânt moștenit de noi de la viteazul nostru strămoș, marele Traian. Dreptatea istorică câștigată prin atâta sânge vărsat nu poate fi călcată prin noi calcule hrăpărețe și imorale. Prezidenta generală, ELENA MEISSNER S-au mai trimis telegrame D-lui Nicolae Iorga, Astrei, Femeilor din Cluj etc. Ziarul nostru, anul VI, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932. 25TC "25" Primăresele și consilierele comunale ale Românieitc "Primăresele Și consilierele comunale ale României" Marea reformă, care a dat dreptul de vot și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
egalitatea drepturilor civile. Legea a fost votată în aprilie 1932. De altă parte, D-l fost Ministru Trancu-Iași a prezentat Camerei un proiect de lege din inițiativă particulară, în scopul revendicărilor acestor drepturi. Uniunea a adresat D-lui Trancu-Iași o telegramă cu mulțumire și apreciere. Stăruința aceasta neobosită a Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor, precum și a marei Federații, a avut un succes răsunător. Toate societățile feministe, simțind o mare satisfacție pentru această favorabilă rezolvare a doleanțelor lor, au
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Maria Pop, Maria Castano, Satmary, Florica Georgescu, Margareta Ghelmegeanu și altele. Cu durere s-a luat cunoștință că prezidenta generală a „Uniunii Femeilor Române” nu a putut lua parte, fiind lovită de un crunt doliu. Ea a adresat Asociației următoarea telegramă: „Un profund doliu împiedică participarea mea la sărbătorirea izbândei tenace și demnei noastre lupte pentru dobândirea drepturilor, la care ne-am însoțit în timpul războiului. Salut «Asociația» fiind cu sufletul între voi, aduc omagii în numele «Uniunii femeilor române» D-lui Ministru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
toate continentele. Doamna Cantacuzino fiind absentă de la Congres, reușita D-sale capătă o mai mare însemnătate și ridică mult prestigiul femeii române. Cu această ocazie d-na baroană Böel, președinta Consiliului Internațional a propus să se trimeată d-nei Cantacuzino următoarea telegramă: „Consiliul Internațional al Femeilor resimte greu lipsa dvs., vă mulțumește pentru strălucita conferință, trimite marei oratoare urări pentru o lungă, fecundă și indispensabilă colaborare internațională”. Urăm scumpei noastre prezidente izbândă în noua activitate pe terenul social, având în vedere protecția
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ziua a 3-a a conferinței a prezidat tov. Florica Mezincescu la ordinea de zi fiind discuții la rapoarte în continuare, raportul la statut, votarea statutului și alegerea Comitetului Central. La deschiderea ședinței se dă citire, în aplauzele sălii, unei telegrame de felicitare, trimisă Conferinței de delegația economică română ce se află la Moscova. Între delegatele înscrise la discuții asupra rapoartelor, vorbesc prietenele Ani Belea care dă îndrumări cu privire la munca de lămurire și Dida Mihalcea, din comisia interimară a Crucii Roșii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Dragomir, Maria Sârbu, Paulina Chișiu, Jak Eva, Vidrașcu Emilia, Sanda Cupcea, Mia Groza, Ilica Maria, Matei Elena, Benco Rosalia, șai Elena, Olga Vass, Mititelu Valeria, Maria Pop, Maria Vișan, Mihail Valeria. A fost votată o rezoluție și s-au expediat telegrame: d-nei Eugenie Cotton, președinta Federației Internaționale a Femeilor Democrate, tovarășei Nina Popova, președinta Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o telegramă către Dolores Ibaruri de solidaritate cu poporul spaniol, o telegramă către femeile din Grecia și o telegramă de protest adresată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Elena, Olga Vass, Mititelu Valeria, Maria Pop, Maria Vișan, Mihail Valeria. A fost votată o rezoluție și s-au expediat telegrame: d-nei Eugenie Cotton, președinta Federației Internaționale a Femeilor Democrate, tovarășei Nina Popova, președinta Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o telegramă către Dolores Ibaruri de solidaritate cu poporul spaniol, o telegramă către femeile din Grecia și o telegramă de protest adresată ONU împotriva executării luptătorilor antifasciști Augustin Zoran și Lucas Nuno. Scânteia, nr. 1048, 19 februarie 1948. 94TC "94" Spre unirea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Valeria. A fost votată o rezoluție și s-au expediat telegrame: d-nei Eugenie Cotton, președinta Federației Internaționale a Femeilor Democrate, tovarășei Nina Popova, președinta Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o telegramă către Dolores Ibaruri de solidaritate cu poporul spaniol, o telegramă către femeile din Grecia și o telegramă de protest adresată ONU împotriva executării luptătorilor antifasciști Augustin Zoran și Lucas Nuno. Scânteia, nr. 1048, 19 februarie 1948. 94TC "94" Spre unirea tuturor femeilor democratetc "Spre unirea tuturor femeilor democrate" Pentru femeile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
s-au expediat telegrame: d-nei Eugenie Cotton, președinta Federației Internaționale a Femeilor Democrate, tovarășei Nina Popova, președinta Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o telegramă către Dolores Ibaruri de solidaritate cu poporul spaniol, o telegramă către femeile din Grecia și o telegramă de protest adresată ONU împotriva executării luptătorilor antifasciști Augustin Zoran și Lucas Nuno. Scânteia, nr. 1048, 19 februarie 1948. 94TC "94" Spre unirea tuturor femeilor democratetc "Spre unirea tuturor femeilor democrate" Pentru femeile din România, activitatea din anul ce începe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
reacționar notoriu. În biroul unde are serviciu stă foarte rar, umblă prin minister, culegând informații importante, pe care le comunică lui Niculescu Buzești, fost ministru În guvernul Aldea. În Direcția Cifrului Îl putem vedea mai Întotdeauna informându-se asupra conținutului telegramelor cifrate. Direcția Politică Roiu Florian (secretar de legațiune) reacționar notoriu, identic lui Camil Dumitrescu. Împarte manifeste maniste prin minister, are legătură strânsă cu Niculescu Buzești. Barbul Gheorghe, fost director de cabinet al lui Mihai Antonescu: a participat cu Ică la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Cenușă, Cluj-Napoca, 1989; Éloge du village roumain, îngr. Mariana Danesco și Raul Marin, Paris, 1989; Luntrea lui Caron, îngr. Dorli Blaga și Mircea Vasilescu, postfață Mircea Vasilescu, București, 1990; Ecce tempus, București, 1992; Din activitatea diplomatică (rapoarte, articole scrisori, cereri, telegrame). Anii 1927-1938, I-III, îngr. și postfață Pavel Țugui, București, 1995; Opera poetică, îngr. George Gană și Dorli Blaga, cuvânt înainte Eugen Simion, pref. G. Gană, București, 1995; Poemele luminii, îngr. Al. Condeescu, București, 1995; De amicitia: Lucian Blaga - Ion
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Helmut Schmidt, acesta a avut aproape un atac apoplectic, ceea ce arată că, de fapt, Reagan Înțelegea foarte bine anumite lucruri. Mircea Mihăieș: Reacțiile au fost Însă reci, ca să nu zicem conflictuale. Se știe că președintele Bush nu a trimis nici o telegramă de felicitare la alegerea lui Schröder, se știu și lucrurile foarte neplăcute afirmate de cancelarul german la adresa administrației Bush. Combinate cu tradiționalul antiamericanism franțuzesc, aceste fapte produc totuși niște tensiuni. Nu cred că există o ruptură profundă Între Europa și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
publice primul fotografia. În final, omul de la Associated Press s-a recunoscut învins. A ajuns prea târziu. Colegul său predase deja fotografia, încasând un onorariu consistent. Partea amuzantă este că ziaristul de la Associated Press va primi la scurt timp o telegramă de la redacție: „Dalai Lama, așa cum arată în poza de la UPI, are părul lung și dezordonat. Al tău este chel. Cum este posibil?”. În acea clipă, ziaristul de la Associated Press a răsuflat ușurat. Colegul lui de la UPI, grăbindu-se, făcuse fotografia
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai largă înțelegere a cuvântului”, B. urmărește reabilitarea rolului presei, o „tribună curajoasă, demnă și onestă, în slujba opiniei publice” (Mircea Damian, Bună ziua). Rubricile obișnuite ale acestui ziar de informații sunt „9 + 1 muze”, „Bucureștii în 24 de ore”, „Bursa-Finanțe-Economie”, „Telegrame”, „Ultimele știri”, „Provincia”. Se oferă îndeosebi informații despre actualitatea politică, economică și socială din București și din provincie, dar și despre viața culturală, prin cronici, reportaje, scrieri în proză și semnalări de apariții editoriale. Ion Minulescu semnează „Cronica bucureșteană”, devenită
BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285905_a_287234]
-
dintre insignifianța conflictelor, disputelor și amploarea, forma supradimensionată pe care acestea o iau. Prozatorul evită să povestească; introduce personajul în scenă și îl lasă apoi să-și spună păsul ori „convingerile”. Tipul de discurs al eroilor (scrisoare, cerere, petiție, raport, telegramă, cuvântare polemică), relevant pentru portretul lor, tinde să extragă de peste tot același amar adevăr moral. Cea mai generoasă sursă a comicului se află în limbajul personajelor, în acea locvacitate neistovită, înscenată spre a indica rupturi de nivel între gândire și
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
Mirel și bunicul au aranjat cămăruțele ca să poată fi locuite. Au chemat și un meșter care a făcut o sobă în perete cu o plită, unde urma să se poată găti și încălzi totodată, apoi i-au trimis Frosei o telegramă la Plopu, să vină. Frosa a ajuns în oraș spre seară și peste noapte a tras la noi, urmând ca a doua zi să se instaleze în camerele din curtea bunicului. Aici a găsit-o și Bradu când a fost
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
privească și, izbucnind În râs, Îl prinse de nas. ― Tu ești. Aș recunoaște oriunde nasul ăsta. Râsul care urmă se consumă până la capăt, săltându-i umerii, și apoi trecu la următorul punct. ― Ei, unde-i? Unde-i proaspăta mireasă? În telegramă nici măcar nu spuneai cum o cheamă. Ce? Se ascunde? ― E... la toaletă. ― Trebuie să fie superbă. V-ați căsătorit destul de repede. Ce-ai făcut mai Întâi, te-ai prezentat sau i-ai cerut mâna? ― Cred că i-am cerut mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
femeie frumoasă, părea mai tînără decît era și Își expunea În salonul mic formele provocatoare. Purta o rochie de culoarea focului, atît de subțire, Încît se vedea prin ea, și ai fi jurat că Încă mirosea a mare. — Am primit telegrama ieri-seară. Lucian s-a descurcat să găsească locuri la primul avion spre Paris. La Orly, am urcat În mașina noastră, pe care o lăsasem acolo la plecare. Presupun că e vorba de sora dumneavoastră? Ea dădu din cap, fără cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
iulie 1877 s-a format o divizie de cavalerie ruso-română, comandată de către generalul Laskarev, care cuprindea regimentele 3 și 8 călărași și o brigadă rusă. Aceasta urma să acționeze la Vidin și să apere drumul spre Sofia 238. Printr-o telegramă expediată la 19/31 iulie 1877, după cea de-a doua bătălie de la Plevna, către domnitorul Carol I, marele duce Nicolae, comandantul armatei ruse din Balcani, solicită colaborarea întregii armate române în războiul împotriva Imperiului Otoman. După ce s-a stabilit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
română a încercuit cetățile Vidin și Belogradcic și a asigurat garnizoane în cetățile: Nicopole, Rahova și Lom-Palanka, oferind posibilitatea trupelor rusești de acolo să participe la operațiunile din Balcani. La 2 decembrie 1877 Serbia declară război Imperiului Otoman. Într-o telegramă trimisă în aceeași zi domnitorului Carol I, prințul Milan al Serbiei arată că: "Serbia va declara război Porții și va lupta pentru același țel nobil pentru care luptă viteaza armată română"253. Colaborarea dintre armatele română, sârbă și rusă a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
faptul că reprezentantul Imperiului Otoman în cadrul comisiei acceptase traseul frontierei așa cum fusese stabilit. De altfel, divergențele dintre guvernele român și rus se accentuează, extinzându-se și la chestiunea delimitării graniței ruso-române pe Dunăre. Acest fapt era relevat și de către două telegrame expediate la 4 ianuarie 1879 la Londra de către W. A. White, reprezentant diplomatic al guvernului britanic la București. Acestea se refereau la dificultățile intervenite între cele două guverne în privința delimitării frontierei comune în zona gurilor Dunării 386. La 14 ianuarie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Kustendge (Constanța), Tulcea și Silistra Nouă425. Între 14 și 23 noiembrie 1878 au sosit unități ale armatei române atât la Tulcea cât și la Babadag și Constanța 426. În acest context, toate comunitățile etnice din Dobrogea au adresat guvernului României telegrame de felicitare, exprimându-și adeziunea față de actul istoric al unirii Dobrogei cu România 427. La 23 noiembrie 1878 au fost organizate la Constanța festivități în cinstea sosirii trupelor române, la acestea participând peste 5 000 de oameni. În ciuda faptului că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]