984 matches
-
în direcție culturală prin școlile, bibliotecile și Atheneul condus de Gheorghe Burghele 28. Manifestări artistice au fost organizate și în cadrul Societății culturale George Enescu, dar și la Muzeul de științe naturale creat prin eforturile dascălului Calinic Istrati. Remarcăm și societatea Tinerimea din comuna urbană Mihăileni ce funcționa în 1926 cu 123 de membri activi, condusă de învățători care, alături de elevi, au meritul de a fi editat revistele literare Revista tinerimii, Moldova literară sau Lumina poporului 29. Presa locală consemnează și serbările
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
științe naturale creat prin eforturile dascălului Calinic Istrati. Remarcăm și societatea Tinerimea din comuna urbană Mihăileni ce funcționa în 1926 cu 123 de membri activi, condusă de învățători care, alături de elevi, au meritul de a fi editat revistele literare Revista tinerimii, Moldova literară sau Lumina poporului 29. Presa locală consemnează și serbările sau șezătorile literare organizate de Cercul cultural Al. Vlahuță sau de Cercul Cultural al Tineretului Evreu unde au loc lecturi și audiții muzicale 30. Comunitatea evreilor din Dorohoi a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
altor etnii, au contribuit din plin la menținerea unei ambianțe culturale bogate 52. Amintim aici Societatea populară română Ștefan cel Mare, creată încă din 1899, și care deținea, în anii '30, o bibliotecă proprie de 543 de cărți și reviste; Tinerimea romano-catolică germană de băieți și fete ce organiza diferite serate culturale; Societatea germano-catolică de lectură; Cercul academic evreiesc; Societatea Talmud Tora și alte astfel de organizații ce și-au adus contribuția la culturalizarea publicului 53. Sala Casei Germane era principala
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mult, în primii ani de existență, a pus la dispoziția elevelor sălile internatului și ale gimnaziului 125. Liceul a avut o viață culturală bogată, elevele implicându-se în diverse activități. Astfel, în 1922, patru eleve sunt premiate de Societatea științifică-literară "Tinerimea română" pentru participarea la un concurs al școlilor secundare din întreaga țară126. În 1924, personalul didactic și elevele școlii au organizat, prin intermediul Comitetului școlar de construcție a liceului, o serată dansantă pentru suplimentarea fondului necesar construirii liceului 127. Din 1924
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de cultivare a cunoștințelor și a educației morale. În cuvântarea de la final de an școlar, în 1932, directorul Vasile Ciurea, sublinia că școala trebuie să constituie acel "templu sfânt", "lăcașul luminei (...) ce trebuie să călăuzească în viitor pasul și mintea tinerimei de azi"130. Și această școală a avut parte de elevi ce au devenit în timp nume sonore: academicianul folclorist Artur Gorovei și pictorul Ștefan Șoldănescu au fost absolvenți ai gimnaziului la sfârșit de secol XIX. Scriitorii Mihail Sadoveanu, Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
științifice sau istorice." Ca în mai toate liceele, se organizau și aici șezători literare în scopuri educative, dar și pentru strângere de fonduri. Tinerele se constituiau în acest scop în organizații precum Cercetașele Cohorta "Maria Doamna", Șoimii, Crucea Roșie a Tinerimii. O atenție deosebită se acorda și educației moral-religioase, elevele asistând la liturghiile bisericești. Biblioteca școlii punea la dispoziția elevelor, în 1929, un număr de 2081 cărți, din care 779 în limbi străine și 1302 în limba română. Tabelul evidenței bibliotecii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în limba română. Programa de liceu comună la nivelul țării întregite se va introduce în 1924, atât la acest liceu, cât și la celelalte școli din Bucovina. Tot din acest an, elevii liceului încep să înregistreze rezultate notabile la concursul "Tinerimea română" și să editeze revista Muguri. În atmosfera culturală întreținută la această publicație se formează viitorii membri ai grupării literare Iconar: Mihai Horodnic, Iulian Vesper, Ionel Negură, Eugen Prelipcean, Filimon Cârdei, Ion Roșca, Constantin Rotariu, Ghedeon Coca, Eftimie Galan 152
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
susținută, școala din Fălticeni a fost cadrul de debut și pentru poetul Mihai Gafița care publică pastelul "Într-o zi de toamnă", în cea de-a treia revistă școlară interbelică, Răsărit de soare 207. În ținutul Dorohoiului, la Mihăileni, Revista Tinerimii, editată de Societatea culturală Tinerimea Mihăileană, are ca membri de redacție pe doi elevi moldoveni ce se inițiază în arta scrisului: Eusebiu Camilar, ce debutează în 1929 cu poezia "Cetatea mea" și Theodor Constantin, autor al unui prim poem publicat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fost cadrul de debut și pentru poetul Mihai Gafița care publică pastelul "Într-o zi de toamnă", în cea de-a treia revistă școlară interbelică, Răsărit de soare 207. În ținutul Dorohoiului, la Mihăileni, Revista Tinerimii, editată de Societatea culturală Tinerimea Mihăileană, are ca membri de redacție pe doi elevi moldoveni ce se inițiază în arta scrisului: Eusebiu Camilar, ce debutează în 1929 cu poezia "Cetatea mea" și Theodor Constantin, autor al unui prim poem publicat în 1931, intitulat " S-a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicistica, presa locală devenind scena de debut. Este și cazul scriitorului Sașa Pană, al cărui prim articol apare în 1920, în Gazeta Dorohoiului ("Circulația pe CFR. Cum călătoresc dorohoienii"), unde critică tranșant rețeaua feroviară locală 210. Și concursurile organizate de Tinerimea Română, în care s-au implicat elevi din toate liceele moldovenești, au conferit elevilor posibilitatea de a-și promova primele creații. Spre exemplu, arhiva Liceului de fete Regina Maria din Dorohoi păstrează diplomele de participare ale elevelor la concursul literar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
este ilustrativ pentru modelul scriitorului format în mediul literar conferit de școală. După un debut cu succes, în 1924, la cenaclul literar Muguri cu poezia "Floare-albastră" apreciată de public și colegi, tânărul licean a fost propus pentru participarea la concursul Tinerimii Române unde a prezentat o disertație pe tema "Dezvoltarea teatrului românesc", câștigătoare a premiului II. Momentul înmânării premiului este redat cu emoție în memoriile scriitorului: Un domn în vârstă îmi întinse o diplomă cu chenar înflorat, aurit; îmi strânse mâna
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
curent anume, publicând versuri, proză, interviuri și la care colaborează V. Tempeanu, Leca Morariu, Aurel George Stino, Mircea Streinul și alte figuri locale; Vestitorul satelor (1918-1942), revistă de folclor ce apare tot la Fălticeni, sub coordonarea Cercului "Deșteptarea sătenilor"; Revista Tinerimii. Organ de cultură al Societății "Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940), Îndrumarea, Orion (1933-1935) și Pană literară (1933) la Rădăuți, ultimele două ca scenă de lansare pentru numele intrate ulterior în gruparea icona-ristă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și la care colaborează V. Tempeanu, Leca Morariu, Aurel George Stino, Mircea Streinul și alte figuri locale; Vestitorul satelor (1918-1942), revistă de folclor ce apare tot la Fălticeni, sub coordonarea Cercului "Deșteptarea sătenilor"; Revista Tinerimii. Organ de cultură al Societății "Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940), Îndrumarea, Orion (1933-1935) și Pană literară (1933) la Rădăuți, ultimele două ca scenă de lansare pentru numele intrate ulterior în gruparea icona-ristă; În prejma gândului la Siret; Crainicul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
CHIRNOAGĂ, Mihail (19.XI.1913, Poduri, j. Bacău - 1.XII.1948, București), prozator și critic literar. Fiu de învățător, C. a absolvit Liceul Militar (1931), îmbrățișând cariera de ofițer. Debutează publicistic în 1929 în „Foaia tinerimii”. Aflat cu serviciul în garnizoana din Brașov, scoate împreună cu N. Cantonieru și Aurel Marin revista „Frize” (1934-1935), în care îi apar o serie de proze scurte. Va continua cu același gen de colaborări, dar, mai ales, cu articole, recenzii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
de aici, aceste tentative de organizare a muncii; aceste declarații că statul datorează subzistența, prosperitatea, educația tuturor cetățenilor; că trebuie să fie generos, caritabil, prezent pentru toți, devotat tuturor; că misiunea sa este de a alăpta copiii, de a instrui tinerimea, de a asigura locuri de muncă celor puternici, de a da pensii celor slabi; într-un cuvânt, că trebuie să intervină în mod direct pentru a ușura toate suferințele, pentru a satisface și a preveni toate nevoile, pentru a furniza
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
exalte ceea ce aici noi trebuie să disprețuim. Înseși cuvintele libertate, ordine, justiție, popor, onoare, influență etc. nu puteau să aibă la Roma aceeași semnificație pe care o au, sau trebuie să o aibă la Paris. Cum vreți dumneavoastră ca această tinerime, care iese din școlile universitare sau monahale și care are drept catehism pe Titus Livius și pe Quintus Curtius 49, să nu înțeleagă libertatea precum frații Gracchus, virtutea precum Cato, patriotismul precum Cezar? Cum vreți ca ea să nu ducă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Rămas orfan din fașă, își face studiile la colegiul din Sorrèze, care era condus de ecleziastici. Exista pe atunci moda, mai mult decât există astăzi, de a exalta grecii și romanii și de a propune eroii Antichității drept modele pentru tinerime. Bastiat nu a scăpat câtuși de puțin de epidemia care domnea asupra spiritelor; dar, mai fericit decât mulți alții, a reușit să iasă cu rațiunea sănătoasă și salvată din această încercare. Cu toate acestea, nu a găsit de cuviință să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Lamartine, care iubea talentul său și îi onora caracterul, a provocat o admirabilă improvizație a ilustrului orator în favoarea libertății comerțului. Întors la Paris, a început în sala Taranne un curs de economie politică, pe care l-a urmat degrabă elita tinerimii din școli. Dar revoluția din februarie, care a izbucnit între timp, a venit să deturneze brusc cursul lucrărilor sale. Un dușman chiar mai redutabil decât protecționismul cu care avea, în rest, numeroase afinități -, socialismul, se ivise, amenințător și formidabil, din
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
la relațiile de viață impuse de societatea modernă. "Omul și femeia de azi - spune G. Călinescu în România literară (1932) - trăiesc în orașul concret cu baruri, teatre, cinematografe și cafenele, cu case de mode și bazinuri de înot ă...î; tinerimea își concretizează sentimentalitatea nu în Romeo și Julieta ci în Ramon Novarro și Greta Garbo." Romancierul trebuie, în consecință, să îmbrace smokingul și costumul de baie, să frecventeze ringul și barul etc. Cartea nunții e, după opinia autorului, "un roman
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ce e mai interesant este de a constata că eminescianul Vlahuță nu-i decât un detractor deghizat al operei lui Eminescu. Toți cei umbriți de gloria poetului Luceafărului primiră cu satisfacție observația că opera aceluia era o modă periculoasă pentru tinerime, putând duce la sinucidere (concluzie sofistică pe nimic întemeiată): Când am înțeles c-aceasta e o modă care soarbe Seva tinereții noastre, am zis gândurilor oarbe, Ce-și roteau peste morminte zborul lor de lilieci, Să s-abată lăsând morții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Rădulescu, profesor de muzică. Studiile medii le-a început la Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Cernăuți, unde l-a avut profesor de limba română pe Augustin Z.N. Pop, care i-a descoperit înclinațiile literare, trimițându-l la concursurile Tinerimii Române, unde obține diverse premii. S-a transferat la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, pe care îl va absolvi în 1943. Dă examen la Institutul Medico-Militar din București. În 1947 este scos din armată din cauza atitudinii sale anticomuniste, continuându-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
cea germană” (Mircea Streinul), ajunge la începutul anilor ’30, în plină exuberanță și avânt tineresc, la o fervoare a căutării propriei identități. Adunându-se la Arboroasa în 1932, pentru a sărbători Unirea din 1918, devenită „icoană” scumpă a spiritualității bucovinene, tinerimea literară, ce își căuta deja de câțiva ani buni făgașul, nemulțumită de marginalizarea fățișă și constantă a provinciei și, de asemenea, de tipul de modernism aflat la mare căutare în epocă, coagulează în jurul energicului Mircea Streinul, care, împreună cu Ion Roșca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
este un „izvor dulce de Întristare”, rîurile curg „dulce” răcoritor, soarele revarsă o „lumină dulce tot cu senin”, păstor iubește o păstoriță „cu chip prea dulce, prea drăgălaș”, pămîntul geme În somn „dulce”, primăvara este o „dulce ivire”, iar priveliștea tinerimii Înrolate sub steag este de asemenea tot dulce: „ce privire dulce mie!” Tema dulcelui cheamă, În poezia lui CÎrlova, pe aceea a plăcerii sau a plăcutului. Ea ne conduce spre al doilea spațiu securizant al poetului, acela din Păstorul Întristat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nepretențios și avea o singură perseverență: de a munci fără măsură. După război, G. Costa-Foru a scos o revistă de mare tiraj datorită numărului însemnat de copii și tineret care o citeau cu încântare. Se numea „Revista copiilor și a tinerimii”. În paginile acesteia se găsea proză pe măsura gustului lor, cum erau romanele lui I. C. Visarion „Oglinjoara de la mâna dreaptă” sau „Zapis împărat”. Noi, copiii de pe ulița Bârladului, așteptam cu emoție apariția publicației, care sosea cu cerneală încă proaspătă din
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
publicației, care sosea cu cerneală încă proaspătă din teascurile tipografice ale Bucureștiului. Dar mai ales savuram desenele prietenului nostru Victor Ion Popa. În anul 1920 Victor Ion Popa a fost solicitat de G. Costa-Foru în redacția „Revistei Copiilor și a tinerimii”, la București, recomandat fiind de Iosif Nădejde și a fost angajat ca desenator și redactor (publică versuri și proză, pe lângă numeroasele sale ilustrații). La revistă colaborau nume ilustre de scriitori: Petre Dulfu, G. Bacovia, E. Lovinescu, Octavian Goga, G. Coșbuc
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]