1,438 matches
-
profesionale. Cu numărul 9, primul al seriei a doua, T.r., deși rămâne proprietatea celor doi editori, apare sub îngrijirea lui I. Heliade-Rădulescu, modificându-se în consecință atât ortografia, cât și conținutul, potrivit principiilor heliadiste, explicate pe larg în editorialul Tipograful român. Număr de număr, Heliade va semna articole în care își apără pozițiile lingvistice (Principie de ortografie română, Despre ortografia erudiților sau a vorbelor științelor și celor străine), altele despre arta tipografică, amintiri din perioada premergătoare anului 1848 (Librărie națională
TIPOGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
simpatii am avut față de țărăniști, dar m-au dezamăgit și ei... Vă mulțumesc. Petru Anton Codreatc "Petru Anton Codrea" S-a născut la 21 februarie 1931, În comuna Vad, județul Maramureș. Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: școala tehnică. Profesia: tehnician tipograf. Este arestat În 1948, pe când era elev În clasa a VI-a de liceu, și condamnat la trei ani de detenție, ca făcând parte dintr-o organizație de elevi. A executat pedeapsa În Închisorile Târgșor, Jilava și Canal. A fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
remunerații mai mult simbolice erau bine primiți. În 1880, Constantin Dobrogeanu-Gherea îl însărcinează să asigure secretariatul revistei România viitoare, care a apărut, probabil cu un unic număr, în decembrie același an. Mai înainte își încercase norocul la cotidianul Războiul, proprietatea tipografului Ioan Weiss, jurnal apărut în timpul războiului din 1877, când se impusese unui public naiv animat de frumoase sentimente patriotice prin publicarea pe prima pagină (ziarele apăreau în patru pagini) a unor scene fanteziste (desenate cu multă imaginație) de pe câmpul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a Laboratorilor Români); după câteva luni ceilalți asociați s au retras, tipografia rămânând numai în proprietatea lui Ispirescu și Gorjan, până în 1879, când se retrage și acesta din urmă. În 1873 tipografia funcționa pe strada Academiei la nr. 19. 286. Tipograful bucureștean C. Petrescu Conduratu (1844-1900) era, în 1871, proprietar al unei tipografii (în asociație cu I.G. Costescu) situată pe Calea Mogoșoaiei la nr. 7, acolo unde se afla și librăria Socec; prin 1872, împreună cu D.A. Laurian, el a pre luat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rămasă după 1868 (până în 1876) numai în proprietatea primilor doi (în 1873, sub numele Tipografia Curții - Lucrătorii asociați, avea sediul în Pasagiul Român la nr. 12), fie la tipografia lui Carol Göbl, fiul cel mai mare al lui Francisc Göbl, tipograf vienez stabilit la noi în țară, care a devenit, după 1876, unul dintre principalii patroni de tipografie din București (în 1878 tipografia „Românul - Carol Göbl“ funcționa pe strada Doamnei la nr. 14). 288. Tipografia Thiel și Weiss, înființată prin 1870
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tipografia „Românul - Carol Göbl“ funcționa pe strada Doamnei la nr. 14). 288. Tipografia Thiel și Weiss, înființată prin 1870, se afla în 1873 pe strada Lipscani, la nr. 11-13; în 1895, după moartea lui Fr. Thiel, Johann (Ioan) Weiss (1832-1904), tipograf venit din Brașov, va ceda mașinile sale ziarului Adevărul. 289. Petre M. Cucu (1844-1902) a lucrat în câteva tipografii bucureștene (uneori fiind asociat cu patronul sau însărcinat cu conducerea tipografiei, specialitatea sa fiind aceea de paginator) până în 1877 când se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
momentele importanțe ale istoriei mașinii de scris, istorie care începe în 1714, când inginerul englez Henry Mill construiește o mașină de scris rudimentară, cu caracterele înșirate pe un cilindru. În 1876 firma americană Remington achiziționase pentru industrializare și comercializare brevetul tipografului Christopher Latham Sholes care în 1867, ajutat de Charles Gleenden și Samuel W. Saule inventase prima mașină de scris cu bare independente pentru fiecare caracter, mașină pe care o va perfecționa în 1887. Ea avea numai caractere majuscule. 12. Remanierea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un francez de curând venit în țară, care pune ziarul sub direcția nominală a lui Al. Ciurcu, Națiunea română 143, editat de un alt francez, Frédéric Damé* și Războiul, cel mai răspândit organ atunci, organ de opoziție crâncenă, editat de tipograful Weiss, dar redactat de către poetul Haralambie Grandea.144 La 15 noiembrie a mai apărut un ziar liberal în genul Războiului lui Weiss, cu numele Dorobanțul 145. Deci 9 ziare cotidiane.146 Nici unul din aceste ziare nu mai trăiește astăzi. * Fiindcă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toate zilele, chiar duminicile și în zilele de sărbătoare. Administrația și redacția, str. Lipscani 3“ - MOF., nr. 193, 27 august/8 septembrie 1877, v. mai departe p. 391 și nota 163.) 144. Războiul (Resboiul), cotidian politic și literar, proprietate a tipografului Ioan Weiss, a apărut la 23 iulie/4 august 1877, propunându-și să răspundă nevoii de informare a unui public mai larg în legătură cu operațiunile militare de peste Dunăre; conducerea redacțională i-a revenit poetului Gr. H. Grandea (până în iunie 1879), care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de informație, pregătind terenul pentru apariția, peste câțiva ani, a jurnalelor care s-au impus în această direcție: Universul (1884) și Adevărul (1888), până la mijlocul secolului trecut. 145. Dorobanțul, ziar cotidian, a apărut la 15/27 noiembrie 1877, editor fiind tipograful Carol Göbl, difuzându-se - pentru puțină vreme - în tiraje rar întâlnite până atunci la noi, de până la 9 200 de exemplare. 146. Bacalbașa a înregistrat corect principalele cotidiene bucureștene care apăreau în anul 1877, moment de referință în istoria presei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ghyka, G. (general): 82 Giani, Dimitrie (Tache): 72, 136, 149, 150, 241, 273, 274, 302, 308, 410 Gilet („Papa“): 119 Giovanni (Ioan Florea): 130 Giurescu, Dimitrie: 390 Giuvara, C.: 304 Giuvara, Nicolae (Nicu): 288 Gleenden, Charles: 332 Göbl (familie de tipografi): 127 Göbl, Carol: 148, 382 Göbl, Fr.: 148 Goethe, J.W.: 386 Goga, G.: 273 Gogol, N.V.: 217 Golescu (familia): 115 Golescu, Alexandru G. (Arăpilă, Negru): 62, 100, 266, 269, 273, 276, 289, Golescu, Dinicu: 115, 270 Golescu, Gr.:397
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
deplin, dacă nu va găsi pe cineva sus-pus care să-l susțină, cineva care, mizînd pe calitățile sale, să spună: da, ăsta-i omul ce ne trebuie! Ce înseamnă să ai un suflet robust! După un accident de muncă, un tipograf a fost diagnosticat de mai mulți medici ca avînd cancer. Bărbatul nu s-a lăsat. A ajuns și la un general medic militar, care l-a operat. Au trecut de atunci zece ani, în acest interval a ieșit la pensie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
duhurilor mele, volumul din care citește în ultima vreme la șezători, sînt, ca să folosesc o vorbă de-a lui Baudelaire, „o scrimă vid”, iar pluralul din titlu trădează o maladie proprie inșilor cu sciziuni sufletești, oscilanți, de o conduită fluctuantă. * Tipograful mi-a scris sîc în loc de sic. A schimbat Roma cu Stambulul. Ceea ce lui i se pare diferență de o căciulă e o diferență între două culturi. *Nu e prima dată cînd, nemulțumit de ceea ce „intră” în revistă, simt nevoia să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
le nuanța, el, mon (con)frșre, iese ușor din orice situație, negîndu-și-le. După-amiază a trebuit să merg la zețărie pentru a vedea fotografiile lucrărilor lui Aurel Băeșu, cu care se ilustrează numărul aflat sub tipar. Cînd am intrat, fiind semiîntuneric, tipograful care mă însoțea a aprins lumina. La plecare, observînd că n-o mai face, i-am zis s-o stingă. Mi-a răspuns ca din rărunchi: „Lăsați-o, domnule, lăsați-o! Ne-au luat totul, afară de suflet: lumină, apă, mîncare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
liniștit și fără să țipați, pentru că altfel: - Inima mea lucrează în plus; - Tensiunea arterială crește; - Pulsul se accelerează; - Nervii se deranjează; - Rinichii se blochează; - în plus, îmi pierd obișnuita amabilitate, devenind irascibil”. Nu știu cine a compus-o, nici dacă e „creația” tipografilor noștri ori a fost copiată și adusă de aiurea. Fără îndoială însă, e opor tună, atît ca tampon în relația cu clienții impulsivi de felul lui Genoiu, cît și cu șefii direcți. Nanianu și-a tras un exemplar, pe care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
l-am putut decupa de pe o pagină care nu-mi trebuie). În atenția cititorilor de carte. O publicație care să ofere informații despre peisajul editorial românesc este o apariție absolut necesară pe piață. Fundația Culturală Dacia vine În Întâmpinarea editorilor, tipografilor, difuzorilor și, În general, a tuturor iubitorilor de carte, editând Piața literară. Revistă de informație editorială. Pe parcursul a 16 pagini, această publicație prezintă diverse evenimente editorial-culturale, recenzii și ecouri la noile apariții, interviuri cu autori, editori și difuzori, dezbateri, precum și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai larg În dăruirea cărților, revistelor etc. amintitoare de A. Gorovei. Sunt informat Însă că fratele - magistratul a vândut multe Academiei Române. Din familia Schächter (fabrica de pielărie) n-a rămas nimeni la Flt.? (Pentru pictorul Rubin). Dacă-l Întâlniți pe tipograful Schwartz, care e acum președintele Comunității evreiești, rugați-l În numele meu, să vă ajute, să depistați pe Rubin și membrii familiei rămași eventual În Flt., sau 531 Din tratativele duse de mine direct cu Mihai Gafița, a rezultat un număr
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
celălalt În Denver Colorado, fiecare cu familii ample. Majoritatea descendenților trăiseră, Însă, În România. Bunicul dinspre mamă, Iancu Ițic Jacobson, locuise toată viața În Buzău ca distribuitor de vinuri și avusese 16 copii, unii morți timpuriu, iar ceilalți răspândiți, ca tipografi, ceasornicari, ingineri, legători de cărți, librari, chiar și „croupiers”, prin Franța, America, Israel și, mai ales, În România. În grafica acestor meticuloase recuperări ale genealogiei, Saul apărea cu brațele Întinse egal, spre Hedda (soția de care se separase, fără a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mașină și multiplicat, și-ar fi pierdut mult din efect. Problema a rezolvat-o Nae Mazilescu, student din Romanați, pe care l-am cunoscut în prigoana din 1938, când conducea studențimea legionară din București. El se împrietenise cu familia unui tipograf, care se nimerise a fi și simpatizant al mișcării. Acesta avea o mică întreprindere într-o mahala a capitalei, adică tocmai ceea ce ne trebuia nouă. Tipograful și-a luat angajamentul să culeagă textul noaptea, când lucrătorii erau plecați și tot
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din 1938, când conducea studențimea legionară din București. El se împrietenise cu familia unui tipograf, care se nimerise a fi și simpatizant al mișcării. Acesta avea o mică întreprindere într-o mahala a capitalei, adică tocmai ceea ce ne trebuia nouă. Tipograful și-a luat angajamentul să culeagă textul noaptea, când lucrătorii erau plecați și tot noaptea să-l tragă, pentru a asigura secretul imprimării. Sâmbătă dimineața aveam stocul la dispoziție. Din 2.000 de exemplare câte am comandat, jumătate au rămas
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
adeverințe de scutire eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor; d) - Meseriașii evrei calificați ce se organizează în echipe speciale conform ord. M.St.M. No. 83.550 din 13.V.1942, afară de cei din categorii secundare (blănari, brutari, tipografi) care se pot repartiza la detașamente; e) - Intelectualii titrați, care vor fi supuși unei taxe ce se va stabili în curând; III. - Cazarea, hrana și higena, în sarcina Direcției Generale a Drumurilor, care va pune la dispoziție fondurile și ustensilele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor. d) Meseriașii evrei calificați ce se organizează în echipe speciale, conform ord. M. St. Major Nr. 83550 din 13 Mai 1942, primit direct de Dvs., afară de cei din categorii secundare (blănari, brutari, tipografi, plăpumari, etc.) care se pot repartiza la detașamente. e) Intelectualii titrați cari vor fi supuși unei taxe ce se va stabili în curând. III. - CAZAREA, HRANA și higiena în sarcina Direcției Generale a Drumurilor, care va pune la dispoziție fondurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
FOAIE LITERARĂ, revistă săptămânală apărută la Brașov de la 1 ianuarie până la 25 iunie 1838. La 9 decembrie 1837, G. Barițiu, în calitate de redactor, și J. Gött, în calitate de administrator și tipograf, difuzau o Înștiințare literară, prin care făceau cunoscută apropiata editare a unui nou periodic. Este, de fapt, programul revistei, care înlocuia „Foaia duminecii” a lui I. Barac. Redactorul își propune o îmbunătățire considerabilă a conținutului, pentru a contribui astfel la
FOAIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287055_a_288384]
-
, INIMĂ ȘI LITERATURĂ, revistă socială și literară apărută săptămânal, ca supliment al „Gazetei de Transilvania”, la Brașov între 2 iulie 1838 și 24 februarie 1865. Din ianuarie 1837, I. Barac, ajutat de tipograful și editorul brașovean J. Gött, scoate „Foaia duminecii”, periodic în care se publică literatură moralizatoare și articole de popularizare din domeniul istoriei, pedagogiei, tehnicii etc. Revista încheindu-și bilanțul primului an nu numai cu un serios deficit bănesc, dar și
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
Tafrali, N. Batzaria, St. Braborescu, Sandu Teleajen (Poezia nouă și veche, 16/1922), G. M. Zamfirescu (Între scenă și arta dramatică, 9-10/1927). În numărul 18/1922 se publică poezia Din adâncuri de George Lesnea, însoțită de o notă: „Tânăr tipograf; elementul social din poezii se îmbină cu muzicalitatea versului curat.” Alți colaboratori: Paul I.Papadopol, Mircea Mancaș, Leca Morariu, Al. Leontescu, A. Pop Marțian, M. Cosma, Titus Hotnog, , Ioan I. Ciorănescu. Î.H.
GANDUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287150_a_288479]