1,191 matches
-
textele epice) într-un text dramatizat, în condițiile în care, în dramatizarea unui text, trebuie ținut cont de: "1. valoarea cuvântului selectat pentru a rămâne în replică; 2. asocierea unor cuvinte în cadrul replicii dramatizării: asta presupune o aranjare specială a topicii frazei vorbite; 3. eliminarea voită a unor cuvinte nu trebuie să impieteze asupra înțelesului replicii; 4. stabilirea accentului frazei, a propozițiunii [...]; 5. stabilirea ritmului necesar unei exprimări corespunzătoare fiecărui personaj în parte și a sumedeniei de sarcini care stau în fața
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
senzația pe care trebuie să o aibă un câine fugărit". În paralel cu toate aceste zbateri pentru supraviețuire, fostul aviator intrase și în vizorul Securității. Un informator consemnează, pentru uzul securiștilor, într-o notă informativă dată la 7 februarie 1950 (topica agramată a turnătorului, semnat "Grăunte", este redată întocmai): "Lt. Comandor rez. aviație Dan Vizanti, venit ocazional din Brașov în București și care în seara zilei de 3 februarie 1950, aflându-se în restaurantul de Stat [sic] Dunărea a spus față de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
cărei plan, conceput încă din anii de detenție politică, a fost anunțat în revista Familia (nr. 2, 1968). Publică proză de tip decadent, cu personaje crepusculare, în Poemele lui Balduin de Tyaormin (1969). De asemenea, versuri cu o laconic contorsionată topică, ermetic-estetizante, și traduceri în volumele Sabasios (1968) și Moartea unui contabil (1972). I se interzice difuzarea volumului de critică Lampa lui Aladin (1971), cartea fiind dată la topit. Exasperat până la deznădejde de șicanele continue ale „vicelui“ Ion Dodu Bălan, ale
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Bibliografie generală / 265 Abstract / 275 Résumé / 277 Cuvânt înainte Problematica schimbării în educație acaparează astăzi nu numai pe politicienii și strategii domeniului, ci și pe cei care au vreo legătură directă sau indirectă cu educația. Cu atât mai mult această topică va fi abordată de către cercetătorii din domeniul științelor educației, sistemele de referință ca și concluziile adiacente fiind multiple, deseori contradictorii. Cuplată și cu dimensiunea coordonării și conducerii procesului educațional, o astfel de luare de poziție devine cu totul interesantă și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educaționale românești. Respectând logica discursivă, lucrarea prezentă facilitează înțelegerea multor aspecte ce descriu acest fenomen, valorificând în acest scop o bibliografie variată, dar și un câmp problematic aflat în plină extensiune și experimentare. Abordarea se situează la interferența mai multor topici specifice științelor educației precum Politica și managementul educației, Sociologia educației, Psihosociologia grupurilor școlare, Psihologia educației, Filosofia educației etc. Scrisă într-o perspectivă modernă, cu numeroase clarificări și sugestii acționale, lucrarea va ființa ca stimulent inovativ și complement strategic cu valențe
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reactive pentru a face față solicitărilor externe. Schimbarea în educație, precum și dinamica socială, reclamă tot mai sonor adoptarea comportamentului și a strategiilor prospective la nivelul școlii. Acest aspect readuce în discuție necesitatea raportării la principiul planificării schimbării, ceea ce modifică esențial topica priorităților organizației școlare. În general, schimbările pot avea un aspect neplanificat, spontan, ca urmare a unei evoluții firești (de exemplu, uzura morală a tehnologiilor sau a oamenilor), un aspect planificat, ceea ce oferă oportunitatea fiecărei organizații de a-și stabili propriile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de coeziune și identificarea mecanismelor de realizare a acesteia (unitatea timpurilor verbale, utilizarea deicticelor, uniformitatea sistemului pronominal etc.). Caracterizarea sintactică oferă informații privind atitudinea emitentului politic față de realitățile prezentate, intențiile discursive ale acestuia și formele lor de manifestare. Variațiile sintactice, topica, recursul la construcții fixe, utilizarea cu predilecție a anumitor raporturi sintactice devin mărci ale situării locutorului în raport cu referențialul reprezentat, reflectând apartenența politică și afinitățile ideologice ale acestuia. În comunicarea politică, expresia stă sub semnul imperativelor de persuadare a publicului receptor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și primitive", în genul cronicilor medievale, și în descrieri, imprimând o notă narativă acestora. În limbajele totalitare, folosirea predilectă a raporturilor de coordonare, în detrimentul celor de subordonare, trădează nu numai nivelarea gândirii, ci și lipsa de substanță la nivelul conținuturilor. Topica limbajului politic, succesiunea semnelor verbale, reflectă focalizarea pe un element sau altul al referențialului politic, oferind informații cu privire la importanța pe care o dețin unitățile de conținut în economia manifestării discursive. Intercalarea structurilor parantetice, intens exploatată în limbajul politic, constituie un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politica paraponisiților, vizând oportunismul oamenilor politici, se perpetuează de-a lungul întregii activități jurnalistice, devenind mărci inconfundabile ale scrisului jurnalistic eminescian. Asocieri inedite de lexeme, îmbinarea lexicului arhaic cu cel neologic, resuscitarea potențialului semnificativ al unor construcții populare, cultivarea unei topici individuale devin tot atâtea atribute ale originalității scrisului jurnalistic eminescian. Aluzia ironică, vizând sfera vieții politice românești, structura anecdotică a articolelor, sunt generate și de apariția neologismului în construcții sintagmatice inedite: mândrie baronească, aer diplomatic, postulanți flămânzi, exigențe aristocratice, diletantism
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de vorbire (poziția față de verb, regimul prepozițional, distribuția contextuală etc.), scrierea numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni sau descrieri etc.; la nivel sintactic - modificarea funcțiilor, modificări ale structurii frazelor (contragere și expansiune), substituirea unor cuvinte sau construcții, modificarea topicii, restaurarea unui text dat prin restabilirea logicii acțiunilor și a punctuației. - Exerciții de completare vizează prin cerința lor o dublă operație: de identificare a faptului de limbă omis și de adaptare a formei acestuia la context. Pot fi omise: articole
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și raporturi gramaticale, există adeseori tendința de a imita modelul și din punctul de vedere al conținutului. Exercițiile de exemplificare prin analogie activizează mijloace de exprimare existente în fondul pasiv al elevilor și oferă posibilitatea de a corecta greșeli de topică. Cerința poate fi exprimată prin enunțuri de tipul: „Urmărind modelul dat, exemplificați.../alcătuiți (fraze/propoziții).../ completați tabelul...”etc. 4.2.1.4. Compunerea gramaticală, prin care elevul este solicitat mai mult, deoarece își probează cunoștințele gramaticale și imaginația creatoare. Este
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
un element al naturii;personificări, metafore, dar predominant este epitetul, etc. Excelente cristalizări formale: a. nu este divizată în strofe; b. de regulă, ritm trohaic; rima împerecheată (sau monorimă); c. versurile suple, fluide, scurte (de 7 -8 silabe); d. adeseori, topica inversă, subiectivă (pentru ca accentul să cadă pe un anumit cuvânt); - titlul este totdeauna sugestiv (reluat de obicei în primul vers ori pe parcursul poeziei); de regulă, titlul este alcătuit pe baza invocării naturii, pe baza unei personificări; sau sugerează sentimentul de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
mare petrecere (la care, uneori, și naratorul își imaginează că a participat);limbajul, stilistica se caracterizează prin simplitate; - arhaismele, elementele de paremiologie;verbe, interjecții, adverbe, puține adjective;expresii cu valoare consecutivă („să vezi și să nu-ți vină a crede”); - topica inversă, subiectivă („spune-mivei”; „reteza-ți-l-voi”, etc.). Clasificări: 1. basme fantastice: elementul prinipal este miraculosul; 2. basme etico Ț mitice: numeroase fapte ale eroilor și anumite învățăminte morale; 3. basme religioase: pe lângă eroii cunoscuți, iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și, în sfîrșit, "pietas" sau "probitas" (i.e., care urmează întotdeauna legile naturale și/sau divine). Astfel, dreptul legal e clar fundamentat pe moralitate și duce inevitabil la ea". Gianbattista Vico (1668-l744), polemizînd în contra raționalismului cartezian, situează în prim plan inteligența, topica, invenția, ele definind, în opinia sa, caracterul distinctiv al cunoașterii. Într-o altă lucrare, din păcate nefinalizată, susține doctrina varum-factum, după care "regula adevărului este de a fi fost deja înfăptuit". Scienza Nuova (Știința nouă) mai pe larg, Principiile unei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Dumnezeu, în propria-i fantezie]95, s-a înstrăinat, treptat, de ordinea și frumusețea naturii, cultivând excesiv rațiunea practică (științele), neglijând, în același timp, intuițiile facultății poetice. Prețul civilizației este, in viziune poescă, ruină 96. Secvență descriptiva ce urmează, cu topica ei neobișnuită, - "Până la marginile celebrelor, incineratelor umbre. Ea se desfăcea liberă de figură umană că o sperata poartă"97, - pare să indice faptul că doar poezia, prin care autorul român, reluând, probabil, o sugestie poescă din "Dialogul lui Monos și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Ben Jonson, n-a scris "în nici o limbă", folosește un sistem de arhaisme, neologisme și provincialisme ușor de analizat. *17 Milton nu numai ca folosește un vocabular latinizat, în care cuvintele engleze au sensul arhetipurilor lor, dar dă propozițiilor o topică specifică. Limba lui Gerard Manley Hopkins se caracterizează prin prezența unor cuvinte saxone și dialectale prin ocolirea cu grijă a vocabularului latin, susținută teoria și de mișcarea promotorilor germanismelor în limba engleză, precum și printr-o tehnică specială de derivare și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sunt o dovadă că principiile educației feminine de tip burghez și central-european5 au traversat, cu puține amendamente, o succesiune încă neîncheiată de epoci și regimuri politice. Politica modelajului Din aceste succinte relatări ale relatărilor, se pot observa, în primul rând, topicele lipsă. Pentru cei familiarizați cu axiomele istoriei comunismului, ale feminismului sau ale educației postbelice, interviurile par cel puțin incomplete. Lipseșe discursul de autovictimizare, dar și autosituarea bine precizată în cuprinsul genului 6 feminin; lipsesc referirile directe la cunoscutele politici "pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
astfel opțiuni mai largi de educație;se produce un schimb mutual de informații Între cursanți, precum și Între tutor și fiecare cursant În parte; interacțiunea În perimetrul conținutului specific este deci mai mare decât În cadrul Învățământului tradițional. - cursantul este condus către topici ce emană plăcere, satisfacție, bună dispoziție; studiile arată că urmare a acestora și a varietății metodelor de predare utilizate, gradul de reținere a informației este mai bun decât Într-o clasă tradițională. - evaluarea este obiectivă și se face fie prin
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Daniela GRĂDINARU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93110]
-
N.M. Constantinescu, coord., 2012): "Incizia paramediană (fig. 11.54 - B săgeata A) este trasată pe marginea medială..."/ Incizia transrectală (fig. 11.54-B săgeata B) este plasată..."/ "Incizia pararectală (fig. 11.54-B săgeata C) etc. Observăm că structura fiecărui enunț respectă topica limbii S+A+P+C și - într-o măsură minimă - liniaritatea clasică a unei definiții de dicționar. Iată comparativ, definiția unora dintre conceptele subdomeniului chirurgie: • Enterectomie - "Extirparea chirurgicală a unor formațiuni din intestin și suturarea extremităților rămase, cu refacerea circulației
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
despre responsabilitatea socială a oamenilor de afaceri" (1953) este apreciat ca prima intervenție a reprezentanților lumii științifice în structurarea conceptelor ariei responsabilității sociale corporative. Raportul enunță faptul că sfera responsabilității companiilor trebuie să reflecte așteptările și valorile societății. Între timp, topica responsabilității sociale corporative atrage nume de marcă din toate disciplinele academice: Milton Friedman, Peter Drucker, Francis Fukuyama, Philip Kotler și mulți alții. Câteva dintre punctele de vedere și convingerile acestora le vom trece și noi în revistă. Peter Drucker (1909-2005
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Limba latină și limbile romanice / 108 Latina / 108 Latina literară tîrzie / 113 Limbile romanice / 116 Evoluția gramaticală de la latină la limbile romanice / 129 Germanica comună și limbile germanice / 162 Particularități ale gramaticii limbilor germanice / 177 Aspecte ale determinării și ale topicii în limbile moderne / 205 Creativitate lexicală și tipologie / 219 Consecințe ale expansiunii limbilor romanice și germanice / 227 Partea a treia: Temeiuri ale unității culturale și lingvistice / 233 Adstratul germanic al limbilor romanice / 233 Adstratul latin al limbilor romanice / 238 Adstratul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
crearea fundamentului pentru realizarea unor investigații ulterioare privind creația lexicală, tipologia lingvistică și comunicarea prin traduceri. Prin raportarea la limbile-bază din care descind, atît limbile romanice cît și cele germanice ilustrează, uneori în maniere diferențiate însă, fenomene de gramaticalizare a topicii și de gramaticalizare a unor cuvinte, care și-au pierdut trăsăturile semantice inițiale și au devenit instrumente gramaticale sau au primit și un astfel de statut pe lîngă cel inițial. În aceste condiții, flexiunea complicată de sorginte indoeuropeană a fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
muro de um edificio, contractat cu articolul hotărît: o muro do edificio. În mod similar, funcțiile dativului au ajuns să se redea cu ajutorul prepoziției ad (rom. dă apă la vite), dar acuzativul se construiește direct, fiind identificabil de obicei prin topică, fiindcă îi urmează verbului: it. vede una bella ragaza "vede o fată frumoasă", pg. espera este rapaj "așteaptă pe acest băiat". Româna poate urma acest model (Așteaptă acest băiat) bazat pe topică, dar poate uza, la fel ca spaniola, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se construiește direct, fiind identificabil de obicei prin topică, fiindcă îi urmează verbului: it. vede una bella ragaza "vede o fată frumoasă", pg. espera este rapaj "așteaptă pe acest băiat". Româna poate urma acest model (Așteaptă acest băiat) bazat pe topică, dar poate uza, la fel ca spaniola, de o prepoziție, dacă obiectul direct denumește un animat personal: rom. așteaptă pe băiat, sp. la espera a este muchacho; spaniola uzează deci aici de prepoziția a, specifică dativului, fenomen întîlnit uneori și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
triftongi caracteristici, consoanele finale sînt surde, iar vocalele din silabele finale se velarizează, ca în germană. În Evul Mediu, a suferit schimbări importante în structura gramaticală, depărtîndu-se astfel de germană. Se păstrează însă corespondența cu germana în unele aspecte de topică, care este inversată atunci cînd primul element al propoziției nu este subiectul. Neerlandeza este vorbită în Olanda și în jumătatea de nord a Belgiei, din varianta ei olandeză fiind formată limba afrikaans, vorbită în Africa de Sud, ca urmare a prezenței coloniștilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]