2,288 matches
-
în discuție cazul unui personaj fictiv - o anume Peggy O’Hara, în vârstă de 16 ani. Această adolescentă, care are un prieten, le spune tuturor că un star al muzicii rock este îndrăgostit de ea. Gesturile acestui cântăreț în emisiunile televizate ori interviurile pe care el le acordă unor reviste de renume sunt interpretate de Peggy ca declarații de dragoste adresate ei personal. Tânăra își cumpără lenjerie sexy și o cantitate substanțială de anticoncepționale. Confruntați cu acest comportament, părinții cred despre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aglomerația de tineri și copii etc. Ar fi o mare naivitate să se creadă că antidotul neverosimilului îl reprezintă stilul obiectiv și rece, consemnarea nudă a detaliilor. Obiectivitatea nu există ca atare în mod absolut, nici măcar în imaginile foto sau televizate, cum demonstrează (dacă mai era cazul) întâmplarea provocată de un post francez de televiziune, care a difuzat un reportaj despre Marsilia - viața de zi cu zi a celebrului port mediteranean, pe fundalul unui cer înnorat, prevestitor de ploaie. Imaginile au
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
printr-un citat mai lung, care nu mai are nevoie de nici un comentariu: Proliferarea de imagini în societatea tehnică de reproducere generalizată și de comunicare masivă a dat naștere unei iconosfere artificiale, omniprezente și vexatorie. Publicitate fixă sau animată, imagine televizată, imagini numerice de computer se amestecă strâns și constant în mediul natural și ne fac să trăim într-un univers audiovizual care înlocuiește progresiv lumea vieții. Pe de o parte, prin numărul lor, prin succesiunea lor amețitoare, prin viteza de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fiecare având un anumit grad de echipare instrumentală: 1. corespondența textuală pe suport scris; 2. activitățile multimedia integrând textul scris, casetele audio și video, activitățile pe calculator și videointeractivitatea purtată de CD-uri; 3. teleînvățarea, ce implică audioconferința, videoconferința, difuzările televizate sau de tip radio; 4. activitățile de învățare flexibile on-line, care îmbogățesc contextul învățării pe bază de multimedia interactivă „în linie”, accesul la internet, la diferite resurse depozitate pe pagini Web; 5. activitățile flexibile on-line, dar inteligente, care oferă luarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de sănătate - Iulia Mardare Legislație Elevii: între familie, școală și televizor - Ioan Drăgan Mass-media electronică și violența în televiziune - Poliana Ștefănescu Copiii și televiziunea. Studiu de audiență - Adriana Ștefănel Mediatizarea consumului de alcool, a tutunului și a drogurilor în programele televizate - Maria Livia Ștefănescu Metodologie - Planul de servicii - Emilia Chițu, Florin Lazăr Dicționar Eveniment științific Apariții editoriale SUMMARY Romanian employment policies - Eugen Blaga Policies for Roma - Mariea Ionescu Employment policies and vocational training - comparative approach - Eugen Blaga Intimate violence - Mihai Micle
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
doar una dintre consecințele relevate de aproape toate anchetele ale „coabitării” zilnice cu acest membru al familiei care este televizorul și care își afirmă tot mai pregnant ascendența față de părinți și de școală în socializarea copiilor, adolescenților, tinerilor. Măsurarea violenței televizate Repere conceptuale și metodologice Majoritatea investigațiilor consacrate evaluării conținuturilor violente din programele de televiziune apelează la două metode: Analiza de conținut, în diversele ei variante, inclusiv după modelul denumit „analiza aserțiunilor evaluative” al lui Osgood, model pertinent pentru determinarea intensității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și-au dovedit pertinența, fiind similare cu cele din alte studii, mai recente, cum este cazul UCLA (Center for Communication Policy, condus de Jeffrey Cole). Aceste studii procedează la o analiză calitativă a reprezentărilor violenței urmărind aprecierea: 1. contextului violenței televizate; 2. nivelului de gratuitate al scenelor violente; 3. modului de integrare narativă în trama discursivă; 4. formelor de reprezentare a violenței inacceptabile pentru americani, inclusiv cele incluse în desene animate care valorizează excesiv violența (Batman, X-men, Power Rangers) sau în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Clipurile muzicale difuzate în România conțin o proporție asemănătoare de violență. ● Este necesar și la noi un studiu comparativ pentru a evidenția nivelul de violență din programele (seriale, telefilme etc.) importate, îndeosebi din SUA. Toate studiile comparative transculturale asupra violenței televizate au arătat că programele importate din SUA sunt mult mai violente decât cele produse în alte țări. În această privință sunt operate următoarele diferențieri comparative: 1. între emisiuni de același gen provenind din diferite țări; 2. dozajul diferitelor tipuri de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
MTV. Tabelul care urmează prezintă sintetic datele eșantionului studiat (noiembrie 2004, similar cu cel din iulie 2004): Tabelul 3. Corpusul (eșantionul) studiat prin analiza de conținut și semiodiscursivă (noiembrie 2004) Menționăm că în schema clasică a indicatorilor pentru măsurarea violenței televizate, celebrul sociolog american al comunicării de masă George Gerbner a calculat următorii indicatori: procentajul emisiunilor conținând scene de violență (într-o zi, o săptămână, o lună, un an); numărul și procentajul secvențelor violente pe oră (într-o zi); numărul și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
frecvența, cât și durata scenelor de violență, fie că avem în vedere violența ficțională, fie violența reală. Sunt diferențe între canalele publice (programe cu conținuturi mai puțin violente) și cele private (care exploatează mai amplu dramatizarea și spectacularizarea violenței). Violența televizată este tratată și inclusă în grilele de programare și în conținuturile programelor ca mijloc principal pentru captarea și seducerea îndeosebi a publicului adolescentin și a publicului tânăr. Graficul 2. Date sintetice Cum se remarcă, atât ca durată, dar și ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
al Audiovizualului - CNA a comandat mai multe studii privind expunerea și consumul de televiziune al copiilor și adolescenților și evaluarea violenței în programele televiziunilor, analizate în două etape, corespunzătoare grilei de vară, respectiv grilei de toamnă. Efectele expunerii la violența televizată Deși efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, studiile și dovezile științifice din ultimele decenii conturează trei efecte pricipale: Creșterea agresivității. Multe studii arată că violența la televiziune conduce la comportamente agresive, violente, de cele mai multe ori prin imitație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
multe studii privind expunerea și consumul de televiziune al copiilor și adolescenților și evaluarea violenței în programele televiziunilor, analizate în două etape, corespunzătoare grilei de vară, respectiv grilei de toamnă. Efectele expunerii la violența televizată Deși efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, studiile și dovezile științifice din ultimele decenii conturează trei efecte pricipale: Creșterea agresivității. Multe studii arată că violența la televiziune conduce la comportamente agresive, violente, de cele mai multe ori prin imitație. Cei care privesc fenomenul violenței la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și a violenței din programele ficționale (filme, emisiuni de divertisment, clip-uri muzicale etc.). Atât ca durată, cât și ca frecvență, violența ficțională este mediatizată mai intens decât violența reală. În ambele cazuri, violența fizică și verbală predomină în programele televizate, așa cum arată graficele următoare. Violența reală se manifestă, în principal, prin violență fizică (42,89%) și verbală (30,31%). În cazul emisiunilor de știri, apar și scene de violență economică (13,77%). Scenele de violență socială sunt la egalitate cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
actorilor (victimă-agresor) în scenele de violență are aceeași pondere: 52-53% sunt victime și 47-48% sunt agresori. Graficul 4. Victime și agresori ai scenelor de violență reală și funcțională Detaliind categoriile de actori, s-a constatat că victimele scenelor de violență televizată sunt în majoritate adulți, cu roluri identificate sau nu. Nu putem trece cu vederea prezența copiilor, adolescenților și tinerilor în scenele de violență reală, în proporție mai mare decât în scenele de violență ficțională. Deși reglementările CNA și internaționale recomandă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
eradicată complet, mass-media trebuie să țină seama de efectele pe care le poate avea expunerea exagerată la scene violente asupra dezvoltării copiilor și adolescenților. În final, vom prezenta o sinteză a măsurilor care pot fi operate față de expunerea la violența televizată, așa cum au fost propuse în studiile și dezbaterile din societatea românească, în ultimii ani: ● Găsirea unor soluții tehnice prin care părinții să blocheze accesul copiilor la anumite canale TV. ● Evitarea emisiunile cu scene violente în perioada din zi în care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
majoritatea copiilor sunt singuri acasă, adică înainte de ora 17. ● Atenționarea publicului asupra conținutului emisiunilor, atât la început, cât și pe perioada transmisiei emisiunii respective. ● Desfășurarea unei campanii de conștientizare a publicului asupra efectelor nocive pe care le poate avea violența televizată atât asupra copiilor, cât și a întregii societăți. Bibliografie *** (2004) „Evaluarea monitorizării violenței în programele de televiziune” (grila de vară), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA ( HYPERLINK "http://www
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cna.ro" www.cna.ro. *** HYPERLINK "http://www.umext.maine.edu/onlinepubs/htmpubs/4100.htm" www.umext.maine.edu/onlinepubs/htmpubs/4100.htm. *** HYPERLINK "http://www.parenting-ed.org" www.parenting-ed.org. Mediatizarea consumului de alcool, tutun și droguri în programele televizate Drd. MARIA LIVIA ȘTEFĂNESCU Universitatea din București Introducere Prezentul articol realizează o sinteză a două studii succesive din cadrul Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. Cercetarea a fost finanțată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prezinte în mod nejustificat minori în situații periculoase, cauza probabilă a acestei măsuri fiind evitarea oricăror sugestii privind căutarea pericolului de către tineri sau valorizarea pozitivă a unei situații periculoase de către minori. Totodată, există restricții privind companiile care pot sponsoriza emisiunile televizate. (2) Nici un program nu poate fi sponsorizat de către persoane fizice sau juridice a căror activitate principală este fabricarea sau comercializarea țigărilor ori a altor produse din tutun. Astfel, este interzis producătorilor de țigări să fie sponsorii unor emisiuni. Această prevedere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consumul de droguri, alcool sau tutun cu succesul social și cu „eroul-model comportamental” și nu cu realitatea obiectivă, cu efectele reale ale acestui consum. Astfel, mediatizarea acestor substanțe de către mass-media devine extrem de importantă pentru protecția minorilor. Bibliografie: *** Evaluarea monitorizării violenței televizate (grila de vară) (2004), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro) *** Evaluarea monitorizării violenței televizate (grila de toamnă) (2004) raport de cercetare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pentru protecția minorilor. Bibliografie: *** Evaluarea monitorizării violenței televizate (grila de vară) (2004), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro) *** Evaluarea monitorizării violenței televizate (grila de toamnă) (2004) raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA, ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). *** Legea 504 din 11 iulie 2002/Legea audiovizualului (www.cna.ro
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
șoptește Ben lui Simon. Sunt conduși într-o cameră care se pare că se numește Bârlogul. ― Agentul de publicitate pentru film, asistenta, impresarul. Naiba știe. ― Dar de ce sunt toți aici? șoptește Ben. Vreau să zic că e doar un interviu televizat, la naiba. ― Știu, îi șoptește Simon. S-ar crede că avem de gând s-o ucidem. ― Dar ea unde e? ― Asistenta a zis că va coborî într-un minut. ― Doamne. Îți poți imagina cât de mulți bani face? Uită-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
În loc să privească și să accepte sarcina ca pe un fenomen fiziologic natural, ca fiind urmarea însămânțării naturale, după acțiunea instinctului pentru perpetuarea speciei, tineretul este dus în eroare și educat să respingă sarcina și nașterea de copii. Astfel de emisiuni televizate manipulează și dirijează tineretul într-o direcție deviată de la natură și de la legile naturii ( perpetuarea speciei). Tinerii (oamenii) trebuie să știe că sunt dotați cu organe sexuale pentru perpetuarea speciei, pentru a face copii (o copie), exemplare noi, identice cu
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
Prostituția era ilegală, dar se făcea În văzul tuturor, aproape la fiecare colț de stradă. În Ruili, oferta depășea cererea. În cele mai multe restaurante, câte două sau trei adolescente stăteau pe câte-o canapea uitându-se plictisite la telenovele sau jocuri televizate. Fetele mai harnice le serveau băuturi clienților. Bărbații, plini de Înfumurare, preferau să meargă În grup de parcă ar fi fost un sport de echipă, fiecare dintre ei dovedindu-și abilitățile cu aceeași fată. Iar unele restaurante erau de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
muzică sugerând o atmosferă de suspans, viori grave răsunară. —Ai zice că se uită la emisiunea asta ca să fure idei, glumi Roxanne. Și chiar așa era. Tribul avea o fantezie cum că Într-o zi ar putea avea propria emisiune televizată. Erau mult mai buni la jocul ăsta de-a supraviețuirea. Și dacă ar avea o emisiune, toată lumea i-ar admira. Și apoi SLORC-ului i-ar fi prea rușine să ucidă un trib care era numărul unu. La sfârșitul emisiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
lui pentru a plânge sau a se ruga sau a blestema până când uitarea se va instala, cruțându-i. Oamenii din Armata Domnului stăteau ghemuiți Într-o altă zonă a taberei, fumând țigări de foi și bând apă fierbinte. Ultima emisiune televizată arătase curajul lor În fața morții. Asta nu va face altceva decât să crească popularitatea emisiunii lor. Le mulțumeau acum lui Loot și lui Bootie, Naților, Domnului Pământului și Apei, Domnului Atotputernic, și da, Fratelui Alb Mai Mic, chiar dacă el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]