61,456 matches
-
subiectele întoarse pe toate fețele de ziarele centrale în aceste zile. EVENIMENTUL ZILEI a găsit un titlu inspirat pentru sumedenia de revelioane organizate de reprezentanți ai partidului de guvernămînt în București și în țară: “Vanghelion”. Cornel Nistorescu scrie pe această temă în comentariul său din 5 ianuarie: “În unele orașe, oamenii nici n-au mai știut dacă sărbătoresc trecerea în 2004 sau participă la o activitate politico-educativă a Partidului Social Democrat. S-a mâncat și s-a băut pe banii contribuabilului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
pe urmele lor, dacă se repetă haosul de sărbători în circulația din Capitală. * “La an nou, scumpiri noi. Energia, gazele și benzina deschid în forță 2004” anunță ROMÂNIA LIBER| la începutul săptămânii trecute. In același număr Simona Popescu editorializează pe tema România atipică: “Conform ultimelor sondaje, peste 65 % din populație își exprimă nemulțumirea față de situația economică actuală. In vreme ce peste 60 % este de părere că țara se îndreaptă către o direcție greșită. În ciuda situației dezastruoase, românii ar părea că sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
de a face teatru, de a cerceta și de a studia jocul actorului, toate valențele acestui esențial protagonist. Acum cîțiva ani, Teatrul Act a inițiat și a găzduit un colocviu sau, mai degrabă, o întîlnire în care Grotowski a fost tema dezbaterilor și confesiunilor. Michelle Kokosowski și George Banu de la Academia Experimentală de Teatru de la Paris, Monique Borie, personalități importante ale culturii universitare franceze care l-au cunoscut bine pe Grotowski, precum și unul dintre colaboratorii lui, actorul Zygmunt Molik au venit
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
cel mai potrivit (în tradiția cronicii de Crăciun sămănătoriste, menținută de episoadele caritabile de sezon ale serialelor de televiziune), chiar dacă în cele ce urmează subiectul va fi doar schițat. Limbajul jurnalistic, cel politic, registrul colocvial nu pot să evite o temă permanentă și - la noi - resimțită ca foarte acută. În principiu, ar merita văzut care sînt conotațiile afective și judecățile evaluative pe care se bazează în discursul public actual selecția termenilor. Baza ideologică a alegerii poate fi diferită și nu întotdeauna
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
care până atunci le exprimase în scris, transformându-le în imagini. Or, după cum remarcă undeva scriitorul devenit pictor “s...ț l’image est beaucoup plus parlante que la littérature ou le discours abstrait.”2 Miracolul picturii lui Ionesco: întâlnirea dintre temele literaturii ionesciene (angoasa morții, căutarea absolutului, a lui Dumnezeu, destinul omului-marionetă etc.) și mâna de pictor naiv a lui Ionesco. Zürich. Din tramvaiul 10, care coboară pe Universität Strasse zăresc, pentru o fracțiune de secundă în vitrina galeriei de la numărul
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
atmosferei publice de după neașteptatul succes al României Mari în alegerile din 2000). De altfel, o trăsătură specifică acestui volum este aplecarea spre un criticism social sensibil în cîteva proze - e vorba de Povestea cubului Rubik, fermecător scrisă, totuși pe o temă de corectitudine politică (tînărul retardat mintal, pasionat de cubul rubik, ținta suspiciunilor muncitorilor de pe șantier, a preotului, a femeii de serviciu a preotului, a polițistului) ce practic nu duce nicăieri; mai mult, notațiile obsesiei monomaniacale a personajului fac riguros parte
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
nicăieri; mai mult, notațiile obsesiei monomaniacale a personajului fac riguros parte dintr-o tradiție literară bogată (recent tradusa Flori pentru Algernon, de pildă). O formă benignă de didacticism, de demonstrativism, minează și Bunicul s-a întors la franceză, avînd drept temă chestiunea spinoasă a recuperării trecutului, pe care toți l-ar vrea ținut la o distanță cît mai aseptică - și criticul care-i cere bătrînului să-și scrie cartea în franceză, în speranța că-l va descuraja, și nepotul care-l
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
de informații ca între coperțile unei cărți și viceversa. Dacă vrem ca tinerii să reînceapă să frecventeze bibliotecile, eu cred că ar fi suficient ca bibliotecile să-și diversifice oferta, să propună alternative (dacă tot am vorbit, pînă acum, pe tema asta). Chiar cunosc destul de bine o bibliotecă vieneză importantă, care le propune cititorilor mai multe variante de bibliografii, în care combină cărțile cu informația de pe web. În fond, trăim într-o societate democratică, al cărei scop declarat e să ofere
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
de după revenirea lui de la Paris, ce durează până la începutul celui de-al doilea război mondial. Față de publicistul Vinea, despre care am vorbit mai pe larg într-un articol din numerele trecute ale revistei calificându-l pragmatic în alegerea subiectelor pe teme politice și sociale sau pamfletar în portretele făcute contemporanilor săi, Mihail Sebastian e fidel domeniului literaturii. Face recenzii, cronică de întâmpinare, cronică teatrală, dezbate noile formule din romanul românesc și străin (Proust rămâne de departe marea lui dragoste); chiar și
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
planeta inventată de cei din organizația care nega existența lui Dumnezeu scriu o enciclopedie la fel de fictivă (ficțiune de gradul doi) care invadează realul pământean. „Și lumea toată va fi Tlön”, căci ficțiunea generează realul. Povestirea face legătura cu a doua temă esențială a creației lui Borges: lumea ca bibliotecă. Pe această planetă fictivă, creată după chipul și asemănarea autorului, „subiectul cunoașterii e unul și etern”, deci literatura nu poate avea decât „un subiect unic” cu „infinite variații”, mai mult, „cu toate
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
intitulat însă în contradicție cu textul Noapte bună, Constantin Noica! (căci nu de o despărțire de filosoful de la Păltiniș e vorba, ci de o încercare de a-l regăsi) și care debutează cu obsedantele de-acum considerații ale autorului pe tema culturii române posdecembriste. Dl Bădiliță, care crede a nu datora României decît cîteva iubiri și cîteva iluzii (pierdute, desigur!), ceea ce, în fond, e problema lui personală, se răfuiește din nou cu intelectualii și criticii din țară. Ce poți face decît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
unul religios în particular. Nefiind doar o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. În mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
din presa anilor ’30. De asemenea, dl Maurin știe bine culisele afacerii Lavastine din Franța, numind unele persoane care s-au aflat în spatele autoarei cărții Uitarea fascismului. Sînt destule nuanțe în text și cîteva erori. O contribuție complementară pe aceeași temă este, în același număr de revistă, aceea a dlui Mac Linscott Ricketts. * În revista Spiritul critic („revistă cu volum și periodicitate variabile”), numărul 4, descoperim un Nicolae Breban în ipostază de critic literar: O viziune a presentimentelor la Nichita Stănescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
un turnir între expresivități, și nu între esențe, nu sunt sigur că foarte mulți privitori au deslușit pozițiile apărate de cei doi. Din informații indirecte, am aflat că două zile mai târziu, la „Întâlnirile României literare” de la Clubul Prometheus, având tema „Scriitorii și Securitatea”, turnirul dinesciano-popescian a continuat cu și mai mult aplomb. Nu are importanță cine a învins, pentru că eu cred că de pierdut pierdem cu toții. Cu adevărat fundamental nu este să facem analize ale eșecurilor de până acum, ci
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
din partea psihanalizei: nevoia de autoritate, de un alt «tată» - sau, dimpotrivă, paricidul, diverse complexe...”. Prea posibil! Însă noi preferăm a reține, cum am spus, inconformismul, fibra incredulă, inadaptabilă, id est inteligența propriu-zis critică a eseistului care și-a ales o temă pe potrivă. Nu întîmplător scrierea în cauză a avut parte de dificultăți torturante, prelungite în timp. Scrisă în 1972 și înfățișată de îndată spre editare, cartea, deși deloc „subversivă”, s-a văzut interzisă pînă-n 1990 (a apărut în 1991): „după
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
și nonvizuală, creștinismul oriental și-a însușit cu o anume vehemență, de cîteva ori de-a dreptul fundamentalist și belicos, interdicția decalogului în ceea ce privește ,,chipul cioplit”. Chiar și numai distrugerea sălbatică a imaginilor, șirul de excomunicări și dezbaterile fără sfîrșit pe tema imaginii din vremea lui Leon al III-lea Isaurul și a urmașilor sînt suficiente și convingătoare. Pe celălalt versant european, pe cel apusean, lucrurile stăteau puțin mai altfel. Moștenitor direct al unui aristotelism generic și al clasicismului greco-roman, al acelui
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
oricare alta din aceeași categorie, aceste lucrări pot fi percepute ca o acțiune simetrică, abreviată pînă în vecinătatea interjecției, la Himerele lui Paciurea. Însă momentul care închide cea mai amplă și mai profundă luptă a sculpturii împotriva ei înșiși este tema Păsărilor, începînd cu Măiastra cea abia temperată în elanu-i figurativ și terminînd cu Pasărea în văzduh, cu acea flamă care despică spațiul prin propriile-i energii luminoase și calorice. Ceea ce Brâncuși începuse prin Ecorșeu se încheie cu Pasărea în văzduh
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
citite. Cartea e un lung eseu despre imaginarul morții din perspectivă antropologică și psihanalitică și, secundar, un discurs despre nesiguranța constitutivă și inerentă a cercetătorului în fața subiectului pe care-l studiază. Textul e unul greu, dens, dificil nu doar prin tema abordată, ci în primul rînd prin concentrarea de erudiție. Bibliografia numără douăzeci de pagini și majoritatea titlurilor sînt cărți străine, de strictă specialitate. Pe fiecare pagină a cărții sînt citați mai mulți dintre autorii cuprinși în bibliografie și întreg discursul
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
necontenit, colindînd desculț toate colțurile pămîntului, pentru vina de a fi cerut crucificarea lui Iisus și iertarea lui Barrabas. „Apariția acestei cărți populare - notează autorul la începutul studiului - a constituit o piatră de hotar în elaborarea concepției europene despre evrei. Tema lui Ahasverus, evreul rătăcitor, a fost reluată în sute de poezii, povestiri, romane sau piese de teatru, în eseuri, în cercetări științifice sau comentarii teologice, într-o puzderie de lucrări istorice sau memorialistice. ș...ț Dintre legendele evului mediu și
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
spinos și frecvent pus în discuție este prețul cărților. Există părerea bizară că o carte trebuie să fie dată aproape gratuit. Gheorghe Crăciun pomenea într-un articol că, încă din anii ’70, Mircea Nedelciu își făcea lucrarea de diplomă pe tema cărții ca marfă. Ideea încă stînjenește pe mulți. N-am să înțeleg niciodată de ce prețul la hainele din magazinele de pe Calea Victoriei, de pildă, nu îmbolnăvesc pe nimeni, sînt asumate ca un dat inevitabil (o bluză de vară, destul de urîtă, dar
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
Cronicar Caragiale și Eminescu În Luceafărul din 19 noiembrie, dl Dan Puric acordă un interviu în care tema principală este, firește, situația teatrului. Actorul și regizorul Dan Puric este, fără îndoială, dincolo de calitățile sale profesionale, și un om inteligent. Așa că ne miră oarecum unele contraziceri din textul încredințat Alinei Boboc. Dacă ne luăm după titlu, care este un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
struțocămila șchioapă (ființă de două ori imperfectă): „Deci, pe minunatele noastre meleaguri mioritice s-a mai născut o minunată struțocămilă șchioapă” (forum Ciberplai, 19.11.2003), sau, într-un bizar text de horoscop, turma de struțocămile: “Ocoliți științific disputele pe teme financiare și morale că la un loc se adună de o turmă de struțocămile, de nu aveți grajduri” (vlg.sisnet.ro, nr. 3682, 2001). Predilecția discursului publicistic actual pentru stilul ironic și mai ales pentru tema haosului național îi asigură
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
Ocoliți științific disputele pe teme financiare și morale că la un loc se adună de o turmă de struțocămile, de nu aveți grajduri” (vlg.sisnet.ro, nr. 3682, 2001). Predilecția discursului publicistic actual pentru stilul ironic și mai ales pentru tema haosului național îi asigură struțocămilei o bună circulație mediatică.
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
lui Ovidiu, la Kafka, Boris Vian sau Eugen Ionescu) este dublată de o pildă morală prin care autoarea satirizează o societate coruptă și totuși posedată de obsesia unei vieți “autentice”. După Truisme, scriitoarea, autoare a unei teze de doctorat pe tema autoficțiunii în literatura franceză contemporană, a mai scris șase romane (Naissance des fantômes, Le Mal de mer, Précisions sur les vagues, Bref séjour chez les vivants, Le Bébe, White), bine primite, dar fără răsunetul debutului, care a făcut-o celebră
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
acord cu comentariile prietenului meu Matei Călinescu la Un om mare și Nouăsprezece trandafiri din ultima sa carte,10) pe care am putea-o lua ca pe o interpretare „legionară”. - În The Romanian Roots... afirmați, la un moment dat, că „tema unificatoare” a scrierilor lui Eliade o constituie „imposibilitatea de a recunoaște miracolul”, idee pe care o regăsim și la Matei Călinescu - „problema miracolului și deghizările prin care devine de nerecunoscut este centrală” (în literatura lui Eliade) - și, de altfel, la
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]