2,401 matches
-
curți să le umfle doagele, lunca porumbiști, Remeții încă județul Maramureș, casele se lovesc fără să facă front la stradă, faciesul rural s-a dus și așa, cum să abată depresiunea vreo ridicare din coaste pe stînga, Teceu Mic depășit, Tisa prund cu spinările de pietrișuri, băieții pescuind, Piatra bilingv, Ocolul Silvic Teceu livada de meri bătrîni, rodul pe marginea coroanei în plete de vișin, motorul vuiește de seninul pădurii, accesul la uzina vie pe drum înfundat, bolți luate în serpentine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
le ajungi vreodată, curg aceleași averi pe denumirile de sate, Răstoci estul județului Sălaj, troiță, Valea Secătura fir de ricin la poartă ornamental, se pune deplasarea din soarele Cîmpiei Dunării, satul Perii Vadului în deosebire de legendarii Peri mănăstirești de la Tisa, lăstăriș cu Someș, halta Căpîlna pe Someș ieșirea din Sălaj cu șoseaua meri de roade mărunte, Dej snopul de busuioc proaspăt, ne întoarcem de la Sfînta Marie de la Nicula, ca viermele în măr în atîta roadă, Sadoveanu zicea de Măr-Putred, poiană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
curbă în ac de păr, "Tabăra de întremarea copiilor", Ișnoveț 7 Ișnovăț, Peresecina năpădită de viile pe sîrmă, capra, vinde-ți harbujii, nepotul puță goală bestecăie la șosea, suratele pe bancă boabele de rouă gemene între pietre de moară, De la Tisa pîn' la Nistru / Am trăit un veac sinistru! Stănescu Eminescu în vreme, Gornoe "Rompetrol", Ratuș, Măgdăcești "Atelier balansare" pentru "Echilibrare roți", intersecția ocupantului rutier basarabean, de aici dezleagă el tot, cap-compas Brestul în Bielorusia, Poltava, Odesa de Ucraina, buclele pierdute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
făcut însă nici o mișcare înainte de a fi sigur de obținerea cît mai multor beneficii. Puterile aliate, care aveau nevoie de ajutorul României, au fost de acord cu mărirea pretențiilor sale, inclusiv cu anexarea Transilvaniei și a Banatului pînă la rîul Tisa și Szeged, zonă care depășea granițele etnice și includea o mare porțiune a Ungariei zilelor noastre. României i s-au dat de asemenea asigurări referitoare la primirea unei părți a Bucovinei și la participarea pe picior de egalitate la viitoarea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
România primea Transilvania, Basarabia, Crișana și Bucovina. Banatul era împărțit, o parte fiind atribuită României, iar cealaltă noului stat iugoslav. Trasarea graniței cu Ungaria a provocat un conflict major în cadrul conferinței de pace. Brătianu voia ca frontiera să fie rîul Tisa, ceea ce ar fi însemnat anexarea unui vast teritoriu din Ungaria. În ciuda faptului că românii nu au obținut satisfacerea tuturor revendicărilor lor, tratatul a dus practic la încorporarea în România a 1,7 milioane de unguri. Războiul le-a acordat deci
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
16; 45; 79 Tevfik, Pașa, 122; 125 Thessaloniki, 400; 402; 404; 407 Timișoara, vezi Banatul de Timișoara, 75 Timoc, rîul, 37 Tirana, 165; 166; 249; 250; 269; 285; 299; 300; 341; 343; 345; 400 Tirol, 58 Tirolul de Sud, 113 Tisa, rîul, 114; 117 Tisza, István, 67; 109 Tisza, Kálmán, 66; 67; 74 Tito, Josip Broz, 242; 244-246; 248; 249; 257; 260; 267; 268; 270; 273; 284; 285; 290-298; 301; 306; 309; 319; 321-323; 329; 335; 337; 340; 343; 344; 346
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
-i țină pe cei dintîi la respect, fără a încerca să-i integreze regatului său. Singuri obodriții, în nord, sînt aliați și au rolul să păzească frontierele, în timp ce la sud carintienii sînt evanghelizați. Cît despre avari, stabiliți între Dunăre și Tisa, chiar dacă nu mai sînt la fel de puternici ca pe vremea cînd amenințau Constan-tinopolul, continuă să se avînte, sub conducerea haganului lor, în incursiuni de pradă al căror rezultat este adus într-o tabără fortificată: ring. În 791, apoi în 796, armata
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
trei principate românești a fost rezemat pe o nouă concepție a națiunii, înțeleasă în sensul modern, ca popor purtător de suveranitate. Moise Nicoară exprimă sugestiv această nouă semantică a națiunii atunci când, în 1815, afirmă că națiunea română se întinde "de la Tisa pân' la Marea Neagră, de la Dunăre la Nistru" (Georgescu, 1991, p. 117). Ideea unirii întregii românini a apărut și printre transilvăneni, care își imaginau politic realizarea unității naționale sub girul Casei de Habsburg, a națiunii române integrale sub sceptrul imperial. Nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Într-un pasaj encomiastic închinat întru slava lui Traian, de pildă, Micu afirmă că " Acesta au fost săditorul și părintele românilor celor ce astăzi sunt în Daciia, adecă în Moldova, în Țara Românească, în Ardeal și în Țara Ungurească până la Tisa, că Tisa iaste terminul și hotarul Dachiei ceii vechi, cătră Pannoniia" (Micu, 1995, p. 38). Două concluzii pot fi desfăcute din acest foarte succint comentariu: latinitatea pură a originii românilor, lui Traian fiindu-i atribuită paternitatea poporului român; a doua
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pasaj encomiastic închinat întru slava lui Traian, de pildă, Micu afirmă că " Acesta au fost săditorul și părintele românilor celor ce astăzi sunt în Daciia, adecă în Moldova, în Țara Românească, în Ardeal și în Țara Ungurească până la Tisa, că Tisa iaste terminul și hotarul Dachiei ceii vechi, cătră Pannoniia" (Micu, 1995, p. 38). Două concluzii pot fi desfăcute din acest foarte succint comentariu: latinitatea pură a originii românilor, lui Traian fiindu-i atribuită paternitatea poporului român; a doua concluzie vizează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dacă voi înfățișa înainte pe scurt unele lucruri despre vechii locuitori ai Daciei și despre cele mai de seamă prefaceri ale acestei țări, extinzându-mi totodată povestirea și asupra regiunilor vecine cu Transilvania, adică Ungaria Răsăriteană și cea dincoace de Tisa, Țara Românească și Moldova, atât pentru că odinioară Dacia a fost alcătuită din aceste provincii, cât și deoarece și de altminteri se potrivesc într-atâta încât par a forma într-un fel o singură țară, sortită de natura însăși unui singur
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
H. un stat puternic și măreț, un stat care deși barbar, a cutremurat Roma cea civilizată, un stat independent a existat acolo unde astăzi sunt situate Transilvania, Valahia, Banatul Timișoarei și Moldova. Acest stat este Dacia: el se întindea de la Tisa și Carpați până la Dunăre, la Nistru, și la Marea Neagră (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Dacii, locuitorii acestui stat măreț, erau "foarte curajoși", bravi, drepți, sobrii, viguroși, și "foarte independenți". "Ei preferau moartea unei dominații străine", fiind din acest punct de vedere
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la pericolul extincției sub valurile popoarelor migratoare care se abăteau succesiv, și-au găsit refugiu în munții Carpați, "unde în forterețe și palance adumbrindu-se, formară mai multe staturi sub osebite titluri atât în Moldova, Transilvania și Panonia păn la Tisa, precum și în Țara-Românească" (Albineț, 1845, pp. IX-X, subl. n.). A dispărut unitatea statală, însă, forme de statalități locale, reziduri ale statalității politice anterioare, au supraviețuit, și sub ocrotirea lor s-a prezervat și esența etnico-lingvistică de origine latină. Ca pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acestuia: Imperiul Bizantin ("Roma nouă Constantinopole") și Imperiul Româno-Bulgar, "carele întinse domnirea sa până la Bizanțiul și Grecia" (Albineț, 1845, p. XI). "Însfârșit această Imperie [Imperiul Româno-Bulgar] se sfărâmă, acea Romano-Orientală căzu sub Turci, Ducaturile Române din Transilvania și cele de pe lângă Tisa sub Unguri, remaseră deci pe scena politică: Principatele cel Moldo-Român, întemeia prin venirea lui Bogdan Dragoș cu o colonie de Români din Maramureș în a XIV-a sută, și cel Munteno-Român întemeiat prin venirea Radului cu o altă colonie de la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
consecințională dintre ele. Fără excepție, este lăudată armonia "naturală", granițele "firești" și organicitatea spațiului românesc. De asemenea, unitatea primordială primește un accent puternic. Aaron, descriind regatul dacic, punctează că "Moldova, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul și partea Ungariei despre răsărit până în Tisa [...] formau, în vremile vechi, numai o singură țară, ce se numea Dacia" (Aaron, 1839, p. 1). Apoi, relatând invazia ungurilor conduși de Arpad în Transilvania începând pe la 889, Aaron deploră ruperea unității primordiale a Daciei: "Aceste trei țări din Dacia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Traian au romanizat populația dacă, așezarea slavilor în mijlocul românilor s-a soldat cu "românizarea" acestora din urmă: "poporul român a avut multe legături cu Slavii și a înghițit mulți dintr-înșii, romanizându-i pe toți, cari au rămas între Tisa, Nistru și Dunăre; dar firea poporului nostru [...] moștenită dela Traco-Romani nu s-a schimbat" (Constantinescu, 1928, p. 46). Absorbția slavilor devine astfel o constantă a discursului didactic interbelic, fiind sedimentată în memoria națională. Într-unul din manualele cu cel mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și îi cheltuiam, de preferință, pe cărți de filosofie descoperite la anticariat. Oradea, oraș mare, s-a dezvoltat pe malul unuia dintre cele trei Crișuri ale căror ape fertilizează câmpiile Transilvaniei apusene înainte de a se revărsa ca afluent unic în Tisa, fluviul ce străbate pusta maghiară de la Nord la Sud în drum spre Dunăre. Orice așezare umană spălată de apele unui râu cât de mic sau unui fluviu cât de mare se bucură, în urma acestei prezențe, de un farmec deosebit, iar
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Întoarce Împotrivă. Cu România e Însăși Natura, care Îi oferă un mediu unic, singular pe mapamond: esența, adică apa, care udă Întreaga românime, izvorăște din Carpați și atât, precum spițele unei roți din butuc, pentru a se uni În obada Tisei, Nistrului și Dunării. Iată și de ce nu mai avem astăzi ce-a fost În afara acestei obezi În vremea lui Burebista. „Observator“, 1 septembrie 1999, ora 14,18 6. D’ale presei Am strivit deunăzi un melc. Îmi pare rău, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
zburătoare În care m’aș afla. Văd câteva râuri, Someșul, Crișul, Mureșul, Oltul, Dâmbovița, Ialomița, Siretul, Prutul, care-și au obârșia dintr’un fel de butuc, care sunt Carpații. Văd și un fel de obadă, care adună aceste „spițe“, adică Tisa și Nistrul care, pe o bună parte, sunt chiar „spițe“, căci tot din Carpați izvorăsc, și Dunărea, dreptu-i venită de departe, dar de acolo unde, vrem-nu vrem, trebuie să ajungem. Și sunt convins că tocmai această unitate, rotunjime hidrografică, e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acolo, iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obișnuitele clișee și pline de tâlc, scrise la persoana I, ca o spovadă a răposatului însuși. Tot în Săpânța am vizitat și Mănăstirea Peri. Aceasta, așezată fiind pe malul românesc al râului Tisa, în Parcul Dendrologic Livada, în imediata apropiere a graniței cu Ucraina, este făcută în întregime din lemn și are o înălțime de 78 de metri. Este cea mai înaltă mănăstire din lemn din lume. Drumul de întoarcere a fost lung
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
necesar împroprietăririi reale a țărănimii basarabene. Imediat după votarea Legii agrare, la 10 decembrie 1918, Sfatul Țării a adoptat următoarea declarație: „În urma unirii cu România mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și ținuturile ungurești locuite de români, în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire, stipulate în actul de la 27 martie 1918, fiind încredințată că în România tuturor românilor regimul curat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării, în preziua Constituantei române, care se va
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Românii de astăzi, atât cei din Basarabia cât și cei din România și mai cu seamă cei care vor urma după noi, nu trebuie să uite niciodată nenorocirile și suferințele prin care a trecut poporul român de la Nistru, pân’ la Tisa. Vremea a trecut nepăsătoare peste atâtea neîmpliniri și răni nevindecate încă. După căderea comunismului, în decembrie 1989, alți guvernanți s-au cocoțat la conducerea României, tot atât de nevrednici și neputincioși ca și cei din perioada neagră a dezmembrării statului român, atrași
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
prin trecutul lor glorios, ca un tot unic și indestructibil, în hotarele graiului și pământului românesc, rânduite de însăși Pronia Cerească, hotare care au fost să fie Țara Românilor, având coloană vertebrală Carpații, cu văi și coline de la Nistru până la Tisa și de aici până la Dunăre și Marea cea Mare și Neagră. Prin datul sorții, Basarabia rar a avut parte de liniște și pace, căci toate nenorocirile, care de veacuri au venit și mai vin și astăzi asupra ei, de peste Nistru
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Pista a fost împușcat, în Rusia a izbucnit revoluția bolșevică, iar România i-a respins pe nemți. După terminarea războiului, Ungurii au deschis un nou front pentru a lua înapoi Ardealul. Am ținut frontul aproape un an cu ei la Tisa, până s-a hotărât la Comisia de Pace stabilirea teritoriilor, așa cum sunt astăzi. După terminarea războiului, prizonierii nu au fost sloboziți imediat. Din Italia au venit numai după doi ani, cei din Rusia scăpați datorită revoluției au venit treptat în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Andrei, soldat, regimentul 31 Infanterie, n.1887, căzut în Polonia la 11.09.1915. 27. Dancu Gheorghe, soldat, căzut la vârsta de 36 ani. 28. Dragoman Constantin, soldat, regimentul 23 Honvezi 29. Gheța Gh. Gheorghe, soldat, n 1894, căzut la Tisa în 1919. 30. Grovu D. Nicolae, soldat, n.1873, căzut în Galiția. 31. Grovu Gh. Nica, soldat 32. Grovu Gh. Nicolae,(Cernicu), soldat, regimentul 31 Infanterie, n.1880, căzut în Galiția la 19.09.1914. 33. Grovu Ioan, soldat, al
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]