2,111 matches
-
instalații sau de un grup de echipamente și astfel curenții armonici nu se mai propagă înapoi către sursa de alimentare. Curentul armonic generat de către sarcină și care se propagă înapoi către sursă, precum și curentul care parcurge circuitul absorbant rezultă, conform teoremei lui Kirchhoff, invers proporțional cu reactanțele corespunzătoare. La trecerea curentului armonic printr-o impedanță rezultă o tensiune armonică care determină distorsiunea curbei tensiunii de alimentare. Rolul filtrului este de a reduce amplitudinea curentului armonic care se propagă înapoi în rețeaua
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
înțeleg decât printr-un lung discurs și raționament”. Pe calea pe care se angajează la mare distanță de tomism, demonstrația nu este decât o întregire și o desfășurare a evidenței prime, exact cum în matematică axioma este baza și fundamentul teoremei. Totul în opera lui Descartes chiar și apropierea de divin se exprimă prin matematizarea cunoașterii. Dacă totuși filosoful, prin terminologia pe care o folosește, se contrazice, este pentru că integrează în acest proces de matematizare un vocabular scolastic în care sensul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
celebru prin măsurarea înălțimii piramidelor doar cu ajutoriul unui baston, fără să se cațere pe monument. Reîntors în patrie, a răspândit cunoștiințele de geometrie și astronomie căpătate peste mare, fondând școala ioniană (un triunghi înscris într-un semicerc este drept; teorema triunghiurilor asemenea, ca și adevărata cauză a eclipselor). Influența eclipselor în istorie merită un studiu aparte. Lupte intermitente se dădeau între lidieni și mezi, fără ca soarta să se decidă în vreo direcție. Atunci, pentru ca războiul să se termine, a fost
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
calibrul IBM 704 să demonstreze „automat“, În doar câteva minute, toate tezele din logica moleculară a propozițiilor (respectiv 220 de formule „verifuncționale“ cu caracter tautologic) și cea mai mare parte (85 %) din numărul de teze (respectiv de axiome și de teoreme) ale logicii predicatelor de ordinul I, așa cum sunt acestea Înfățișate de către Bertrand Russell și Alfred North Whitehead, În primul volum din Pricipia Mathematica . Prin aceasta, se ajunge la unificarea deciziei (ca procedură logică de verificare, sau de confirmare a validității
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
adolescentine, a celei a avorturilor și bolilor cu transmisie sexuală, cât și implicațiilor psiho-sociale pe care toate acestea le au, este cert că educatorul contemporan, chiar În postura lui cea mai neutra, profu' de mate, - Paganel cel veșnic absorbit de teoreme ca și instituția școlară de altfel, nu pot să se mai situieze pe poziții de indiferentă. 2.3.2 Caracteristici socio-morale Adolescența este perioada În care se conturează personalitatea , pentru că la această vârstă tânărul are posibilitatea să se autodetermine conștient
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
al Rozicrucianismului. Școala pitagoreică impune numerele drept principiu și sursă a tuturor lucrurilor și, ca o consecință, introduce teoria proporțiilor. Interesant faptul că deși matematica era limitată în epoca sa la numere întregi, el o consideră baza tuturor științelor. Pitagora Teorema care-i poartă numele îi situează pe babilonieni, care o descoperiseră cu un mileniu înainte, pe spirala umbrei cu care se împletește spirala descoperirilor paradigmatice. Teorema lui Pitagora stabilește că într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor celor două catete, a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
limitată în epoca sa la numere întregi, el o consideră baza tuturor științelor. Pitagora Teorema care-i poartă numele îi situează pe babilonieni, care o descoperiseră cu un mileniu înainte, pe spirala umbrei cu care se împletește spirala descoperirilor paradigmatice. Teorema lui Pitagora stabilește că într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor celor două catete, a și b, este egală cu pătratul ipotenuzei: a2 + b2 = c2. Teorema are multiple aplicații în sfera matematicilor, cu deosebire în calculul suprafețelor și al distanțelor. Reprezentarea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
descoperiseră cu un mileniu înainte, pe spirala umbrei cu care se împletește spirala descoperirilor paradigmatice. Teorema lui Pitagora stabilește că într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor celor două catete, a și b, este egală cu pătratul ipotenuzei: a2 + b2 = c2. Teorema are multiple aplicații în sfera matematicilor, cu deosebire în calculul suprafețelor și al distanțelor. Reprezentarea grafică a teoremei Pitagora a descoperit posibilitatea de a traduce notele muzicale în ecuații matematice din întâmplare. Trecând într-o zi pe lângă atelierul fierarilor, a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
stabilește că într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor celor două catete, a și b, este egală cu pătratul ipotenuzei: a2 + b2 = c2. Teorema are multiple aplicații în sfera matematicilor, cu deosebire în calculul suprafețelor și al distanțelor. Reprezentarea grafică a teoremei Pitagora a descoperit posibilitatea de a traduce notele muzicale în ecuații matematice din întâmplare. Trecând într-o zi pe lângă atelierul fierarilor, a observat că sunetele nicovalei erau foarte armonioase. Întors în atelier pentru observații, a realizat că între ciocane era
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Euclid din Alexandria (323-283 î.e.n.) este unul dintre cei trei părinți ai geometriei eleniste, alături de Arhimede și Apollonius. Realizează un sistem riguros logic al geometriei în trei dimensiuni, rămas posterității prin cartea sa Elementele. El definește noțiunile de axiome și teoreme matematice pornind de la postularea unor deducții logice, realizând o vastă sinteză a matematicii de până atunci, de o perfectă claritate a expunerii. Stabilește baza teoriei numerelor și faptul că cea mai scurtă distanță dintre două puncte este o linie dreaptă
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
mai prețioase cunoștințe și le însușește în domeniile matematicii, ca autodidact. Preocupat de legile curbelor eliptice și hiperbolice, și îndoindu-se de veridicitatea lor universală, descoperă că, într-o sferă, suma unghiurilor unui triunghi nu este egală cu 180°. Deci teorema lui Pitagora nu este valabilă decât în spațiul linear al geometriei lui Euclid, deoarece suma unghiurilor unui triunghi pe suprafața pământului poate fi superioară triunghiului pitagoreic. Noua geometri euclidiană În geometria euclidiană suma unghiurilor unui triunghi poate fi superioară triunghiului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fizician, matematician, astronom, filosof, alchimist și teolog. Considerat autist (Sindromul Asperger) de către unul din psihologii săi, este victima unei educații trunchiate, care nu-l împiedică însă să-i citească pe Descartes, Copernic, Galileo și Kepler. La 23 de ani elaborează "teorema binomială" care conduce la descoperirea calculului infinitesimal. Imediat după obținerea diplomei de fizician, Colegiul Trinity din Cambridge se închide, fapt pentru care nu primește actele de absolvent. Deși în următorii doi ani dezvoltă, în cartea De analysi per aequationes numero
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
t Hoff, Wilhelm Ostwald, Theodore Richards și îi defavorizează pe inamicii săi Dmitri Mendeleev, Paul Ehrlich și Walther Nernst. Primește Premiul Nobel după 3 ani. 179 Isaac Barrow (1630-1677), matematician și teolog englez. Contribuie la dezvoltarea calculului infinitezimal prin descoperirea teoremei fundamentale. Este primul care calculează tangenta. Îl descrie pe Isaac Newton ca un geniu inegalabil. 180 John Collins (1625-1683), matematician englez, rămas în istorie și prin publicarea corespondenței sale cu savanții contemporani lui (printre care la loc de prestigiu se
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a automatismului celular și a computerului digital. Din anul 1933 a fost colaboratorul permanent al lui Albert Einstein. 189 Kurt Friedrich Gödel (1906-1978), logician, matematician și filosof austriac, considerat unul din fondatorii logicii în filosofie și matematică. Publică Incompleteness theorems ("Teoreme incompletitudinii") și dezvoltă numărătoarea Gödel. Este logicianul nedespărțit al lui Albert Einstein. 190 Max Karl Ernst Ludwig Planck (1858-1947), fizician și muzician german de talent, cântă la pian, violoncel și orgă, compune poeme și opere. Este teoreticianul fizicii cuantice, pentru
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Majus, scrisă în 1267. 4. Raționamentul deductiv, este cheia de boltă a gândirii raționale. El permite trecerea de la general (abstract) la particular (concret). Folosirea raționalului deductiv nu e posibilă decât în cadrul organizat al unui sistem axiomatic cu postulatele, regulile și teoremele sale (de exemplu geometria lui Euclid). Gândirea deductibilă axiomatică operează cu structuri riguroase logice (silogismul, polisilogismul progresiv, regresiv) și matematice (algebrice, de ordine și topologice) pe care nu este locul să le prezentam. Raționamentul deductiv a primit un suport deosebit
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a fost temelia cvasidogmatică a cercetării științifice a lumii. Această idee a fost promovată la rangul de dogmă absolută de marxism, dar rămâne numai o ipoteză. Al doilea aspect e reprezentat de critica lui Kurt Gödel. El a demonstrat două teoreme limitative privind cunoașterea științifică (teorema incompletitudinii sistemelor formale și teorema imposibilității demonstrării necontradicției sistemelor formale cu mijloacele sistemului însuși). Rezultă că în față complexității Universului, aparatul cerebral uman nu poate depăși o anumită limită dincolo de care rămâne un domeniu necunoscut
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cercetării științifice a lumii. Această idee a fost promovată la rangul de dogmă absolută de marxism, dar rămâne numai o ipoteză. Al doilea aspect e reprezentat de critica lui Kurt Gödel. El a demonstrat două teoreme limitative privind cunoașterea științifică (teorema incompletitudinii sistemelor formale și teorema imposibilității demonstrării necontradicției sistemelor formale cu mijloacele sistemului însuși). Rezultă că în față complexității Universului, aparatul cerebral uman nu poate depăși o anumită limită dincolo de care rămâne un domeniu necunoscut (inaccesibil, incomprehensibil). Trebuie să subliniem
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
idee a fost promovată la rangul de dogmă absolută de marxism, dar rămâne numai o ipoteză. Al doilea aspect e reprezentat de critica lui Kurt Gödel. El a demonstrat două teoreme limitative privind cunoașterea științifică (teorema incompletitudinii sistemelor formale și teorema imposibilității demonstrării necontradicției sistemelor formale cu mijloacele sistemului însuși). Rezultă că în față complexității Universului, aparatul cerebral uman nu poate depăși o anumită limită dincolo de care rămâne un domeniu necunoscut (inaccesibil, incomprehensibil). Trebuie să subliniem că mai există un aspect
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
domeniu necunoscut (inaccesibil, incomprehensibil). Trebuie să subliniem că mai există un aspect limitativ în gândirea umană. În cursul desfășurării unui raționament se realizează un număr uriaș de pași, de alegeri, de operații elementare, ce trebuie efectuate. Allen Newell a invocat teorema British Museum, potrivit căreia numărul de operații din cursul unei demonstrații (în cadrul unui sistem formal) este de același ordin cu numărul combinațiilor pe care le realizează o maimuță bătând la mașină aleatoriu până când reușește să scrie toate textele aflate în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Din cauza acestei limite, creierul uman nu poate rezolva problemele ce-i sunt puse (inclusiv cunoașterea științifică) pe baza unor algoritmi exhaustivi, care să exploreze toate posibilitățile și să ajungă la cea, sau la cele mai bune (corecte) soluții. Demonstrarea unei teoreme sau realizarea unei partide de șah ar dura milenii sau sute de milenii! Această constatare a provocat o imensa criză în cadrul teoriei inteligențelor naturale, căci sugera ca sistemul nervos nu operează pe o baza algoritmică. Computerul neurologic de care dispunem
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
al cunoașterii care este concomitent sintetic și a priori. Propozițiile sintetico - a priori au caracteristica de a spune ceva despre natura lumii fără o bază experimentală. Geometria, de exemplu, ne oferă adevăruri certe prin axiomele sale și derivarea logică a teoremelor din axiome, fără să apelăm la experiență. Ea este în totalitate a priori. Întrucât se referă, însă, la structura reală a lumii, teoremele geometriei sunt, totodată, și sintetice. Geometria euclidiană este intuitiv certă, independentă de experiență, și Kant o consideră
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
o bază experimentală. Geometria, de exemplu, ne oferă adevăruri certe prin axiomele sale și derivarea logică a teoremelor din axiome, fără să apelăm la experiență. Ea este în totalitate a priori. Întrucât se referă, însă, la structura reală a lumii, teoremele geometriei sunt, totodată, și sintetice. Geometria euclidiană este intuitiv certă, independentă de experiență, și Kant o consideră paradigma cunoașterii sintetice a priori. Propozițiile sintetice a priori au o valoare obiectivă numai prin faptul că inteligența produce ea însăși obiectele, cu privire la
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
formarea unor noi termeni; o reguli de formare, care specifică cum se construiesc termenii noi cu ajutorul operațiilor. Propozițiile elementare, formează o listă de predicate, arătându-se numărul și felul lor și enumerând obiectele, adică argumentele care pot primi aceste predicate. Teoremele elementare cuprind: o axiomele, acceptate ca adevărate fără demonstrație; o regulile de procedură cu care se pot obține propoziții adevărate și noi în cadrul sistemului. EXEMPLE DE TEORII ȘTIINȚIFICE De-a lungul ultimilor zeci de ani au fost dezvoltate o serie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
au fost notate, urmărite, clasificate uneori cu mult înaintea emiterii postulatelor teoretice. Se poate afirma că nici o teorie științifică nu a fost formulată fără analiza, calculul și clasificarea datelor empirice culese. De fapt, postulatele unei teorii științifice reprezintă baza pentru teoreme și predicții, care pot fi apoi verificate de experiențe în mod direct și indirect. În continuare sunt prezentate criteriile de bază pentru verificarea unei teorii științifice, propuse de Gerald Halton și Duane Roller: 1) O teorie fructuoasă corelează mulți factori
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
bază de predicție pentru obiecte și fenomene care până acum n-au fost observație? 3) Poate teoria fi modificată, dacă noi date vor fi colectate? 4) Poate fi teoria evaluată indirect prin teste empirice de predicție sau pot fi deduse teoreme noi din teorie? IPOTEZA Teoria științifică, fiind strâns legată de experiment, confirmă și dezvoltă ipoteza, căreia îi conferă certitudine și generalitate. Ipoteza este un model construit numai în limbaj natural sau și cu ajutorul limbajului matematic care încercă să surprindă, calitativ
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]