1,169 matches
-
-Vreau să uit grozăvia pe care ai spus-o. Nu vreau să cred în ideile tale înfiorătoare. Ești doar un exaltat ce a născut tenebre. Tu nu-ți dai seama că ajungem la psihoză? Ce-o să ne facem dacă dezastrul teluric și durerea vor pune stăpînire pînă și pe nădejdea noastră?” Îl ascult și-l simt totodată în mine pe cel îndepărtat. Devin, odată cu el, lovit și îndurerat. Privirile îmi ard o flacără neagră căci orbitele sînt umplute cu antimoniu. În jurul
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
scrisoarea unor cititori indignați de insulta gravă adusă de un lider PAC, la televizor, românilor, pe care i-a numit, Într-o clipă de destindere, popor tembel. De fapt tembel Înseamnă indiferență, delăsare, și noi n-am delăsat niciodată, nepăsare, teluric sau televizor. Nu neapărat viteaz, că nici nu-i cazul, dar ospitalier sîntem. În pagina 4, Eugen Barbu nu ține cont de faptul c-a murit de vreo șase luni, și-i beștelește pe americani. „Uite că noi nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în 1930. Substratul modal cu trimiteri la spațiul doinit și la exuberanța jocului popular, încorporate într-un limbaj modern și separate în răstimpuri de cadențe consonante și suspensii, în paralel cu mediul electronic ce asigură un fond mai degrabă morbid, teluric, constituie tot atâtea trimiteri înapoi, în ”labirintul” memoriei afective a autoarei, din care ar dori să nu se mai desprindă. Filigranat, finalul purifică freneticele ritmuri de joc, preluate de fiecare instrumentist în part. El ar putea fi însăși ”cheia” visului
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
s-a purtat Primul Război Mondial, marea inovație în materie de tehnică militară, le-au servit ca tombe colective, osuare anonime înghițite de pământul strămoșesc, aflat încă în proprietatea marii moșierimi 13, care și-a mai primit încă o dată jerta telurică. Noua filosofie pedagogică a românismului ajunge fără mare întârziere din principii și direcții trasate în tratate în literatura școlară efectivă. Iată cum xenofobia și anti-străinismul elaborate filosofic de Bărnuțiu și prelucrate în directive pedagogice de către Melidon ajung în cărțile de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
N.A. Constantinescu, care trăia și scria istoria utopiei românești devenită între timp realitate. Profeția națională s-a împlinit întocmai, cu o singură excepție însă: în locul fundației latiniste, năzuită de Russo, România Mare s-a întemeiat mai curând pe elementul autohton, teluric, dacic, și pe cel spiritual răsăritean. În total acord cu soteriologia românismului și profetismul național, aripa naționalistă a interbelicului a elaborat o miracologie a neamului. Citind "istoria, cartea suferințelor și bucuriilor poporului român", aflăm "că nașterea poporului român s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la universala comuniune sufletească, colorează de altfel toate secvențele acestui „film” al „orașului tentacular”. Dinspre agitația și neliniștile lui, textul alunecă pe nesimțite către spații în care, în chiar miezul acesteia, mai poate fi întâlnită natura frustă cu prospețimile ei telurice, „reabilitate” pentru discursul liric modern, ca un contrapunct necesar. Noul Ulise cutreieră, de pildă, piețele de legume, pictate cu o pastă flamandă, într-un specific regim al interferenței regnurilor, punând într-o ecuație nouă elemente ale pillatienei „poezii a roadelor
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de felul celui al jertfei pentru creație din balada Monastirea Argeșului. Dar mitul rezolvă o profundă criză sacrificială prin victima ispășitoare, care este Ana, respectiv Mira din drama lui Blaga, făcând posibilă creația de cultură și civilizație. Ana frânge violența telurică, irațională, malefică, dărâmătoare de ziduri, curmă discordia dintre meșteri și restabilește unitatea dialogică a comunității. În mit, însă, există puternice reminiscențe precreștine, suprapuse, palimpsestic peste un context creștin. Violența malefică este contracarată și învinsă de violența benefică fondatoare, aducătoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
putere, / Dorința de a fi ca el în lume: / Unici. Și această dorință, / Temei la state, națiuni, și cauza / Războaielor cumplite, care sunt / Pașii istoriei, acest e... răul". (Demonism). Creația a fost posibilă numai ca Dumnezeu al Treimii, coborâre în teluric ca Demiurg sacrificat, în noi supraviețuind, astfel, "întoarcerea la fire și dreptate" în contra egoismului izvorând din unicitate. Zice Eminescu: Este un ce măreț în firea noastră, / Dar acel ceva nu din noi răsare. / O moștenim de la Titanul mort, / De la pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Antimetafizica. Lui Nichita Stănescu îi plăcea o "definiție" a personalității lui Bacovia provocată de Grigore Hagiu: "Ce drojdie de Eminescu!" Parafrazând, s-ar putea spune: Ce pâine de Eminescu e acest Nichita Stănescu!" Într-adevăr, dacă Bacovia e "drojdia", elementarul, teluricul redus la neant și neagră deznădejde, Nichita Stănescu s-a înălțat, a concrescut și s-a "copt" din amețitoarele viziuni eminesciene, parcă la ceas de ciocârlie ("până lângă ciocârlii"). De fapt, cam asta vrea să spună insolitul cuvânt antimetafizica, o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dragoste, a lui Stendhal, dar și poeticile de tip baroc). Cât privește personajul Svetlanei Paleologu-Matta, numele de Cristal i l-a dat un prieten medic, Iura. Deși mineralul prin excelență, în stare pură, rezultat a mii de ani de presiune telurică, cristalul aparține mai multor niveluri de Realitate (în sensul celor trei materii ale lui Ștefan Lupașcu), sugerând o puternică natură contradicțională. Înglobează, altfel spus, o subtilă "diferență ontologică". Svetlana Paleologu-Matta invocă definiția transdisciplinară a ființei umane a lui Nietzsche, cea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
poeme, relația om-divinitate, permanență-efemeritate, dorința de a nu se desprinde de concret pentru a înțelege mai bine transcendentul sunt doar câteva din constantele poeziei. Cu următorul volum, Constelații (1935), purificarea prin moarte, chiar apologia morții, îndemnul la un nou „răsărit teluric” sunt dominante. Totuși, întoarcerea spre o existență simplă, arhaică, în universul rural, văzută prin contrast cu lumea citadină, generează un sentiment intens, ce răzbate din mai toate poemele. Neologismele și metaforele complicate, într-un fel chiar greoaie, din versurile începătoare
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
exemplu, în poemul Veghe: „Mai aproape, în lut, / Clipele sună veacuri de ger și promoroacă; Praguri puține-ai trecut / Și ceașca de soare e seacă”. În Poeme de Nord (1937; Premiul Societății Scriitorilor Români) V. tinde spre o „recucerire a teluricului” pornind de la ideea - care îl leagă mai mult de Lucian Blaga - că existența „dumnezeirii”, atingerea stării de grație sunt dependente de omenesc, tot așa cum microcosmosul este dependent de macrocosmos. Efemerul e mediator între om și divinitate, V. găsindu-și substanța
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
substanța credinței în „zâmbetul nestatornic al zilelor și al anilor”. Încercarea de a accede la o treaptă mai înaltă, dorința de a descoperi sensuri noi, de a se sublima sunt elemente permanente în poezia lui. Ciclul este perpetuu: ruperea de teluric, „nașterea cuvintelor”, reîntoarcerea spre pământesc, apoi aspirația către înălțare, de eliberare din material. Totul va fi deplin închegat în Izvoare (1942) nu numai ca imagistică, simboluri și metafore, ci mai ales din punctul de vedere al construcției tehnice. Rima și
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
inițiatic ce duce de la lumea exterioară la cea interioară, aspirația de a capta misterul genezei și de a-l provoca ori de câte ori eul interior i-o cere, strădania de a armoniza extremele (nordul și sudul, solarul și lunarul, diurnul și nocturnul, teluricul și celestul etc.) sunt tensiunile din care versurile își extrag acum substanța. V. a scris și proză: romanele Primăvara în țara fagilor (1938) și Glasul (1957), câteva narațiuni având ca personaje centrale figurile semilegendare ale lui Mihai Viteazul (Vieața lui
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
era creștină, soarta omului a Început să fie judecată, teoretic cel puțin, În funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice În Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, În disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, raționalizează În imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea, fiind vocile destinului. Narațiunile populare pe care le-am analizat, reprezintă, de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu ochiul liber, fiind observate în perioada de vară, încă din antichitate. În continuare voi prezenta criterii de clasificare ale planetelor: • după distanța de Soare: planete interioare (Mercur,Venus, Pământ, Marte); planete exterioare (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto). * după compoziție: telurice: Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto fiind compuse în primul rând din rocă și metal; gazoase: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun în compoziția cărora intră hidrogen și heliu, având densități relativ mici. • după mărime: planete mici:Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto, cu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
fel de « urechi ă ale magnetosferei în care axa polilor magnetici străpunge magnetosfera. Particulele acestea alcătuiesc niște curenți circumplanetari inelari, niște curenți din protoni și electroni ce poartă numele de centuri Van Allen. Nu toate planetele au magnetosfere, dintre planetele telurice numai Mercur și Terra au câmpuri magnetice, Venus (cu toate că are dimensiunile Pământului) și Marte - cu viteză de rotație egală cu a planetei noastre, sunt lipsite de câmpuri magnetice proprii. Cât despre celelalte planete, numai despre Jupiter și Saturn se știe
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
rotație egală cu a planetei noastre, sunt lipsite de câmpuri magnetice proprii. Cât despre celelalte planete, numai despre Jupiter și Saturn se știe că au câmpuri proprii, din mărturia magnetometrelor . Cu toate că există o deosebire atât de mare între o planetă telurică ca Mercur și una gazoasă, ca Jupiter, cauzele care generează magnetismul sunt aceleași. Ele sunt legate în primul rând de istoria comună, de corpuri aparținând aceluiași sistem planetar. Nici un fel de câmp planetar propriu nu ar fi existat dacă, mai
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
exactă. O altă condiție ar fi ca în interiorul corpului ceresc să existe un miez lichid și bun conductor de electricitate. Cele două condiții sunt necesare dar nu și suficiente ! În ideea unei structuri după o schemă comună a interiorului planetelor telurice, nucleul lichid din aliaj de nichel și fier (Ni, Fe) îndeplinește cele două condiții, de fluiditate și conductivitate electrică. Din ce cauză nu se observă la toate corpurile planetelor telurice prezența acestor câmpuri magnetice ? De vină, într-unul din cazurile
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ideea unei structuri după o schemă comună a interiorului planetelor telurice, nucleul lichid din aliaj de nichel și fier (Ni, Fe) îndeplinește cele două condiții, de fluiditate și conductivitate electrică. Din ce cauză nu se observă la toate corpurile planetelor telurice prezența acestor câmpuri magnetice ? De vină, într-unul din cazurile de absență a magnetismului, este rotația lentă în jurul axei proprii (Venus). Dar și Mercur are o rotație lentă și are magnetism, în timp ce Marte are o rotație tot atât de rapidă ca Terra
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
care uneori conduc la ideea că sincronizarea acestora nu-i totdeauna perfectă, pentru că au existat perioade când câmpul magnetic al Terrei a fost absent. În mod cert, acești factori nu lucrează în armonie pe Marte și Venus. 4.12 Planetele telurice Chiar dacă la prima vedere cele 4 planete telurice: Mercur, Venus, Pământ, Marte sunt diferite , ele se aseamănă prin dimensiuni și structură . 4.12.1 Mercur - planeta cu inima de fier * Scurt istoric Mercurius (sau Mercur) a fost un zeul roman
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
nu-i totdeauna perfectă, pentru că au existat perioade când câmpul magnetic al Terrei a fost absent. În mod cert, acești factori nu lucrează în armonie pe Marte și Venus. 4.12 Planetele telurice Chiar dacă la prima vedere cele 4 planete telurice: Mercur, Venus, Pământ, Marte sunt diferite , ele se aseamănă prin dimensiuni și structură . 4.12.1 Mercur - planeta cu inima de fier * Scurt istoric Mercurius (sau Mercur) a fost un zeul roman al comerțului în mitologia romană înzestrat cu aripi
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
a încrețit, observându-se unele cutări ale suprafeței. * Ce există în interiorul planetei Mercur ? Știm că planeta face parte din suita celor 4 planete mici (Mercur, Venus, Pământ, Marte) cu densități mari, asemănătoare Terrei (Tellus) și supranumite din această cauză planete telurice. Modelul acestor planete se bazează pe ideea că în interiorul lor există nuclee masive din fier, mai exact nichel și fier (Nife), nuclee ce poartă numele de sidero sferă. Miezul de fier ocupă cam jumătate din volumul planetei. Se rotește încet
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
o cruce încadrată de un cerc, reprezentând un meridian și Ecuatorul, sau o altă variantă •. * Date importante: 150 de milioane de km față de Soare; planetă stâncoasă a Sistemului Solar; diametru 12.576 Km, cea mai voluminoasă dintre cele patru planete telurice; rotire cu o viteză de aproximativ 110.000 Km/h; la distanța de 149.700.000 Km față de Soare; mișcarea de revoluție în aproape 365.25 zile, iar cea de rotație în jurul propriei sale axe în 23h 56min 4sec; singura
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
doar 6 km; prăfoasă, oferind cerului marțian o culoare maroniu roșcată, permanent spulberată de furtuni uriașe de nisip. * Suprafața planetei are temperaturile solului variind între -50oC nedepășind 20oC vara. Cu excepția Pământului, Marte are cel mai interesant relief dintre toate planetele telurice. La fel ca și Venus, Marte păstrează urmele unei intense activități vulcanice, aici întâlnim cei mai mari vulcani ai Sistemului Solar, cu o înălțime de peste 20 Km. Muntele Olympus este cel mai înalt munte din întregul Sistem Solar, atingând 24
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]