1,086 matches
-
SECRET NOTĂ-SINTEZĂ Săvescu Alin, fiul lui..., profesor de istorie... A fost semnalat cu următoarele aspecte: în 1978, avizat negativ de a pleca la post în Italia, stabilindu-se unele divergențe în familie; în noiembrie 1978 a fost semnalat cu comentarii tendențioase privind întâlnirile conducerii superioare de partid și de stat... (NB: același text de mai sus); cumnata și cumnatul au întreținut legături cu fugarul... din Franța; unchiul soției (fratele socrului), Predescu Nicolae, decedat în anul 1947, a fost polițist în Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
la Berlin... Aveam să vizitez Italia și Roma după 1989, în mai multe rânduri și nu în calitate de secretar II, ci de Director în MAE în misiune, ceea ce era altceva. Citind, totuși, recent nota "Cooperativei" din noiembrie 1978, cea cu "comentariile tendențioase", îmi dau seama că era o "făcătură grosolană" a unui "om de bine". Fără exagerări, sunt un om cu toți neuronii funcționând la capacitate optimă, mereu "pe fază" și cu o experiență de 10 ani pe atunci în MAE și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
soția sa, a cărei zi de naștere a coincis cu masa respectivă. Din verificările întreprinse prin sifonul Nistor, Ifrim..., cât și din discuțiile cu însărcinatul cu afaceri, rezultând că nu se confirmă semnalările existente... (șoferul) este cel care a difuzat tendențios aceste "informații" prin mai multe canale, deoarece era criticat deseori de șeful de oficiu pentru inactivitate și stare permanentă de ebrietate. Ifrim și Nistor au precizat că nimeni nu a văzut pe invitați dând cadouri lui Săvescu Alin sau soției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
integrarea europeană pe care o punem în pericol cu astfel de pseudocercetări și de rezultate, când singurii îndreptățiți să facă cercetări sunt sociologii. Mai mult, ei le-au și făcut și acestea contrazic rezultatele noastre (y compris: diletante, iresponsabile și tendențioase). Președintele ASR somează de asemenea SNSPA să facă publică baza de date „în 3 zile!”. Între altele, la o minimă documentare, președintele putea citi negru pe alb că eu am condus proiectul ca întreg, iar Ana Bulai, sociolg, a coordonat
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
primele încercări de a-și bate joc de acel bun tânăr, serviabil și evlavios, camarazii săi au început să-l îndrăgească și să-l respecte. Ajungea prezența sa pentru a da un ton diferit conversației. Dacă discursul aluneca spre subiecte tendențioase ori hazlii, la apariția sa, auzea șoptindu-se o pasare de cuvinte: «Să schimbăm vorba, că vine Calabria». Apoi, cu bolnavii, se găsea în mediul său. Părea că ar fi făcut meseria aceea dintotdeauna. A pus atâta suflet încât a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și trimiterea acestuia pe Insula Diavolului. Una dintre manifestări cea mai tipică a fost aceea de a se căuta imediat, prin intermediul presei, adevăratul vinovat, sugerîndu-se chiar un nume. Dacă opinia publică mușca momeala, exista speranța unor polemici, a unor articole tendențioase și violente, o întreagă orchestrație de la pianissimo la fortissimo, cu fericita perspectivă de a provoca fisuri în organizarea armatei franceze și o slăbire, prin aceste mișcări interne, a sistemului de apărare națională. Prin ce intuiție dacă nu cumva prin șoapte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să relev după cele aflate la Roma ca ministru pe lîngă Quirinal în toamna lui 1913 că modul în care a fost judecată comportarea trupelor italiene a fost peste măsură de exagerat, din lipsă de informații, altele decît corespondența reporterilor tendențioși, și mai ales din necunoașterea ciudatei organizări a efectivelor trimise pe celălalt țărm al Mediteranei. Primul-ministru, Giolitti, același om care avea îndrăzneala să atace Turcia, acceptînd consecințele extreme ale acestui gest, dădea, în calitatea sa de ministru de Interne, recomandări
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și în spaima de a fi surprinși; a patra, printre morcovi, cu o vădană care nu suportă căsătoria decât cu libertatea diversiunii erotice. În alte cazuri stimulente erotice sunt ceapa, prazul. În Omul descompus femeia erotică e tuberculoasă. Senzual și tendențios, F. Aderca e împiedicat de aceste note să izbutească în roman. Deși cu excelente pagini de evocare a campaniei pentru întregire, romanul 1916 eșuează în tezism. Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor duc sarcasmul până la bizarerie. Mai fericit este basmul viitorist
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se socoate poetă și muzicantă, încît bietul târgușorul nostru geme de versurile și de sonatele ei; de aceea noi toți o numim Muza de la Burdujăni." Scopul pentru care a scris C. Negruzzi această farsă, căci această bucată e nu numai tendențioasă, ci curat tezistă - cum dealtmintrelea vom vedea -, așa e întreaga operă a lui Alecsandri, am putea spune a întregii literaturi mai vechi românești, scopul ni-l spune autorul însuși într-o "notă" de la sfârșitul piesei: "... Noi am fost zis - nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dispreț despre istoricii ardeleni, mai întîi pentru că falsificau adevărul istoric și al doilea pentru că au fost niște simpli cronologiști. Eminescu răspunde: " Acei oameni, acei istorici care au început istoria noastră cu o minciună, după cum zice dl Maiorescu - de au scris tendențios și neadevărat, scuza cea mare nu o găsești tocmai în tendința și neadevărul lor? Trebuie cineva să fie mai mult decât clasic, pentru a pretinde de la cel persecutat ă...î să fie în toate drept ă...î Șincai - chiar dacă n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de realitate, pentru că Mișcarea Legionară n-a făcut politica burgeziei, ci a susținut înteresele întregei națiuni. Mișcarea Legionară n-a instigat la ură națională. Ea n-a asuprit nici alte neamuri și nici minoritățile naționale. Astfel se dovedește că definiția tendențioasă pe care o prezintă DEX nu corespunde conținutului cuvântului „naționalism” așa cum l-au înțeles și lau pus în aplicare legionarii. Potrivit ideologiei legionare, naționalist este acel cetățean care se străduiește să realizeze maximum de bine pentru națiunea sa. El luptă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
starea lui mai bună, sunt date la o parte. Se caută doar cele alerte, panicate, spăimoase. Iată, așadar, viciul de fond al imaginii lui Eminescu: instrumentarul care a forjat-o și a fixat-o în conștiința publică este incomplet, folosit tendențios, și apoi scos din atenție după ce a fost pus la lucru. Se folosesc scrisorile Hanrietei după moartea ei fără ca nimeni să se sesizeze; mai mult chiar: se ia din ele doar ce convine. Și încă: scopul direct este ca binefăcătoarea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
costa pe la 1876 treizeci ori patruzeci mii de lei, astăzi costă zecimi de milioane. Guvernul liberal avea țara de partea lui. Incontestabil este că la 1876 regimul conservator era foarte nepopular în mase. Fie datorită politicii sale, fie datorită propagandei tendențioase a opoziției, adevărul este că guvernul lui Lascăr Catargiu avea împotriva lui cel puțin 9 din 10 a opiniei publice. Acapararea puterii de către partizanii dualității Rosetti-Brătianu, adică de către partidul roșu, a provocat, firește, sfărâmarea acelui mare Partid Național-Liberal care se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
proțapului nu poate spune «cotcodac»!” *M-a cuprins sila cînd am citit „cronica dramatică” semnată de Genoiu în „Tribuna”. E un pupat lung, apăsat, bălos al unui obraz pe care, în urmă cu doi-trei ani, îl maculase printr-o critică tendențioasă: cel al Teatrului de Stat din Bîrlad. Ce-mi displace mai mult e că publiciștii de felul lui ignoră ținerile noastre de minte. În rigiditatea mea de om cu o singură față nu pot admite atari metamorfoze. La cîteva minute
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un colectiv de femei, descoperă brusc - așa cum i s-a întîmplat Măndicăi Mardare, scoasă din redacția revistei (din cauza fratelui, sculptorul Nicăpetre, rămas în străinătate) și mutată la Biblioteca Județeană - că, majoritatea, acestea sînt „rele și proaste”, gîndesc fistichiu, dau interpretări tendențioase unor vorbe și gesturi firești, se pierd în amănunte. Chiar Toma Jămneală și Tudor Stanciu, foști colegi la „Steagul roșu” (de a căror vulgaritate era sătulă), i se par acum mai agreabili decît unele din actualele colege. Deși dobîndită de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mulțumești degeaba, a oprit-o el: te-am făcut gîscă!” Pînă acum perestroika dă satisfacție îndeosebi celor care au patima cititului, interesați de părțile istoriei contemporane ținute sub obroc sau prezentate deformat (biografii falsificate integral sau numai retușate, evenimente interpretate tendențios, cu omisiuni). Entuziasmați de ceea ce li s-a oferit, unii dintre aceștia s-ar mulțumi, la o adică, și cu atît, în ipoteza că restul componentelor procesului de restructurare n-ar da rezultate. Într-un articol patetic („Nous ne serons
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
călcat pe inimă și a revenit. „Haideți să discutăm despre altceva”, l-am îndemnat. „Nu sînt suficient de informat în privința intențiilor ungurilor. Articolul pe care mă considerați obligat să-l citesc are defectul că e polemic, iar polemicile sînt întotdeauna tendențioase, exagerate”. „Cum nu sînteți informat?”, m-a luat el iarăși la rost. A crezut că-l ironizez. Mi-a spus că el știe istorie, filologie, latină, aceasta din urmă atît de bine, încît ar putea să facă un doctorat. L
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe care le realizați, de asemenea depășiri de normă, realizări peste plan, mărirea producției din an în an, atât de mult, mă mir că nu plesnește, călătoriile pe care le faceți, primiri de demnitari străini și ceva știri externe foarte tendențioase. Nimic negativ de la noi, nimic negativ din țările frățești, totul merge bine, ca pe roate. Aceasta se poate numi presă? Aceasta își îndeplinește rolul pe care trebuie să-l aibă o presă într-o țară democratică? Se mai dă publicității
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dar foarte convingătoare. Vă mulțumesc. Preoți Viorel Dumitrescu și Liviu Negoiță, New York, [vara] 1984, difuzată la 15 septembrie 1984 Ce se întâmplă cu preotul ortodox Vinchici Ionel? Preotul Vinchici Ionel a fost depus din treaptă în august 1982, din motive tendențioase și arbitrare, deoarece s-a făcut promotor și apărător al drepturilor religioase în România socialistă. Părintele Vinchici este născut la 20 noiembrie 1950 în Hisiaș, județul Timiș, este căsătorit cu Elena Vinchici, căsătorie din care au rezultat doi copii, Ramona
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și o parte din cei indiferenți, marea majoritate care simpatizase cu Mișcarea Legionară privea argumentația ei cu foarte multă neîncredere, cu atât mai mult cu cât fiecare putea găsi fără dificultate contradicții grave între fapte reale, cunoscute direct și însăilarea tendențioasă din paginile ei. Rolul legionarilor din țară era ca prin discuții angajate de la om la om să combată valul de calomnii susținut de presă și mai ales de agitatorii regimului, care puteau aduce orice acuze, chiar inventate, fără a putea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nr 41.426 din 23 August 1941, referitor la interdicția deplasării evreilor din lagărele de muncă, aceasta bazată pe următoarele considerente: 1) Cu ocazia diferitelor deplasări, acești evrei au posibilitatea de a propaga ideile comuniste și de a răspândi zvonuri tendențioase în rândurile populației, contrare siguranței Statului. 2) Prin localitățile pe care le vizitează, sau au libertatea de a locui cu chirie, acești evrei întrețin legături nepermise cu femei românce - datorită faptului că au bani - sfruntând astfel morala și atingând chiar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
constatat că nu toate unitățile armatei dau atenția cuvenită acțiunei de educație, propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor. În unele garnizoane, în special în garnizoanele din Moldova, starea de spirit a trupei este influențată de elementul evreiesc prin răspândirea zvonurilor tendențioase și defetiste. La unele unități s-a constatat chiar că, evreii rechiziționați pentru lucru iau masa împreună cu trupa. Pentru remedierea acestor stări de lucruri, dăunătoare oștirii se ordonă următoarele: - Să se aplice întocmai „Instrucțiunile pentru conducerea acțiunei de educație, propagandă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
F., a răspuns atacurilor din „Literatorul” cu o Epistolă deschisă către homunculul Bonifaciu (rămasă în manuscris în timpul vieții poetului, ea conține germenii Scrisorii II). Unui examen negator sunt supuse scrierile lui Maiorescu în două articole, intitulate Despre stil; este proclamată tendențios lipsa, la noi, a unei critici literare. F. a scris versuri în română (Ritmuri și rime, 1892) și în franceză (Quelques vers. Au profit des blessés, 1877); căznite jocuri prozodice, ele au contribuit totuși la împământenirea unor forme fixe. Poemul
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
și poezia populară. Nu mai puțin importante sunt contribuția publicației la răspândirea cunoștințelor științifice și la combaterea, în spirit iluminist, a concepțiilor învechite, precum și aportul ei la clarificarea chestiunilor de limbă, literatură și ortografie, la respingerea unor afirmații eronate și tendențioase, emise de diferiți istorici și publiciști străini în legătură cu originea limbii și a poporului român sau în legătură cu istoria noastră națională. R.Z.
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
naționalismul extremist. Însă negarea creațiilor celor doi scriitori, cărora li se recunoștea totuși talentul, își avea punctul de plecare, de asemenea, într-o temperamentală „inaderență la spiritul satiric” (observată de Pompiliu Constantinescu) și în concepția sa inițială asupra „clasicismului” artei. Tendențioase și mult prea subiective, cele două studii n-au convins opinia publică. Un real folos a adus în schimb istoriei literaturii române prin antologia Din poezia noastră parnasiană. D. tăgăduia impulsul spre experimentul artistic ce i se atribuia și, vorbea
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]