1,077 matches
-
Îi cerea demisia din Primăria Iașului și din Partidul Alianță Civică, la care nu primise răspuns. Înainte de a da publicității scrisoarea, o aducea la cunoștința directoratului PAC: ,,Domnule Constantin Simirad, Pentru ca In segmentele terminale, propensiunea dumneavoastră pentru foștii nomenclaturiști, pentru torționari, lichele și În general pentru o lume de care ne desparte o revoluție costisitoare, este evidentă; Pentru că o continuitate standard burghezo-proletară va nutrește antipatia agresivă Împotriva necăjiților Iașului, bântuiți de opresia sinuciderii și lăsați pradă coteriilor mafiote; Pentru că egoismul și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
numitul Chirondojan, acelasi individ care Imi persecutase părinții, pe când era activist de partid În comuna Stănișești, de lângă Burdusaci, unde aceștia locuiau. La 29 aprilie 1953, am ajuns În lagărul de muncă forțată de la Onești, unde comandant era căpitanul Timofte, un torționar de temut, ajutat de alți doi criminali și anume plutonierii Mihăilă și Secara. De la 19 aprilie 1953, până la 26 ianuarie 1954, am fost deținut În Închisoarea de la Gherla, unde director se află căpitanul Goiciu Petru, fost hamal În portul Galați
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Simirad, acest mesager infernal picat cu ecuațiile rezolvate În peisajul nespurcat al poeziei și romantismului ingenuu. - Maninul Simirad m-a urmărit pas cu pas În ură lui carnasiera În scopul desăvârșirii „Operațiunii VENUS” act similar cu elanul bestial debușat de torționarul Eugen Țurcanu În Camera 4spital, o apoteoza a Fenomenului Pitești. - Nici o calitate dovedită nu a Îndreptățit pe cineva să-l recompenseze pe Simirad cu demnități diplomatice În afară de cota de succes În desăvârșirea impecabila a „Operațiunii VENUS”. - Modelul securistic și astăzi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
militat pentru marginalizarea și distrugerea celor care nu se conformaseră și care deveneau astfel un model jenant. Ca atare, pentru a-și "merita" privilegiile, cei care au devenit aliații regimului ("cozile de topor") au devenit, din proprie inițiativă, opresorii și torționarii intelectualilor care au manifestat verticalitate. Acesta este motivul pentru care sub-minarea intelectualității (și a gîndirii, în general) a avut un succes deosebit la români, căci dacă această subminare nu ar fi fost spijinită de factori interni, nici ocupanții și nici
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
du fascisme, 1932. apud Paul Wagret, Histoire, Editions Casteilla, Paris, 1988, p. 131. Pentru detalii privind fenomenul totalitar vezi: I. Ciupercă, Totalitarismul fenomen al secolului XX, Iași, Ed. Universității "Al. I. Cuza", 1995; Tzvetan Todorov, Confruntarea cu extrema. Victime și torționari în secolul XX, București, Humanitas, 1996; Vladimir Tismăneanu, Noaptea totalitară: crepusculul ideologiilor radicale în Europa de Est, București, 1995; Ion Solacolu, "Marea farsă a secolului: fascismul bolșevic; o discuție despre stînga și dreapta politică", București, Ed. AII, 1996). 2 Comunism doctrină totalitară
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
proprie punctului de vedere al dreptei. Vietnamezii sînt prezentați ca ticăloși duplicitari, ca prostănaci buni de nimic manevrați de diabolicii sovietici, fiind în același timp carne de tun pentru Rambo în faptele sale de vitejie, în vreme ce sovieticii sînt prezentați ca torționari sadici și birocrați inumani și mecanici. Cu toate acestea, anumite reflexe ale acestor reprezentări ale sexului și rasei în film demonstrează că aceste fenomene sînt create la nivel social, sînt construcții artificiale produse în filme sau în cultura media. Stereotipurile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Sibiu au fost încarcerați, că acestora li s-a interzis, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, dreptul de a publica. Mi se pare ciudat că cedările și compromisurile, dureroase, ale acestor scriitori sunt judecate cu o cruzime nebănuită, în timp ce torționarii și odraslele lor se bucură de pensii uriașe, fără ca nimeni să-i deranjeze. Pe de altă parte, constăm că există o toleranță maximă pentru tot soiul de autori care au făcut pactul cu diavolul și care se bucură astăzi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
-l. Da, credeam în comunism ca într-o posibilă armonizare a lumii (criza mea mistică!), în dispariția războaielor, a banului, a statului, a antagonismelor sângeroase dintre rase, popoare, națiuni etc. Atrăgătoare utopie! Care n-avea nimic de a face cu torționarii culturali! Sau cu cei politici! Sau cu odioasa, criminala luptă pentru putere fie a lui Stalin sau a lui Dej (uciderea lui Pătrășcanu)! A.B.Dacă ar fi să propuneți pe cineva pentru Premiul Nobel pe cine ați propune? Premiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Statele Unite ale Americii, care îi acordaseră cetățenia de onoare. Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa a slujit la biserica ortodoxă română 'Sfânta Cruce' din Alexandria, Washington. Datorită faptului că s-a menținut permanent pe poziții anticomuniste, a fost deseori acuzat că a fost torționar la Pitești, fapt departe de adevăr. Gheorghe Calciu nu a făcut parte din 'comitetul' nici unei camere în care s-a torturat și nici măcar nu există surse care să ateste că ar fi bătut pe cineva. Chiar dacă acest lucru nu înseamnă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nu a fost obligat să o facă, întrucât, în general, există un vid de informații despre Pitești, simpla lovire a unui coleg deținut nu transforma victima în membru al echipei de agresori. Pe de altă parte, repetăm că termenul de 'torționar' nu poate fi aplicat decât, eventual, celor, foarte puțini la număr, care au torturat fără să fie bătuți înainte; or, Gheorghe Calciu fusese schingiuit în Pitești. Calciu a murit la 21 noiembrie 2006 în Statele Unite, dar a fost înhumat în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
luna august la sediul Securității și la Ministerul de Interne. Transferat la penitenciarul Galata din Iași împreună cu lotul său, susține că în închisoare a fost bătut, tras de păr și electrocutat. Cu toate că se scăpa pe el și avea convulsii insuportabile, torționarii nu se opreau. Leonida afirmă că, în urma torturilor și a amenințărilor cu moartea, a cedat psihic și a devenit schizofrenic, fapt declarat, după eliberare, de către părinții săi. De asemenea, susține că inclusiv colegii din lot, văzându-i condiția, l-au
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acțiune în ochii opiniei publice a izbutit în mare măsură, inclusiv cu ajutorul (voluntar sau accidental) istoricilor și chiar al victimelor: dacă primii s-au grăbit să formuleze acuzații nefondate, să generalizeze în mod nedrept și să propună termeni calomnioși precum 'torționar' ori 'asasin', victimele însele fac jocul adevăraților organizatori și responsabili ai mișcării atunci când se acuză între ele pentru bătăi și atitudini din acea perioadă, fără a cunoaște întregul context al suferințelor îndurate de fiecare. Un alt element important îl constituie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acțiunii. Efectele asupra victimelor au fost diverse, în funcție de structura sufletească (ba, în unele cazuri, chiar de cea fizică) a fiecăruia și, foarte important de precizat, de intensitatea presiunilor la care au fost supuși deținuții. Este profund incorectă catalogarea victimelor ca 'torționari' ori acuzarea lor pentru evenimentele din închisori. Nici unul dintre cei care au fost supuși acestor torturi nu avea alternativă: practic, nu exista scăpare-nici măcar în moarte, decât cu totul accidental. Prin urmare, discuția trebuie centrată asupra transformărilor suferite de victime
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
investigheze. Și această investigație nu a mai avut loc. Deci, da, nu avem un adevăr final și definitiv. Acest adevăr final și definitiv devine din ce în ce mai greu de stabilit. Unde mai cauți gloanțele acum ? Deshumezi 900 de cadavre ? V.A. : Așa cum torționarii din gulagul românesc sunt tar‑ div aduși în fața justiției. A.M.P. : Ăsta e un exemplu încurajator, pentru că îi scot la vedere și-i găsesc pe torționarii care mai sunt în viață. E un gest pedagogic, nu trebuie băgați în pușcărie
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de stabilit. Unde mai cauți gloanțele acum ? Deshumezi 900 de cadavre ? V.A. : Așa cum torționarii din gulagul românesc sunt tar‑ div aduși în fața justiției. A.M.P. : Ăsta e un exemplu încurajator, pentru că îi scot la vedere și-i găsesc pe torționarii care mai sunt în viață. E un gest pedagogic, nu trebuie băgați în pușcărie, doar condamnați public, ca să priceapă ceva generațiile tinere. Eu nu l-am înțeles pe Iliescu niciodată în chestia asta. E absolut normal că au crescut bănuielile
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care au trimis oameni prin închisorile unde alții schingiuiau, băteau, nu rareori ucideau, n-a recunoscut, nu și-a cerut public iertare". Articolul a fost scris în 1996. Au mai trecut încă șapte ani de atunci, timp în care unii torționari au fost decorați, alții avansați în grad etc., etc. și abia în această vară, după îndelungi lupte din partea familiei, ucigașii lui Gheorghe Ursu au fost condamnați la închisoare, dar, ce ironie, în absență, poliția nereușind să-i afle la domiciliu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fac decît să amîne sine die ceasul cînd va începe (deși speranțele sînt tot mai mici), procesul comunismului. Este singurul care "ar oferi societății piatra ei de temelie: certitudinea că răul va fi pedepsit și binele recunoscut. Fără de care orice torționar, avîndu-și, printr-o întîmplare sau alta, victima la îndemînă, o poate căsăpi, orice criminal, dîndu-și seama că ești condamnat inevitabil pentru o singură crimă, dar de la zece mii încolo domnești în tihnă asupra unui partid sau unei țări, își poate ideologiza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ci o făceau cu osîrdie, ca să-l convingă pe Țurcanu și să se convingă unul pe altul că o fac cu ură, din convingere, cu hotărîrea de "a termina cu trecutul"". "Reeducarea" se întemeia pe închiderea în aceeași celulă a torționarului cu cel torturat și pe a nu îngădui celui din urmă nici o pauză, nici o clipă de răgaz. Se luau toate măsurile ca cei torturați să nu se poată sinucide, aflați sub permanentă supraveghere, orice încercare era aspru sancționată. Au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sau asistat în direct la aplicarea acestor nesfîrșite torturi etc. Se aflau, după spusele sale, într-un imperiu al suspiciunii, al delatorilor, al urii. De remarcat evoluția fenomenului prin rafinarea mijloacelor de tortură motivată de amplificarea stării de alienare a torționarilor, a sadismului lor, dar și de încercarea de a micșora procentul cazurilor mortale. La Gherla celulele de reeducare sînt botezate de către victime: Camera morții, Camera nebunilor, Camera chinezească etc. La intrarea în închisoarea Pitești, pe frontispiciu era scris: Pentru dușmanii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de sare în mîncare (metoda Grama), după care, timp de cîteva zile, nu ți se dădea apă, apoi îți dădeau apă cu foarte multă sare în ea. În afară de faptul că organismul era foarte slăbit, după luni și ani de înfometare, torționarii inventau pozițiile cele mai chinuitoare: să intri și să ieși de sub prici, la "șerpărie", în zece secunde, dar ore în șir, la comandă; să stai în șezut nemișcat, pe scîndura priciului, cu privirea fixată la degetul mare de la picioare sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
puneau să te bați unul cu altul; se urcau și jucau cu picioarele pe tine, te loveau cu bocancii sau cu ciomege, în cap și în coaste; te dezbrăcau complet, după care erai obligat să alergi printre "furcile caudine", adică, torționarii așezați pe margini, în cerc, te loveau unde te nimereau, cu bețe și curele, pînă ce cădeai jos în nesimțire sau, în altă variantă, te învîrteai în jurul unei cozi de mătură, în timp ce ei te loveau (metoda Romanescu); te "crucificau", adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vreo 20 de deținuți conduși de Eugen Țurcanu, care au torturat fără a fi fost ei înșiși torturați mai înainte. "Dar în nici un caz, atenționează Costin Merișca, nu-i putem pune alături pe cei care, torturați, au devenit ei înșiși torționari". Ne întrebăm, alături de Virgil Ierunca, cine poate avea dreptul să-i judece pe aceștia? În 1999, doi cineaști francezi, Anca Hirte și Jean Legeaux, realizează documentarul Treptele căderii, apelînd la trei dintre supraviețuitorii reeducării de la Pitești: Paul Caravia, Nicolae Ioniță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
statistică oficială a celor supuși aproape cincizeci de ani unei terori pe care, prin ororile ei, mintea nu o poate cuprinde. Nici o instituție, oficial abilitată, nu a prezentat o astfel de statistică, la fel cum nu avem acces la listele torționarilor, turnătorilor și nu mai puțin a celor din primele eșaloane ale partidului comunist care-i instrumentau. Au apărut numeroase cărți de mărturii asupra gulagului românesc. Unele semnate de autori celebri, unii mai puțin cunoscuți, dar și volume ce adună mărturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
verbal de interogatoriu, nr. 1893, asupra arestatului Gabor Chirica, agricultor din Pleșești, Suceava. Trecut prin "reeducare" este interogat în aprilie 1952 pentru a depune mărturie de cele întîmplate, la Gherla, în camera nr. 99, condusă de deținutul Stoian Ioan șeful torționarilor. Se pare că Securitatea aduna documente în contra reeducatorilor, tot timpul, instrumentați de ei, dar cum se aflase despre ororile de la Pitești și în afara țării, se căutau țapi ispășitori cei mai buni erau chiar torționarii, de care acum se lepădau. Întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
condusă de deținutul Stoian Ioan șeful torționarilor. Se pare că Securitatea aduna documente în contra reeducatorilor, tot timpul, instrumentați de ei, dar cum se aflase despre ororile de la Pitești și în afara țării, se căutau țapi ispășitori cei mai buni erau chiar torționarii, de care acum se lepădau. Întrebat, Chirica răspunde: "Imediat după intrarea mea în această cameră, au venit la mine patru deținuți, care mi-au smuls mustățile. După vreo două zile, a venit Stoian Ioan și a spus, în auzul întregii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]