941 matches
-
Cluj, parohia greco-catolică Săndulești, la fel ca întregul protopopiat român unit Turda (teritoriul fostului județ Turda), este subordonată canonic Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia. Mica biserică din Săndulești (nr. casă: 164), cu zidurile groase durate din piatră și cu toacă de lemn, este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 ().
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Săndulești () [Corola-website/Science/306987_a_308316]
-
Toaca este un instrument muzical de percuție din clasa idiofonelor folosit în liturghia ortodoxă. Toaca și clopotele sunt singurele instrumente muzicale acceptate de Biserică Ortodoxă. Toaca este constituită cel mai adesea dintr-o scândura de lemn sau, uneori, dintr-o placă
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
Toaca este un instrument muzical de percuție din clasa idiofonelor folosit în liturghia ortodoxă. Toaca și clopotele sunt singurele instrumente muzicale acceptate de Biserică Ortodoxă. Toaca este constituită cel mai adesea dintr-o scândura de lemn sau, uneori, dintr-o placă groasă de fier încovoiata, în care se bate cu unul sau două ciocănașe, la
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
Toaca este un instrument muzical de percuție din clasa idiofonelor folosit în liturghia ortodoxă. Toaca și clopotele sunt singurele instrumente muzicale acceptate de Biserică Ortodoxă. Toaca este constituită cel mai adesea dintr-o scândura de lemn sau, uneori, dintr-o placă groasă de fier încovoiata, în care se bate cu unul sau două ciocănașe, la orele fixate pentru rugăciune. Percuția se face în mod ritmic și
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
unul sau două ciocănașe, la orele fixate pentru rugăciune. Percuția se face în mod ritmic și, în funcție de locul în care placă de lemn sau metal este lovită, se pot obține sunete cu înălțimi diferite, creindu-se astfel o linie melodica simplă. Toaca de lemn este deobicei de 2 feluri: o toaca fixă și o toaca portabila (cu această din urmă se înconjoară biserică / mănăstirea). Toaca portabila e adesea o scândură lungă de 2-3 m, lata de 20 cm, si se poartă (adesea
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
Percuția se face în mod ritmic și, în funcție de locul în care placă de lemn sau metal este lovită, se pot obține sunete cu înălțimi diferite, creindu-se astfel o linie melodica simplă. Toaca de lemn este deobicei de 2 feluri: o toaca fixă și o toaca portabila (cu această din urmă se înconjoară biserică / mănăstirea). Toaca portabila e adesea o scândură lungă de 2-3 m, lata de 20 cm, si se poartă (adesea la mănăstiri) de către călugări sau călugărițe, care o țin
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
mod ritmic și, în funcție de locul în care placă de lemn sau metal este lovită, se pot obține sunete cu înălțimi diferite, creindu-se astfel o linie melodica simplă. Toaca de lemn este deobicei de 2 feluri: o toaca fixă și o toaca portabila (cu această din urmă se înconjoară biserică / mănăstirea). Toaca portabila e adesea o scândură lungă de 2-3 m, lata de 20 cm, si se poartă (adesea la mănăstiri) de către călugări sau călugărițe, care o țin de mijloc cu mâna
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
sau metal este lovită, se pot obține sunete cu înălțimi diferite, creindu-se astfel o linie melodica simplă. Toaca de lemn este deobicei de 2 feluri: o toaca fixă și o toaca portabila (cu această din urmă se înconjoară biserică / mănăstirea). Toaca portabila e adesea o scândură lungă de 2-3 m, lata de 20 cm, si se poartă (adesea la mănăstiri) de către călugări sau călugărițe, care o țin de mijloc cu mâna stângă, iar cu cea dreapta se bate în ea cu
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
adesea o scândură lungă de 2-3 m, lata de 20 cm, si se poartă (adesea la mănăstiri) de către călugări sau călugărițe, care o țin de mijloc cu mâna stângă, iar cu cea dreapta se bate în ea cu un ciocănaș. Toaca portabila se bate cu o singură mâna, toaca fixă se bate cu ambele mâini (fiind susținută). Toaca de fier se bate la anumite sărbători mari, ca de exemplu la Paste (că și toaca de lemn portabila); atunci se bate împreună cu
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
de 20 cm, si se poartă (adesea la mănăstiri) de către călugări sau călugărițe, care o țin de mijloc cu mâna stângă, iar cu cea dreapta se bate în ea cu un ciocănaș. Toaca portabila se bate cu o singură mâna, toaca fixă se bate cu ambele mâini (fiind susținută). Toaca de fier se bate la anumite sărbători mari, ca de exemplu la Paste (că și toaca de lemn portabila); atunci se bate împreună cu clopotele, iar cea de lemn nu se bate
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
de către călugări sau călugărițe, care o țin de mijloc cu mâna stângă, iar cu cea dreapta se bate în ea cu un ciocănaș. Toaca portabila se bate cu o singură mâna, toaca fixă se bate cu ambele mâini (fiind susținută). Toaca de fier se bate la anumite sărbători mari, ca de exemplu la Paste (că și toaca de lemn portabila); atunci se bate împreună cu clopotele, iar cea de lemn nu se bate. Clopotul și clopotnița au fost introduse în primul mileniu
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
se bate în ea cu un ciocănaș. Toaca portabila se bate cu o singură mâna, toaca fixă se bate cu ambele mâini (fiind susținută). Toaca de fier se bate la anumite sărbători mari, ca de exemplu la Paste (că și toaca de lemn portabila); atunci se bate împreună cu clopotele, iar cea de lemn nu se bate. Clopotul și clopotnița au fost introduse în primul mileniu al creștinismului. Dar, mai întâi, a apărut toaca și numai apoi clopotul. Simbolistică lemnului este legată
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
mari, ca de exemplu la Paste (că și toaca de lemn portabila); atunci se bate împreună cu clopotele, iar cea de lemn nu se bate. Clopotul și clopotnița au fost introduse în primul mileniu al creștinismului. Dar, mai întâi, a apărut toaca și numai apoi clopotul. Simbolistică lemnului este legată de lemnul crucii. Toaca este confecționata cel mai des din lemn de fag, dar și din alte feluri de lemn, în funcție de rezonanță dorită, mai rar din fier. În general, toaca se folosește
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
atunci se bate împreună cu clopotele, iar cea de lemn nu se bate. Clopotul și clopotnița au fost introduse în primul mileniu al creștinismului. Dar, mai întâi, a apărut toaca și numai apoi clopotul. Simbolistică lemnului este legată de lemnul crucii. Toaca este confecționata cel mai des din lemn de fag, dar și din alte feluri de lemn, în funcție de rezonanță dorită, mai rar din fier. În general, toaca se folosește pentru a chema credincioșii la slujbă. În anumite perioade, cum ar fi
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
a apărut toaca și numai apoi clopotul. Simbolistică lemnului este legată de lemnul crucii. Toaca este confecționata cel mai des din lemn de fag, dar și din alte feluri de lemn, în funcție de rezonanță dorită, mai rar din fier. În general, toaca se folosește pentru a chema credincioșii la slujbă. În anumite perioade, cum ar fi între Joia Mare și Paste, nu se trage clopotul, ci se bate numai toaca. Toate bisericile românești au clopote, în timp ce numai o parte din ele au
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
feluri de lemn, în funcție de rezonanță dorită, mai rar din fier. În general, toaca se folosește pentru a chema credincioșii la slujbă. În anumite perioade, cum ar fi între Joia Mare și Paste, nu se trage clopotul, ci se bate numai toaca. Toate bisericile românești au clopote, în timp ce numai o parte din ele au și toaca (mai ales bisericile vechi și mănăstirile). În "Peșteră comorilor", un text apocrif siriac din secolul al V-lea sau al VI-lea, este prezentată o legendă
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
folosește pentru a chema credincioșii la slujbă. În anumite perioade, cum ar fi între Joia Mare și Paste, nu se trage clopotul, ci se bate numai toaca. Toate bisericile românești au clopote, în timp ce numai o parte din ele au și toaca (mai ales bisericile vechi și mănăstirile). În "Peșteră comorilor", un text apocrif siriac din secolul al V-lea sau al VI-lea, este prezentată o legendă ce explică apariția și folosirea toacei. După ce Noe a terminat de construit arca, Dumnezeu
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
în timp ce numai o parte din ele au și toaca (mai ales bisericile vechi și mănăstirile). În "Peșteră comorilor", un text apocrif siriac din secolul al V-lea sau al VI-lea, este prezentată o legendă ce explică apariția și folosirea toacei. După ce Noe a terminat de construit arca, Dumnezeu i-a poruncit să fabrice o toaca din lemn de trei coti lungime și un cot și jumătate lățime și un ciocan din același lemn. În această toaca Noe trebuia să bată
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
În "Peșteră comorilor", un text apocrif siriac din secolul al V-lea sau al VI-lea, este prezentată o legendă ce explică apariția și folosirea toacei. După ce Noe a terminat de construit arca, Dumnezeu i-a poruncit să fabrice o toaca din lemn de trei coti lungime și un cot și jumătate lățime și un ciocan din același lemn. În această toaca Noe trebuia să bată de trei ori pe zi, dimineața devreme, la prânz și seara, după apusul soarelui, pentru
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
explică apariția și folosirea toacei. După ce Noe a terminat de construit arca, Dumnezeu i-a poruncit să fabrice o toaca din lemn de trei coti lungime și un cot și jumătate lățime și un ciocan din același lemn. În această toaca Noe trebuia să bată de trei ori pe zi, dimineața devreme, la prânz și seara, după apusul soarelui, pentru a-i adună și informa pe oameni despre iminentă potopului și a-i îndemna să se pocăiască și să se convertească
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
și seara, după apusul soarelui, pentru a-i adună și informa pe oameni despre iminentă potopului și a-i îndemna să se pocăiască și să se convertească. Această legendă a fost folosită de Lucian Blaga în piesa "Arca lui Noe". Toaca și clopotul au rolul de a anunța începutul slujbei și de a chema credincioșii. În liturghia ortodoxă toaca are un rol de delimitare temporală (trecerea de la timpul profan la cel liturgic) și spațială (delimitarea spațiului liturgic de cel cotidian prin
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
-i îndemna să se pocăiască și să se convertească. Această legendă a fost folosită de Lucian Blaga în piesa "Arca lui Noe". Toaca și clopotul au rolul de a anunța începutul slujbei și de a chema credincioșii. În liturghia ortodoxă toaca are un rol de delimitare temporală (trecerea de la timpul profan la cel liturgic) și spațială (delimitarea spațiului liturgic de cel cotidian prin înconjurarea bisericii cu toaca). Timpul când se bate „toaca”: „"pe la toaca"” înseamnă pe la ceasurile 15-16 după amiază (se
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
rolul de a anunța începutul slujbei și de a chema credincioșii. În liturghia ortodoxă toaca are un rol de delimitare temporală (trecerea de la timpul profan la cel liturgic) și spațială (delimitarea spațiului liturgic de cel cotidian prin înconjurarea bisericii cu toaca). Timpul când se bate „toaca”: „"pe la toaca"” înseamnă pe la ceasurile 15-16 după amiază (se bate când se apropie slujba de seară - vecernia). Toaca se utilizează în toate țările ortodoxe, inclusiv în lăcașurile de cult greco-catolic. Poate fi amplasată în clopotnița
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
slujbei și de a chema credincioșii. În liturghia ortodoxă toaca are un rol de delimitare temporală (trecerea de la timpul profan la cel liturgic) și spațială (delimitarea spațiului liturgic de cel cotidian prin înconjurarea bisericii cu toaca). Timpul când se bate „toaca”: „"pe la toaca"” înseamnă pe la ceasurile 15-16 după amiază (se bate când se apropie slujba de seară - vecernia). Toaca se utilizează în toate țările ortodoxe, inclusiv în lăcașurile de cult greco-catolic. Poate fi amplasată în clopotnița sau undeva sub streașina bisericii
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
de a chema credincioșii. În liturghia ortodoxă toaca are un rol de delimitare temporală (trecerea de la timpul profan la cel liturgic) și spațială (delimitarea spațiului liturgic de cel cotidian prin înconjurarea bisericii cu toaca). Timpul când se bate „toaca”: „"pe la toaca"” înseamnă pe la ceasurile 15-16 după amiază (se bate când se apropie slujba de seară - vecernia). Toaca se utilizează în toate țările ortodoxe, inclusiv în lăcașurile de cult greco-catolic. Poate fi amplasată în clopotnița sau undeva sub streașina bisericii. Ea se
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]