5,641 matches
-
sentimentele și gîndurile unui NARATOR care este PROTAGONIST în situațiile și evenimentele povestite. Acestea din urmă sînt apoi reflectate dintr-un centru fix, și nu din periferie. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, EUL-MARTOR. evaluare [evaluation]. În terminologia lui Labov, setul de însușiri dintr-o NARAȚIUNE care aduc în prim-plan sau sugerează IDEEA; aspectele unei narațiuni care arată de ce situațiile și evenimentele reale merită a fi narate. În "Mi-am zis că era foarte ciudat", " Mașina s-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nu face parte din vreo diegeză). ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981; Rimmon 1976. Vezi și NIVEL DIEGETIC. F fabulă [fabula]. Setul de situații și evenimente narate în ordinea lor cronologică; materialul de bază al ISTORIEI (opus INTRIGII sau SUBIECTULUI), în terminologia formaliștilor ruși. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. factori constitutivi ai comunicării [constitutive factors of communication]. Elementele care intră în orice act de comunicare (verbală) și sînt esențiale bunei sale funcționări. ¶Bühler izolase trei asemenea elemente: DESTINATORUL, DESTINATARUL și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
analiză a acestei probleme, Genette, cel ce a pus în circulație termenul, menționează că în focalizarea exterioară FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), dar în afara oricărui personaj, prin aceasta excluzîndu-se cunoașterea gîndurilor sau sentimentelor. 2. NONFOCALIZAREA sau focalizarea zero, în terminologia lui Rimmon-Kenan. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Lintvelt 1981 [1994]; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și MOD DRAMATIC, VIZIUNE. focalizare internă [internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE prin care se transmite informația în funcție de PUNCTUL DE VEDERE sau PERSPECTIVA unui personaj
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
funcții: FUNCȚII CARDINALE și CATALIZE. Aceeași unitate poate constitui o funcție și un indice. 3. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT dinamic (în opoziție cu CALIFICAREA sau predicatul static). 4. Un ROL fundamental sau ACTANT, în terminologia lui Souriau. Cele șase funcții sînt LEUL, SOARELE, PĂMÎNTUL, MARTE, BALANȚA și LUNA. ¶Barthes 1975; Bremond 1973 [1981], 1980, 1982; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Propp 1968 [1970]; Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
concomitent cu ele ("Ilie coboară strada; o vede pe Ioana și o salută..."); în fine, o NARAȚIE INTERCALATĂ e situată temporal între două momente ale acțiunii povestite și este caracteristică pentru narațiunile epistolare (Pamela) și narațiunile-jurnal (Greața). 3. RELATAREA în terminologia lui Todorov: narația este pentru REPREZENTARE ceea ce POVESTIREA VORBELOR este pentru POVESTIREA EVENIMENTELOR. 4. DISCURS, în terminologia lui Ricardou: narația este pentru FICȚIUNE ceea ce discursul este pentru POVESTIRE. ¶Genette 1980; Prince 1982; Ricardou 1967; Todorov 1966 [1972a], 1981. narație anterioară
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
INTERCALATĂ e situată temporal între două momente ale acțiunii povestite și este caracteristică pentru narațiunile epistolare (Pamela) și narațiunile-jurnal (Greața). 3. RELATAREA în terminologia lui Todorov: narația este pentru REPREZENTARE ceea ce POVESTIREA VORBELOR este pentru POVESTIREA EVENIMENTELOR. 4. DISCURS, în terminologia lui Ricardou: narația este pentru FICȚIUNE ceea ce discursul este pentru POVESTIRE. ¶Genette 1980; Prince 1982; Ricardou 1967; Todorov 1966 [1972a], 1981. narație anterioară [anterior narration]. O NARAȚIE care precede în timp situațiile și evenimentele narate; o NARARE PREALABILĂ. Narația anterioară
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
opoziție cu simpla relatare a unei serii întîmplătoare de schimbări de stare, aceste situații și evenimente formează și ele un întreg, o SECVENȚĂ ale cărei primi și ultimi termeni majori se reiau parțial unul pe altul, o structură avînd, în terminologia lui Aristotel, un ÎNCEPUT, un MIJLOC și un SFÎRȘIT. Dacă descrierea aristotelică a structurii povestirii a fost extrem de influentă, descrierea cea mai cunoscută a acestei structuri în NARATOLOGIA modernă îi aparține, probabil, lui Vladimir Propp, cel ce a dezvoltat noțiunea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cadru pentru o altă narațiune, oferindu-i un mediu înconjurător. În Manon Lescaut, narațiunea domnului de Renoncourt este o narațiune-cadru. ¶Vezi și NARAȚIUNE INSERATĂ, INSERARE, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. narațiune-metadiegetică constrînsă [reduced metadiegetic narrative]. Vezi NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980. narem [narreme]. În terminologia lui Dorfman, o FUNCȚIE CARDINALĂ, un MIEZ, un NUCLEU. ¶Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni o leagă de un model deja cunoscut al realității și, astfel, îi diminuează stranietatea. Dacă MOTIVAȚIA e
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Harry s-a spălat, apoi s-a culcat" respectă ordinea cronologică, în timp ce "Harry s-a culcat după ce a lucrat" nu o respectă. Ordinea cronologică este sensibil favorizată de istoriografia pozitivistă. ¶Prince 1973. Vezi și FABULĂ, ORDINE, POVESTIRE. orientare [orientation]. În terminologia lui Labov, partea din NARAȚIUNE care identifică situația spațio-temporală (inițială) în care au avut loc evenimentele povestite. Dacă se consideră că o narațiune constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, orientarea este acel constituent al său care răspunde la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
amănuntul pe care el îl știe foarte bine se omite din gîndurile sale pînă în ultima clipă așa că el rămîne un mister pentru cititori. ¶Genette 1980. parcurs generativ [generative trajectory]. Economia generală a părților componente dintr-o teorie semiotică, în terminologia greimasiană. Într-un parcurs generativ (parcours génératif), părțile componente sînt articulate pe o direcție care merge de la simplu la complex, de la abstract la concret. De exemplu, modelul greimasian al narațiunii în care două componente de bază (sintactic și semantic) sînt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Maria se îndrepta spre el" oferă un exemplu de percepție reprezentată (percepție substitutorie, style indirect libre de perception, erlebte Wahrnehmung, erlebte Eindrück). ¶Banfield 1982; Brinton 1980; W. Bühler 1937; Fehr 1938; Lips 1926. Vezi și DISCURS-INDIRECT LIBER. performanță [performance]. În terminologia greimasiană, PROGRAMUL NARATIV al unui SUBIECT care a dobîndit COMPETENȚĂ. Performanța constă din transformarea unei anumite stări de lucruri și, mai precis, culminează în CONJUNCȚIA Subiectului și OBIECTULUI. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1976, 1982. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de a scrie un roman intitulat Falsificatorii de bani constituie o punere în abis. se spune că o figură din scut este în abis, cînd ea constituie o miniatură a acelui scut. ¶Dällenbach 1977. punere în intrigă [complicating action]. În terminologia lui Labov, partea dintr-o NARAȚIUNE care o definește ca atare. Acțiunea care complică urmează ORIENTĂRII și duce la REZULTAT sau REZOLVARE. Este MIJLOCUL unei ACȚIUNI, SITUAREA ÎN INTRIGĂ, puntea între situația inițială și modificarea sa finală. Considerînd că o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care SUBIECTUL care a îndeplinit (a ratat) un CONTRACT este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) de REMITENT. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982. Vezi și ÎNCERCARE GLORIFICANTĂ, SCHEMĂ NARATIVĂ. recunoaștere [recognition/anagnorisis]. În terminologia aristotelică, o schimbare de la ignoranță la cunoaștere trăită de PROTAGONIST, produsă de evenimentele din INTRIGĂ și ducînd la o turnură a acțiunii. ¶După Aristotel, recunoașterea (DESCOPERIRE, anagnorisis) este, împreună cu PERIPEȚIA (PERIPETEIA, RĂSTURNAREA DE SITUAȚIE), mijlocul cel mai puternic de a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
regularizează informația narativă; MIMESIS. În opoziție cu relatarea sau DIEGEZA (diégésis), reprezentarea este un MOD caracterizat de o redare detaliată, scenică a situațiilor și evenimentelor, precum și de o mediere naratorială minimă: DIALOGUL constituie un bun exemplu de reprezentare. 2. În terminologia lui Todorov, reprezentarea este opusă NARAȚIEI. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; H. James 1972; Lubbock 1965; Todorov 1966 [1972a]. Vezi și SCENĂ. reproducere narativă [narrative report]. Relatarea efectuată de un narator, în cuvintele sale, despre enunțurile sau gîndurile unui personaj
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. revenire [return]. O ANALEPSĂ de completare; o analepsă care umple golul ce rezultă dintr-o ELIPSĂ anterioară din cursul narațiunii. ¶Genette 1980. Vezi și REMEMORARE. rezolvare [resolution]. 1. În terminologia aristotelică, acea parte a intrigii care merge de la începutul unei schimbări în destin la SFÎRȘIT. În acest sens, rezolvarea (lusis) n-ar trebui confundată cu DEZNODĂMÎNTUL. 2. Vezi REZULTAT. ¶Aristotle 1968 [1965]; Labov 1972. rezoner [reflector]. În terminologia lui James
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1. În terminologia aristotelică, acea parte a intrigii care merge de la începutul unei schimbări în destin la SFÎRȘIT. În acest sens, rezolvarea (lusis) n-ar trebui confundată cu DEZNODĂMÎNTUL. 2. Vezi REZULTAT. ¶Aristotle 1968 [1965]; Labov 1972. rezoner [reflector]. În terminologia lui James, FOCALIZATORUL, CENTRUL NARAȚIEI, deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE, CONȘTIINȚA CENTRALĂ sau INTELIGENȚA CENTRALĂ. H. James 1972. Vezi și FOCALIZARE. rezultat [result]. În terminologia lui Labov, rezolvarea evenimentelor care constituie PUNEREA SUB TENSIUNE; SFÎRȘITUL. Dacă se consideră că o NARAȚIUNE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ar trebui confundată cu DEZNODĂMÎNTUL. 2. Vezi REZULTAT. ¶Aristotle 1968 [1965]; Labov 1972. rezoner [reflector]. În terminologia lui James, FOCALIZATORUL, CENTRUL NARAȚIEI, deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE, CONȘTIINȚA CENTRALĂ sau INTELIGENȚA CENTRALĂ. H. James 1972. Vezi și FOCALIZARE. rezultat [result]. În terminologia lui Labov, rezolvarea evenimentelor care constituie PUNEREA SUB TENSIUNE; SFÎRȘITUL. Dacă se consideră că o NARAȚIUNE constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, rezultatul sau REZOLVAREA este acel constituent al său care răspunde la întrebarea " Ce s-a întîmplat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
accepție particulară a unui anumit cuvînt (Greimas). Cuvîntul cavaler, de exemplu, aduce la un loc mai multe sememe, întrucît înseamnă "nobil", "posesor al unei decorații", "tînăr necăsătorit". ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982; Pottier 1964; Rastier 1973. semn [sign]. 1. În terminologia saussuriană, o entitate social constituită, care leagă o imagine perceptibilă (sau SEMNIFICANT) de un concept (sau SEMNIFICAT), aceștia neexistînd în afara relației lor reciproce. Semnul cîine, de exemplu, leagă o serie de mărci vizibile de conceptul "cîine". 2. O entitate care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Lanser 1981. stil direct [direct style]. Vezi DISCURS DIRECT. stil-direct liber [free direct style]. Vezi DISCURS-DIRECT LIBER. stil indirect [indirect style]. Vezi DISCURS INDIRECT. stil-indirect liber [free indirect style/style indirect libre]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. strategie dramatică [dramatic treatment]. În terminologia lui James, redarea scenică de situații și evenimente și, mai exact, de vorbire și comportament. H. James 1972. Vezi și DRAMĂ, PANORAMĂ, STRATEGIE PICTURALĂ. strategie narativă [narrative strategy]. În povestirea unei narațiuni, setul de procedee narative adoptate sau de mijloace
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
H. James 1972. Vezi și DRAMĂ, PANORAMĂ, STRATEGIE PICTURALĂ. strategie narativă [narrative strategy]. În povestirea unei narațiuni, setul de procedee narative adoptate sau de mijloace narative folosite pentru a realiza un anume scop. ¶Souvage 1965. strategie picturală [pictorial treatment]. În terminologia lui James: în opoziție cu STRATEGIA DRAMATICĂ, o prezentarea non-scenică a opiniei unui personaj despre situații și evenimente; TABLOU. H. James 1972; Lubbock 1965. structură [structure]. Rețeaua de relații care apar între diverșii constituenți ai unui întreg, ca și între
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
structura de suprafață corespunde DISCURSULUI. ¶Termenul și conceptul au fost adaptate de Chomsky și gramatica generativ-transformațională. ¶Chomsky 1965; van Dijk 1972; Füger 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură superficială. Vezi STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ. subiect [sjužet / subject]. În terminologia formalistă rusă, setul de situații și evenimente narate în ordinea prezentării lor pentru un destinatar (în opoziție cu FABULA); aranjamentul întîmplărilor; MYTHOS; INTRIGĂ. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. subiect [subject]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Chatman 1978; Rabkin 1973; Sternberg 1978. Vezi și HERMENEUTEM, SURPRIZĂ. T tablou [picture]. O redare non-scenică a conștientizării unei situații realizate de un personaj oarecare. În Ambasadorii, avem un tablou în care Strether îl vede prima oară pe Chad. ¶În terminologia lui James, tabloul se contrapune DRAMEI (care redă scenic vorbirea și comportamentul personajelor). H. James 1972; Lubbock 1965. temă [theme]. O categorie macrostructurală semantică sau un CADRU cognitiv detașabil din (sau permițînd unificarea) elemente textuale distincte (și discontinue), care (se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
diferite suprafețe și în diferite condiții de mediu, cu sau fără scop competițional, în scopul atingerii unor obiective, dintre care recuperarea și menținerea stării de sănătate constituie obiective principale. Indiferent de sursele care delimitează conceptul de jogging, se observă că terminologia utilizată este foarte apropiată, fapt ce întărește esența acestui concept, diferențele fiind doar de fond nu și de conținut. Literatura din domeniul sportiv, analizând originea și reperele istorice ale practicării joggingului, face referiri la activitatea și numele a două persoane
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
conform solicitării explicite a UE. * România și-a îndeplinit angajamentele asumate prin Documentul de poziție (CONF-RO 02/01), referitoare la liberalizarea operațiunilor de capital aferente anilor 2001-2002, prin adoptarea Circularei Băncii Naționale a României nr 26/20.11.2001, asigurând, totodată, și preluarea terminologiei, definițiilor și nomenclatorului operațiunilor de capital. * România a înțeles că mecanismele de acordare a asistenței financiare se referă exclusiv la Statele Membre și nu a solicitat obținerea unui drept formal la aceasta, înainte de aderare la Uniunea Europena. * Actele normative care
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
ar fi contrare principiilor Pieței Interne. România a fost sfătuită să continue alinierea legislației și implementarea în domeniul calității și să își reconsidere poziția legată de art. 17 din Reg 2081/92; la fel, în privința produselor ecologice și să definească terminologia pe care dorește să o protejeze în art. 2 și Anexa V la Reg. 2092/91. Organizarea comună de piață a constituit o preocupare majoră în dialogul România-UE, în 2002-2004, îndeosebi pentru: * Normele culturii arabile; * Amidon din cartofi; * Zahăr; * In
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]