6,422 matches
-
pavlovian, "matraquage"); ii) era secundară a publicității determinată de emergența noului, de presiunea grupului cumpărarea ca supunere la imperativele grupului sau acordul între ceea ce vrei să fii, să pari și ceea ce poți dobîndi (identificarea esență/aparență/achiziție materială); iii) era terțiară a publicității bazate pe imaginar, pe valențe psiho-afective, pe mitologii. Direcțiile de acțiune ale publicității au evoluat deci de la condiționare (modelul lui Pavlov) la sugestie inconștientă prin tropisme, pentru a se cantona în spațiul proiecției simbolice. Dacă în faza tropismelor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fiecare revoluție produce cîte două clivaje, structurate pe axele amintite: revoluția națională a cauzat clivajul biserică / stat pe axa funcțională, și centru / periferie pe axa teritorial-culturală; revoluția industrială a produs clivajul capitaliști / muncitori pe axa funcțională și sector primar / sector terțiar pe axa teritorial-culturală. Acestea sînt cele patru clivaje fundamentale. Revoluția internațională a produs și ea o scindare (reformiști/comuniști), dar acesta afectează doar latura muncitorească a unui clivaj amintit, de aceea, clivajul determinat de această revoluție este, de fapt, un
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
galeze pentru autonomie, în același timp în care se creau Adunarea Valonă și Partidul celor din Quebec. În Spania, ca și în Italia, clivajul centru/periferie constituie un element important în sistemul politic. 3. Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar. Avînd origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul sector primar / sector secundar și terțiar pune în opoziție interesele orășenilor, comercianților și industriașilor cu cele ale țăranilor. Acest clivaj cuprinde, de fapt, o singură familie. Doar apărarea intereselor economice ale
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
din Quebec. În Spania, ca și în Italia, clivajul centru/periferie constituie un element important în sistemul politic. 3. Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar. Avînd origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul sector primar / sector secundar și terțiar pune în opoziție interesele orășenilor, comercianților și industriașilor cu cele ale țăranilor. Acest clivaj cuprinde, de fapt, o singură familie. Doar apărarea intereselor economice ale populației rurale va forma o familie politică specifică: cea a partidelor agrariene. Un singur partid
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
țăranilor față de aristocrația funciară. Vom găsi, astfel, partide agrariene în Suedia, Norvegia, Finlanda, Islanda și în anumite cantoane elvețiene. Chiar de la începutul anilor '80 asistăm la o renaștere a acestui clivaj sub forma opoziției dintre ecologiști și sectoarele secundare și terțiare. 4. Clivajul proprietari / muncitori. Fiind de origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul capitaliști / muncitori pune în opoziție interesele proprietarilor mijloacelor de producție și de schimb cu cele ale muncitorilor și ale altor proletari. Două familii politice foarte importante
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
unuia dintre cei mai strălucitori propagandiști care combate dubla alienare: culturală și economică a regiunii. Într-adevăr, declinul unei limbi reflectă declinul economic al unei regiuni în care nu mai pot trăi locuitorii ei. CLIVAJUL SECTOR PRIMAR / SECTOR SECUNDAR ȘI TERȚIAR Clivajul care pune în opoziție pe proprietarii din societatea industrială și pe cei ai lumii urbane pe de o parte, cu interesele rurale și cu apărătorii naturii de cealaltă parte, reprezintă un fenomen mult timp necunoscut de țările francofone. Atîta
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
dar și practicile militante de tip sectar. Acestea din urmă stau la originea procesului de autodistrugere, responsabil de eșecul Verzilor francezi, în ciuda unei conjuncturi favorabile. II. Spre o reacție productivistă? Corespondentul laturii "urbane" a clivajului sector primar / sector secundar și terțiar a rămas mult timp neocupat. Totuși, teoria productivistă există; ea are și un tată: Saint-Simon, și numeroase prenume: industrialism, tehnocrație etc. Pe deasupra, mai putem adăuga faptul că, fără concursul oamenilor de stat de talia lui Jean Monnet sau George Pompidou
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Partidele anticlericale ........................................ Clivajul centru / periferie. Partidele centraliste și stato-naționaliste ................................................. I. Trăsături distinctive ............................................ II. Partidele de centru din Europa .......................... III. Centralismele extreme ...................................... Apărătorii periferiilor: partidele autonomiste ..... I. Trăsături comune ................................................ II. Tipurile de partide ............................................. III. Concluzii .......................................................... Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar ....................................................................... I. Contra-mobilizarea antiproductivistă ................. II. Spre o reacție "productivistă"? .......................... Concluzii ..................................................................... Partidele politice din Europa central-răsăriteană ..... Geneza partidelor din Europa central-răsăriteană .................................................. I. Influența modelului ............................................. II. Revoluția internațională .................................... Revenirea la vechile clivaje .................................... I. Clivajul centru / periferie .................................... II. Clivajul Stat / Biserică ...................................... III. Clivajul urban
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a-și valoriza potențialul de care dispune); ¾ O prevenție secundară (prin care profesorul, observând atent fiecare elev, poate identifica efectele unor violențe la care elevul a fost supus În afara mediului școlar și semnala cazul acestor elevi psihopedagogilor școlari); ¾ O prevenție terțiară (ce are În vedere sprijinul direct acordat elevilor care manifestă comportamente violente). În condițiile În care situațiile de violență școlară nu pot fi rezolvate În mod direct prin intervenția profesorului, se impune lucrul În echipe psihopedagogice, care să includă mai
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
producție, extracție, schimb, consum), pe când politicul crează valoare prin autoritate colectivă (construcție de obiective și bunuri invizibile și valorizarea lor, a modurilor lor de producție și a "unităților sociale implicate") de exemplu prin exercițiul autorității colective (în special asupra sectorului terțiar, mai specific a serviciilor a căror producție și distribuție nu sunt determinate de procesul de schimb și de piață) se va decide că un serviciu e de valoare și în consecință merită plătit (cum ar fi bunăstarea, securitate asocială, educația
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din: culori-lumină (adiția luminii) și culori pigment (sustragerea luminii). Există trei culori primare: bleu închis, roșu viu și verde viu, și trei culori secundare: galben, portocaliu, violet. Combinarea lor poate da alte culori: -o culoare primară + o culoare secundară = culoare terțiară -o culoare secundară + o culoare terțiară = o culoare quaternară. Elementele culorilor (după Prévost) 1. Culoarea propriu-zisă = tenta (engleză: hue; franceza: tint) - albastru, roșu, galben etc. (culorile primare sau secundare). 2. Saturația (în engleză: color; franceză: chroma) = intensitatea, gradul de saturație
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
pigment (sustragerea luminii). Există trei culori primare: bleu închis, roșu viu și verde viu, și trei culori secundare: galben, portocaliu, violet. Combinarea lor poate da alte culori: -o culoare primară + o culoare secundară = culoare terțiară -o culoare secundară + o culoare terțiară = o culoare quaternară. Elementele culorilor (după Prévost) 1. Culoarea propriu-zisă = tenta (engleză: hue; franceza: tint) - albastru, roșu, galben etc. (culorile primare sau secundare). 2. Saturația (în engleză: color; franceză: chroma) = intensitatea, gradul de saturație cu pigmenți de culoare. 3. Luminozitatea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
individuale; amprenta funcțională și obținerea modelelor funcționale; înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene cu machete de ocluzie, verificarea și adaptarea scheletului metalic al viitoarei proteze parțial mobile, daptarea protezei definitive Tratamentul postprotetic: adaptare primară la o saptamană; adaptare secundară la o lună; adaptare terțiară din 6 în 6 luni. Un aspect deosebit de important la acest caz este monitorizarea viitoare, deoarece unul din dezideratele terapeutice la pacienți cu vârste cuprinse între 18 și 35 ani este reprezentat de diminuarea ratei de resorbție și atrofie, prin
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sociale ale firmelor de lux par a fi inexorabil legate. Colonizarea hotelurilor particulare ale nobilimii prin intermediul ministerelor, în suburbia Saint-Germain, a început imediat după Revoluție. Procesul s-a prelungit pe tot parcursul secolelor XIX și XX, odată cu invadarea, prin sectorul terțiar, al Grands Boulevards și apoi a Champs-Élysées și a arondismentului 8. Deplasarea cartierelor de lux se observă și în alte orașe în afară de Paris, dar concurența între familii și afaceri nu pare să fie peste tot punctul de plecare. Astfel, în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
erupției, revărsându-se peste marginile craterului vulcanic sub formă de șuvoaie, torenți sau pânze, ce se extind pe mari suprafețe. LEMURIAN maimuță primitivă ce trăiește în pădurile din Insula Madagascar (Africa). LIGNIT cărbune de pământ de calitate inferioară, format în Terțiar din tulpinile, ramurile, rădăcinile și frunzele plantelor mari. LITOLOGIE ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor; sinonim: petrografie. LITORAL limita dintre apă și uscat; sinonim: țărm. LITOSFERĂ învelișul solid, extern al Pământului; sinonim: scoarța terestră. LLANOS savana din
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
limite între membri și restul lumii, organizându-se după o serie de criterii tematice și identitare, ceea ce le califică pentru a se încadra în conceptul de comunitate socială. În ceea ce privește rolul comunităților virtuale, Rheingold (2000) consideră că acestea servesc drept locuri terțiare, în care indivizii se întâlnesc pentru a comunica și a forma relații sociale. Abilitatea de a forma rețele, de a câștiga cunoștințe și de a găsi comuniune în cyberspațiu reprezintă, în opinia autorului, "lipiciul social care alătură indivizi izolați pentru
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire. (3) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învățământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învățământul secundar și în învățământul terțiar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor internaționale. (4) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară. (5) Notarea elevilor fără utilizarea și respectarea standardelor naționale și a metodologiilor de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
dar, de asemeni, fără odihnă". Cancelarul Germaniei povestește el însuși că provine dintr-un mediu "profund "negru", adică de factură catolică"8. Oscar Luigi Scalfaro, președintele Republicii italiene, absolvent al Universității Catolice Sacré-Coeur de la Milano, fost conducător al Acțiunii Catolice, terțiar franciscan, colaborator al ordinului înființat de Jean Bosco, cerea Fecioarei în discursul ținut la Camera Deputaților cu ocazia învestiturii sale, "protecție și curaj". El cerea dreptul ca omul politic să rămînă fidel convingerilor sale religioase dar, spune el, "nimeni nu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
utilizează mai rar. 4. Diagrama ierarhiilor se mai cunoaște sub numele de diagramă arbore sau diagramă sistematică; se utilizează pentru organizarea În ierarhii a caracteristicilor cheie ale proiectelor: fiabilitate, cost, nevoi ale beneficiarilor; ierarhia construită cuprinde nivelul primar, secundar și terțiar; un nod fiu poate avea mai multe noduri părinte; sunt utilizate pentru analiza funcțională și decompoziția masei de clienți, a cerințelor, etc. 5. Matrici și tabele utilizate În mod dinamic pentru a desfășura și explicita valoarea și prioritățile de-a
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
Regăsim, firește, această dinamică în structura și evoluția consumului, proporția serviciilor în consumul familiilor crescând de la 25% în 1960 la 48,8% în 2000. Faza III apare ca momentul în care dispozitivele postfordiene se combină cu creșterea galopantă a sectorului terțiar și a individualizării consumului. Economia varietățiitc " Economia varietății" Fazele I și II au avut ca principal suport fabricarea în serie mare de produse standardizate. Societatea de consum de masă s-a născut din modelul Ford-Taylor de organizare a producției. Fără
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
noastră ne indispun; confortul privat de care ne bucurăm este însoțit de un intens sentiment de satisfacție. Satisfacție privată, disconfort public, iată ceea ce încearcă tot mai frecvent consumatorul din faza III. Dar cele mai multe nemulțumiri încercate de hiperconsumator provin din sectorul terțiar. Nu-i nimic de mirare în asta, societatea postindustrială caracterizându-se prin evoluția unui sistem dominat de producția de bunuri materiale către o economie a serviciilor. Cu cât cumpărarea de bunuri materiale oferă mai puține decepții, cu atât accesul la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
neplăcută, necesară doar pentru a-și câștiga existența, o muncă față de care manifestă puțin atașament, alții, dimpotrivă, găsesc în ea un stimulent, un sens, un interes considerabil. Această fragmentare socială a identificării cu munca nu rezultă numai din creșterea sectorului terțiar, ea își are originea și în societatea de hiperconsum care, preamărind plăcerile vieții private, favorizează traiectorii mai personalizate, priorități diferite între polul privat și polul profesional al existenței. De aici rezultă diversificarea modurilor și a gradelor de implicare a propriei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cea a consumului total. În prezent, în Franța, consumul de servicii reprezintă jumătate din cheltuielile familiilor. Or, acest tip de consum este mai economic în ce privește energia, mai puțin devorator de resurse naturale. Ecologia industrială, tehnologiile „curate”, dar și creșterea sectorului terțiar al economiei și dematerializarea consumului sunt fenomene majore care pregătesc nu atât ruptura de faza III, cât o configurație a acesteia compatibilă cu durabilitatea mediului. Cu siguranță, mâine vor intra în sistemul consumului mondial țările din Sud, epoca noastră nedispunând
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Daniel Bell, Vers la société post-industrielle, Robert Laffont, Paris, 1976. În prezent, sectorul serviciilor întrebuințează mai mult de 77% din mâna de lucru și reprezintă 75% din valoarea adăugată în economia americană, J. Rifkin, op. cit., p. 112. În Franța, sectorul terțiar care concentra, în 1970, 48,8% dintre locurile de muncă a crescut la 73% în 2000. 2. Phillipe Delmas, Le maître des horloges, Odile Jacob, Paris, 1991, p. 115. 3. Convorbire cu Pierre Rosanvallon, „Où va l’industrie française?”, Le
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
industriale este în continuă scădere (Thurowxe "Thurow, L.S.", 1997). De aici, se poate extrapola o secvență liniară de regimuri istorice de acumulare: capitalismul agrar, până în secolul al XIX-lea, urmat de capitalismul industrial, iar acum de creșterea economiei din sectorul terțiar. Aceste regimuri de acumulare diferă în special prin modul în care este obținut profitul. În cadrul capitalismul agrar, profiturile erau acumulate prin folosirea extensivă a pământului și a forței de muncă în procesul de producție. În era industrială, profitul era obținut
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]