1,142 matches
-
mai rezistente la atac; o prașile repetate prin care sunt distruse buruienile, ce constituie gazde intermediare pentru acarian; o efectuarea de lucrări în verde: copilit, înlăturarea frunzelor de la baza plantelor care sunt atacate; o cultivarea soiurilor și hibrizilor rezistenți sau toleranți la atacul acarienilor. b) măsuri biologice se bazează pe utilizarea prădătorilor și paraziților. Pentru specia Tetranychus urticae Koch., cea mai mare importanță o are prădătorul Phytoseiuluspersimilis At. H. Cercetările efectuate de Iacob N. și colab. (1970, 1975, 1979) au stabilit
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în următoarele: o asolament și rotația culturilor de 4 - 5 ani; o utilizarea la plantat a unui material sănătos neinfestat (bulbi, bulbili); o evitarea terenurilor umede, grele și reci, care favorizează atacului; o folosirea de soiuri de usturoi rezistente sau tolerante, cum ar fi Timpuriu de Ciolpani sau Ișalnița; o prașile pentru distrugerea buruienilor ce constituie gazde intermediare pentru dăunător; o smulgerea plantelor atacate și distrugerea acestora. Măsurile curative constau în tratarea bulbilor de ceapă și usturoi înainte de plantare, prin vacuum
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
importanță îl au următoarele: - recoltarea la timp a mazării; - efectuarea arăturii imediat după recoltarea culturii; - amplasarea culturilor de mazăre la distanță de 1 - 2 km de leguminoase perene; - însămânțarea cât mai de timpuriu a mazării și cultivarea soiurilor rezistente sau tolerante. Se aplică tratamente chimice la semnalarea primelor colonii de afide cu unul din insecticidele: Chess 25 WP - 0,04 %. Confidor 20 SL - 0,04 %, Pirimor 25 WG - 0,1 %, Actara 25 WG - 0,02 %, Mospilan 20 SP - 0,02 %. În
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
conține nematozi, procedeu ce se poate realiza numai pe suprafețe mici; - evitarea folosirii de compost provenit de la complexele de sere cu atac de nematozi; - dezinfecția uneltelor de lucru și a încălțămintei muncitorilor; - cultivarea soiurilor și hibrizilor de tomate rezistente sau tolerante la atacul nematodului. În ultima perioadă s-au creat în unele țări (Franța, S.U.A. etc.) o serie de soiuri și hibrizi de tomate care s-au dovedit rezistente la atacul nematodului galicol, cum ar fi Ronita și Rossol, pentru tomatele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
până la 40 %. Măsuri de prevenire și combatere - Respectarea unui asolament de 4 - 5 ani pentru terenurile infestate. - Plantarea unui material biologic sănătos, liber de nematozi. - Fertilizarea echilibrată a solului, pentru o dezvoltare mai viguroasă a plantelor și cultivarea de soiuri tolerante la atacul nematodului. - Controlul fitosanitar al culturilor, eliminarea plantelor infestate și distrugerea lor. - Prașile repetate pentru înlăturarea umbeliferelor din flora spontană. - Tratarea solului cu produse nematocide ce au fost menționate la nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne incognita Chitw. CAPITOLUL 8
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
individ, poate furniza material identitar puternic, poate deveni drapel de luptă pentru dreptate socială, ca în teologiile eliberării, sau de luptă pentru putere, ca în fundamentalismele insurgente. în orice caz, indiferent că retorica religioasă e agresiv tradiționalistă sau individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-un fel sau altul, evacuată, transcendența veritabilă rămîne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a economiei de piață ar putea fi o cauză a reticenței implicării oamenilor în sfera publică (Howard, 2003). Ca atare, ne așteptăm ca cei care participă în astfel de organizații secundare să fie mai încrezători în ceilalți, mai altruiști, mai toleranți, pe de-o parte, mai buni cetățeni, mai atașați valorilor democratice, pe de altă parte. Există anumite așteptări privind caracteristicile activiștilor civici. Ele au fost deja parțial confirmate de studii recente (Bădescu, Sum și Uslaner, 2004). După constatările autorilor, activiștii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
valori între generații, toleranța celor patru valori sexuale non-tradiționale fiind tot mai pronunțată la generații succesive. Liberalizarea sexuală este cea mai evidentă în cazul avortului, divorțului și homosexualității atât la bărbați, cât și la femei, dar femeile se dovedesc mai tolerante privind divorțul și homosexualitatea. Tendința este aceeași în societățile industriale, dar sprijinul pentru liberalizarea sexuală nu este la fel de puternic, iar prostituția nu este atât de larg acceptată. Contrastul cel mai mare îl reprezintă societățile agrare. Nu doar că aici nu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
diferiți împreună. Oameni ce provin din medii diferite se întâlnesc față în față și interacționează într-un mod în care nu ar fi făcut-o în afara acestor asociații voluntare. Ei deprind astfel abilitățile cooperării și este posibil să devină mai toleranți și mai încrezători în semenii lor. Dar cooperarea și încrederea din interiorul asociațiilor se răsfrânge și asupra societății în mare, printr-un efect pe care Putnam îl numește de revărsare (spill out, spill over în engleză). Spațiul public însuși, crede
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
înainte. Nu este exclus ca odată părăsite organizațiile aceștia să devină asemănători cu membrii publicului. Ori publicul din aceste țări nu este caracterizat de valori înalte ale civismului. În termenii autorilor, "oamenii nu au încredere unii în alții. Nu sunt toleranți față de minorități și grupurile sociale impopulare. Aceștia sunt caracterizați de mai puține interacțiuni sociale cu prietenii și vecinii, se alătură mai rar asociațiilor voluntare, nu au încredere în liderii lor, nu se simt eficienți politic și nu participă prea mult
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sociale cu prietenii și vecinii, se alătură mai rar asociațiilor voluntare, nu au încredere în liderii lor, nu se simt eficienți politic și nu participă prea mult politic" (Bădescu, Sum și Uslaner, 2004: 338). Activiști sunt, în schimb, cei mai toleranți și au cea mai mare încredere socială. Ei ar putea deveni lideri de opinie și răspândi valorile democratice, dar cred autorii sunt prea puțini și participarea lor în asociații prea scurtă pentru a avea vreun efect semnificativ în societate. Înainte de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
vom reveni aici asupra distincției dintre definiții. Insistăm doar asupra valorii net superioare a definiției competitive pentru estimarea funcționării efective a regimurilor politice. Remarca lui Dahl (2000: 45) referitoare la atașamentul pentru regimuri politice imperfecte, dar perfectibile și pe deplin tolerante și umane, merită amintită. Libertățile specifice democrațiilor și-au pierdut cu timpul atracția pe care o reprezintă o cauză nouă, adică și-au pierdut farmecul revoluționar. "Arhicunoscute, imperfect aplicate și, evident, insuficiente pentru a garanta o societate bună, banalizate și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
democratic și a economiei de piață, de unde o reticență în implicarea oamenilor în sfera publică (Howard, 2003). Ca atare, există o așteptare ca cei care participă în astfel de organizații secundare să fie mai încrezători în ceilalți, mai altruiști, mai toleranți, pe de-o parte, mai buni cetățeni, mai atașați valorilor democratice, pe de altă parte. Oricum, nivelul capitalului social este unul redus în România. Iar participarea în asociații, deși are potențialul să promoveze idealul unui cetățean competent, este de scurtă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai competenți politic. Deși analiza noastră nu a descoperit relații semnificative și puternice între participarea voluntară și încrederea generalizată, alte studii ale activismului din regiune le confirmă (Bădescu, Sum și Uslaner, 2004). De asemenea, activiștii civici par să fie mai toleranți cu minoritățile, cel puțin asta este concluzia unor anchete desfășurate în România. Cercetări proprii nu confirmă însă relația presupusă (Dragoman, 2005a). Chiar dacă joacă un rol în formarea unor atitudini civice, capitalul social nu pare să fie esențial în susținerea democrației
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și biserică pot juca din nou un rol politic important, așa cum au jucat în perioada afirmării și consolidării identităților naționale. Obiectivul lor ar fi de această dată nu consolidarea unor legături de apartenență la comunități naționale, ci un cetățean responsabil, tolerant, cooperant și eficace politic. ANEXE Anexa 1 (capitolul 3) Compunerea și codarea variabilelor Structură socială Vârsta Continuu Sex (masculin) Masculin 1, feminin 0 Educație 14 categorii (1 fără școală, 14 doctorat) Ocupație 4 categorii (1 muncitor necalificat, 4 manager/patron
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sesiza deschideri cu consecințe reformatoare: a) depășirea ideii clasice de raționalitate în direcția uneia deschise, mai suple, mai nuanțate, mai complexe, care integrează contradictoriul, care permite asocierea de conținuturi raționale opuse 720; b) depășirea logicii aristotelice în sensul uneia mai tolerante față de contradictoriu (desigur, Blaga nu intră în zona cercetărilor logice, însă gândirea sa antinomică implică o logică diferită, non-aristotelică721); c) depășirea ideii clasice a cunoașterii în sensul unei lărgiri care să admită și promovarea unei forme de cunoaștere imposibil de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga`s entire thematisation, one can observe perspectives and implications with reformative consequences: a) going beyond the classical idea of rationality towards a more open, more versatile, multifaceted, more complex direction; b) going beyond Aristotle`s logics, towards a more tolerant view on contradiction; c) going beyond the classical idea of knowledge in the sense of accepting and promoting knowledge based on antinomic constructions; d) going beyond methodologic monism towards methodologic pluralism. These perspectives and implications broaden the area where Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu trăiește numai cu pâine, zise el agitând pedagogic viitorul dumicat, ci și cu atenție din jur. Cerșim cu toții o fărâmă de recunoaștere. Ce vrei, se străduiesc și ei cum pot să-și facă rost de-o privire publică mai tolerantă... − Știi ce cred? Ei nu de atenția noastră au nevoie, cât de neatenție: practică un joc de-a distragerea, și nu atragerea atenției. Pură strategie, artă marțială brută, pe care-o opun dialecticii noastre. Fascinat de privirile solicitate insistent, narcisistul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu atenția ta, ți-o lestează pentru a-ți strecura mai ușor pe lângă ea iluzia aptă să ecraneze realitatea. Reveni apoi la replica lui Ian, ale cărei ecouri îi atinseră buzele prin intermediul vibrațiilor de diapazon ale furculiței: − Cât despre privirea tolerantă, mă-ntreb câtă lume realizează inerția colosală indusă de o asemenea insensibilizare rutinieră la bănuieli. Decretul umanist "nimeni nu e rău, ci cel mult rău înțeles" conjură ce e mai rău în om, căci sfidează pe față puterile malefice latente
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de profesori și 9% dacă rămâne secret personal. Mai mult de jumătate nu simt nici un fel de rușine să fraudeze. Și declară senin acest lucru. Ce rezultă? Frauda e un „fenomen social”. Acesta nu poate fi combătut dacă profesorii sunt toleranți sau dacă climatul social Îl stimulează. Un climat universitar În care regulile se schimbă mereu și haotic, În care nu există norme clare În privința fraudei, În care numărul de studenți crește peste limita bunului simț, În care numeroși politicieni devin
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ceva (nu prea mult) Într-o săptămână de voiaj și culturalizare, În timpul vacanței de Paște. O ofertă de criză, nimic spectaculos. Unii erau sigur avizați și interesați cultural, alții doar vag disponibili pentru bunuri culturale și peisaj civilizat; diverși, dar toleranți unii cu alții, dispuși să cedeze, nonconflictogeni. Li se citea pe chip o bucurie izvorâtă din dorința de a se simți europeni, măcar o săptămână. Au suportat bine lungul voiaj Început la ora șase dimineața În București și Încheiat, În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fără nici o cenzură, mulțimea simplifică viața sufletească; indivizii eminenți - geniile, eroii, șefii, comandanții - se afirmă În funcție de societățile În care se nasc. Fenomenul românesc, carte născută din publicistica perioadei ieșene, Încearcă o caracterizare a „sufletului nostru”, a psihologiei românului: „eminamente bun”, tolerant, capabil să se acomodeze la schimbarea Împrejurărilor, creativ; spirit critic, inteligență imediată, clară și de bun-simț, dar superficialitate În practică. Adaptabilitatea românului - caracterizată prin suplețe, gust pentru progres, spirit tranzacțional - l-a salvat În perioade vitrege, dar aceasta Înseamnă și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
căruia America nu îi acordă atenția cuvenită este proliferarea activității criminale a grupurilor numite gangs. Atât la nivel federal, cât și la nivel local, ipocrizia și frica de a pierde anumite voturi îi fac pe aleșii poporului american inacceptabil de toleranți în fața unei maladii devastatoare. Cartiere cândva curate și liniștite trăiesc azi sub teroare. Adolescenți ori adulți, criminalii, care până ieri se ucideau doar între ei în perimetrul cartierelor în care locuiesc sau la granița dintre ele, și-au extins zonele
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
al V-lea i-a scris regelui Ludovic al Ungariei despre numărul mare de boieri care au trecut la catolicism. Papa Inocențiu al VI-lea și-a exprimat satisfacția pentru convertirile atât de numeroase ale românilor și chiar despre atitudinea tolerantă a clerului ortodox față de credincioșii catolici. Papa Urban al V-lea i-a scris domnitorului Vladislav al Țării Românești în 1370, sugerându-i să se convertească la catolicism, având în vedere originea latină a neamului. Papa Grigore al XI-lea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au expulzat pe aceștia din țările în care comunitățile evreiești ființaseră timp de secole. Astfel, din cauza valurilor de expulzări, mare parte din evreimea vest-europeană a ajuns în Europa Răsăriteană, unde, în unele perioade, s-a bucurat de un regim mai tolerant. Numeroși evrei est-europeni poartă nume de familie care păstrează amintirea unor locuri din Spania, Italia, Franța, Germania etc., de unde strămoșii lor au fost alungați în evul mediu (Alcalay, Gaster, Benveniste, Perez, Luria; Rappaport/ Rappoport, Șapiro/Șapira, (H)Alper(i)n
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]