21,512 matches
-
se poate vorbi despre literatura română din Basarabia. Dar uneori și un poet singur poate ține loc de generație! M.V.: A existat vreodată vreun grup literar cert în Basarabia (bineînțeles, în afară de cele din barul de la parterul Uniunii Scriitorilor)? E.G.P.: Mă tem că au existat numai grupuri de interese. Și, dacă trecem Prutul, vedem că în România postbelică au existat doar oniricii, ca grupare constituită, și "Școala de la Tîrgoviște" (ultima, mai ales în scrierile critice). Totalitarismul n-a prea tolerat bisericuțe autocefale
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
Din ce cauză n-au urmat și alte antologii '80, doar chiar și prin prefață (dar nu numai) autorul face o provocare, aruncă o mănușă? E.G.P.: Cine dintre optzeciști s-ar încumeta să ridice mănușa aruncată de A. Mușina? Mă tem că doar A. Mușina! Astfel că n-ai decît să-i readresezi întrebarea. M.V.: Ce sînt pentru dvs. "luptele" mai mult sau mai puțin literare în care adesea ați fost implicat? Oare n-ați ajuns la critica literară de la această
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
am referit la acest discurs cu cîteva numere în urmă, în "România literară", cu prilejul prezentării cărții lui Alan Sokal și Jean Bricmont, promițînd atunci să revin. Promisiunea s-ar fi dovedit poate vană dacă o altă carte, dedicată aceleeași teme mult dezbătute astăzi, poststructuralismul, nu mi-ar fi readus în memorie argumentele lui Rorty. Cartea cu pricina îi aparține francezului François Dosse, ea a apărut la Paris în 1995 și a fost tradusă în engleză anul trecut de Hassan Melehy
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
asemenea cărți au succes garantat datorită exotismului lor: Dosse oferă o mini-istorie (și o sociologie, ceea ce e cu atît mai apetisant) a coteriilor intelectuale din Franța, tărîmul spiritual de care Noua Lume nu încetează să se minuneze și să se teamă. Autorul volumului nu poate fi acuzat de vreo deformare sau supra-simplificare a teoriilor pe care le prezintă. Prezentarea lui are acuratețe, discernămînt al alegerii detaliilor, ingeniozitate a sintezei, și mai ales oferă o interesantă viziune asupra structurării principalelor direcții în
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
vor să înțeleagă că problemele României nu mai coincid cu temele și cu obsesiile acestuia. Dar cînd un om care reprezintă puterea în Senatul României, se întoarce la temele ceaușismului, comparîndu-le, nesăbuit, cu temele democrației și ale actualei puteri, mă tem că publicul nu numai că nu pricepe nimic, dar efectul imediat ar putea fi acela că, discutînd demagogic despre problemele acute de azi ale oamenilor obișnuiți, Adrian Păunescu se străduiește fără să știe (?) pentru sporirea voturilor PRM, partidul care își
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
artă; genul de lucruri pe care nu le-ai putea uita niciodată, dar pe care preferi să le privești în ramă, pentru că a le trăi este insuportabil. în această cheie pot fi vizualizate cearșafurile albe pe care personajul Vasile se temea să nu le murdărească atunci cînd își va tăia venele (11 și 32 de minute), inima bătrînului cu un rucsac soios lăsată "să zvicnească// înfiptă-ntre rafturi" cînd acesta părăsește un anticariat (Eu cu Mihai Ignat discutînd despre Thomas Wolfe
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
Externe în 1877, în care calitate a declarat, în parlament, independența țării, apoi a fost nevoit să se mulțumească numai cu mandatul de deputat sau senator, nemaiocupînd nici o demnitate publică în stat. Dar cuvîntul său, atunci cînd îl rostește, era temut și ascultat. În 1891, bolnav, moare la 74 de ani, pe masa de operație a unui spital parizian, uitat și sărăcit. Fusese un orator strălucit și un discurs al său mai important putea să creeze lesne un răscolitor cutremur parlamentar
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
lesne un răscolitor cutremur parlamentar. Și asta nu numai în vremea sa de glorie de sub domnia lui Cuza Vodă ci și mult mai tîrziu, nimicindu-și efectiv, prin verbul său persuasiv și patetic, adversarul sau adversarii. De aceea, tocmai, era temut chiar cînd era ținut în planuri de rang secund. Cum e îndeobște știut, s-a angajat devreme în activitatea publicistică. După ce a colaborat la publicațiile lui Asachi, creează la Iași, împreună cu Alecsandri și Const. Negruzzi, revista Dacia literară, de interes
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
covîrșit de fertilitate, apare ca un motiv al său predilect: "Să ne lăsăm în voia aerului/ ce ne strînge/ ușor/ de gît/ să ne apropiem/ de un loc gol/ care ne iubește/ și nu ne mai pasă nu/ ne mai temem/ iubirea noastră este nepăsarea/ pămîntului din care crește iarba/ și care îndură putredele stîrvuri/ în pîine/ cu iubire/ preschimbîndu-le" (În voia aerului). La fel, "punctul central", blanchotian ce se metamorfozează existențial: "Acolo/ mă întorc mereu/ către acel punct central/ din
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
fluidă" (Îmbrățișări). Sau următorul exercițiu de consubstanțiere cu arborii și cu pămîntul: "firească ființă ne încearcă/ noaptea în copaci schimbîndu-ne/ exercițiu de ființare în ploaie cu păsările/ prin tine ne apropiem mai iubitori/ de pămîntul/ pat pregătit de care ne temem" (În ploaie). Un alt nivel e dat de contemplație. Detașată de natură, în calitate de eu ce-și recunoaște identitatea, autoarea se întoarce asupra naturii cu o subtilă nostalgie care are ca subtext recunoașterea delimitării. Simțămîntului brut de contopire îi ia locul
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
dar îmi era rușine să recunosc, ca și cum ar fi fost vorba de o boală rușinoasă. Spre sfârșitul școlii însă, pe când ne pregăteam pentru bacalaureat, mă dădusem bătut. Colegii mei mă declaraseră poetul școlii, nu fără o anume ironie, de ce mă temeam mai mult. Așa cum se zice: leneșul școlii, trântorul școlii. Era ca și cum aș fi ieșit din rândul normal al elevilor. * * * Pe urmă, veni războiul. Urmară cursurile de la Facultatea de litere și filosofie, cu Vianu, Ralea, Gusti, Vulcănescu, Mircea Florian și alții
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
existat - au fost asigurate de relații amicale, mai ales că majoritatea scriitorilor lucrează în presă. De altfel, cîți critici români mai fac azi cronică de întîmpinare? " Există o explicație!" - vorba unui personaj contemporan (și reprezentativ). Există enșpe explicații, dar mă tem că nici una nu ne poate consola. Din acest colț de pagină îndrăznesc să lansez un apel al cărui patetism nu este trucat: - scriitorilor menționați și tuturor celorlalți - dacă mai aveți ceva de spus, vă rog, spuneți!; - editorilor - știu care vă
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
am auzit, cum se spune, din tîrg. Aroganța devine uneori agresivitate curată. în două numere din Cotidianul (3 și 10 august), dl Liviu Ioan Stoiciu se referă la mafia manualelor alternative. Eu știu că există mafie în România, dar mă tem că dl Stoiciu o caută unde n-are cum fi. Sau, mai exact, unde n-ar putea fi, dacă dna Andronescu nu venea cu fatidicul număr trei. Dl Stoiciu profită de un subiect care-i este străin ca să dea cuvîntul
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
un fenomen mondial și, deci, parte a mondializării. Deși beau coca-cola, ascultă rap și urmăresc seriale americane și telenovele, oamenii rămîn înrădăcinați în propria cultură; națiunile, chiar și cele mai sărace, sînt conștiente și mîndre de propria identitate și se tem să nu fie absorbite, dominate. Discuția a fost pasionantă. Referindu-se la recentele violențe de stradă ale anarhiștilor de stînga din timpul Reuniunii G8 de la Genova, Mihai Zamfir și apoi, preluîndu-i ideea, Nicolae Manolescu au adus în discuție o nuanță
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
injuriilor cu care era potopit de unii (mai ales de neîntrecutul Gh. Grigurcu) încît nu voia să mai publice nimic! Ipoteză, totuși, exclusă de vreme ce, în exilul berlinez, a pregătit și a publicat cunoscutul său studiu despre Cercul de la Sibiu. Se temea, oare, de tema cărții sale abandonate pentru a nu-și atrage neplăcute atacuri antisemite? Oricîte ipoteze s-ar mai formula, rămîne faptul nud și rece că de la el a rămas acest manuscris chiar în două exemplare, unul în biblioteca sa
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
părți pozitive, dar mai ales părți negative. Partea bună e că românii încep să distingă între organismele internaționale, renunțând la entuziasmul naiv al integraționismului cu orice chip. Partea proastă e că nu sutem realiști în alegeri. Aceiași români care se tem de-un război în zonă nu percep că singura garanție în actualul context o constituie aderarea la N.A.T.O.: numai aceasta oferă - și va oferi mult timp de-aici înainte - un scut invincibil posibilor agresiuni externe! De asemenea, ei nu
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
17-23 iulie, 22 vine cu un instructiv și spiritual studiu al d-lui Andrei Oișteanu, intitulat Țara meșterului Manele. E vorba de tradiția manelei la români. Cronicarul nu îl recomandă amatorilor actuali de manele, nici copiilor-minune ai popularului gen. Se teme că îi va apuca durerea de cap. Tuturor celorlalți, da, cu entuziasm. Cravata premierului și sugestiile" președintelui Mai toate ziarele au publicat la începutul săptămînii trecute știrea că premierul Năstase are de gînd să introducă un model unic de cravată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
doi îndrăgostiți aflați la uriașă distanță unul de celălalt: ea la Praga, el într-un orășel din Noua Zeelandă. Amîndoi căsătoriți, amîndoi cu copii și slujbe importante acasă. El vrea să lase totul pentru a fi alături de ea. Iar ea se teme că ar fi o imprudență cu nefaste consecințe. El e căpitan de vapor, dispus să renunțe la cursele pe ocean pentru navigația în sus și-n jos pe un rîuleț în Cehia rurală. Ea e convinsă că o asemenea decizie
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
Carmen Maria Mecu pare uneori mai absorbită de bibliografie decât de poezia analizată; erudiția devine un handicap. Amendabile întru totul sunt de pildă fraze ca: "Pe această potecă a înțelepciunii, Nichita Stănescu se întâlnește cu Albert Einstein - care nu se temea de moarte, pentru că o considera un prag spre o altă formă a vieții eterne (înțelegând prin "viață" chiar și risipirea sa în univers sub formă de microparticule) -, cu Norbert Wiener, pentru care "a trăi" are valoare în sine"... (p. 168
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
în 1980, despre fizionomia deceniului al treilea din al douăzecelea secol, pentru a reconstitui imaginea acestei teme devenită absorbantă și exclusivistă mi-au trebuit nu mai puțin de o sută de pagini) realizezi de îndată realitatea acestei observații. Nu pretinse teme strict locale sînt rostul filosofiei (inclusiv ale celei românești), ci problematica general umană. De aici și numai de aici, din acest unghi de incidență, trebuie pornit cînd se examinează istoria cugetării filosofice românești. Dl Costică Brădățan pornește de la ideea, bine
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
chair ale "tuturor'?). A numi pe cineva "balcanic' nu credem că ar fi mai puțin onorabil decît italic sau iberic (contele Keyserling vorbea, bunăoară în L'analise spectrale de l'Europe, despre "caracterul senioral' al turcilor!). Reproșîndu-ne o prejudecată, ne temem că dl Alexandru George cade el însuși pradă uneia. De ce ține a lua neapărat conceptul cu pricina pe latura sa peiorativă? Chiar contextul în care am înscris analiza personalității d-sale, cu pronunțat pigment balcanic în perspectiva noastră, exclude ipoteza
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
acolo unde într-adevăr sunt fericiți.' Teddy își prevede propriul sfârșit (faptul că urma să fie împins într-o piscină golită de apă de către sora sa mai mică), fără ca acest lucru să-l tulbure. 'E atât de stupid să te temi. În fond, nu faci altceva decât să scoți răul din tine când mori'. Îndepărtarea egoismului, obiceiurilor izbucnind din pasiuni, îndelung înrădăcinate, iluminarea - brusc obținută, ca printr-o lovitură cu o singură mână (povestirile au drept motto un paradox Zen: Noi
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
importante și de primejdii inventate ad hoc și vom fi mai atenți la problemele ignorate, care tind să se eternizeze. Folosesc acest plural cu gîndul la cei din breasla mea, nu la politicieni. Aceștia din urmă vor renunța la falsele teme numai în măsura în care nu vor găsi în mass media ecouri prielnice pentru a se agăța de ele. Poate că vom vorbi mai puțin despre regionalism, despre regățeni, ardeleni și moldoveni pentru a cerceta în schimb, mai îndeaproape cele trei sau patru
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
ordine pe membrii coaliției. Nu cred că e vina lui că liderii acestor partide au făcut toate jocurile politice posibile pe spinarea coaliției. Nu cred iarăși că în România un președinte care n-are în spate o forță politică de temut ar avea altă șansă decît dl Constantinescu. Fostul președinte al României a părăsit Cotroceniul singur. Nu l-a așteptat nici un partid la ieșire. Din cîte știu, dl Constantinescu e și astăzi la fel de singur politic. D-sa atacă Puterea în calitate de persoană
Întoarcerea lui Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15668_a_16993]
-
Dacă dl Constantinescu are într-adevăr intenția de a se întoarce în politică va trebui să continuie această, să-i spunem, pregătire de artilerie susținută de o singură piesă, pînă cînd va avea și un partid să-l sprijine. Mă tem însă că dl Constantinescu nu se va mai întîlni vreodată cu șansa din 1996.
Întoarcerea lui Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15668_a_16993]