2,344 matches
-
paradoxale” (Mihai Cimpoi), conturează psihologii, într-o formulă laconică, parabolică, în spirit modern. În același context al căutărilor se înscriu și dramele scriitorului - Minodora, Grăbește-te încet, Armăsarul cu dinți de aur(1989), Consumatorul de onoruri (2001) -, unele abordând tarele totalitarismului. Este și autorul unui scenariu de film artistic. SCRIERI: Fântâna Albă, pref. Valentin Roșca, Chișinău, 1963; Aruncă-mă în cer, Chișinău, 1965; Mireasa, pref. Vasile Vasilache, Chișinău, 1967; Contrapunct, postfață Mihai Cimpoi, Chișinău, 2003. Antologii: Și nordica ta liră... Omagiu
STRAMBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289970_a_291299]
-
rezumă o idee mai veche a autorului. Și el, și Nolte sînt conștienți că indulgența față de comunism este nejustificată și încearcă să-i determine cauzele. Furet remarcă, mai departe, rolul jucat în acest discredit diferit de circumstanțele prăbușirii celor două totalitarisme: fascismul a căzut brusc, o dată cu sfîrșitul Războiului Mondial și a fost imediat pus la zid; comunismul s-a descompus lent, din interior, fără a fi învins. Procesul fascismului (în variantă germană sau italiană) a fost făcut. Cel al comunismului, nu
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
în același timp ingrat și propice: ingrat pentru că interesul față de acest tip de literatură e din ce în ce mai scăzut într-o țară pentru care soluția moștenirii comuniste este uitarea, însă propice fiindcă, după pierderea, prin supralicitarea lor, a preocupărilor pentru dramele victimelor totalitarismului și după eșecul lamentabil, cauzat de neprofesionalism, al cîtorva lucrări autohtone dedicate acestui subiect, o carte precum cea a lui Koestler este exact ceea ce trebuie ca cititorul dezabuzat, prea puțin convins de vînătoarea de torționari printre femei de serviciu și
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
o jenantă inflație de revoluționari, mulți brevetați la negru, comisii parlamentare care caută cai verzi pe pereți pe bani publici, dar statul nu a manifestat pînă în prezent nici cea mai vagă curiozitate să afle cîți disidenți și oponenți ai totalitarismului au existat în ultimele decenii ale comunismului autohton. I-am cunoscut de curînd, la Sighet, pe cîțiva dintre ei. Am înțeles, ascultîndu-le mărturiile, că mai există mulți alții, oameni simpli, care s-au împotrivit regimului în diverse localități din țară
Disidenții au supărat Securitatea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15010_a_16335]
-
fi o reluare, la peste două decenii, a polemicii sale cu rinocerii și cu rinocerizarea. Dar viziunea acestui univers kafkian, în care toți - cu excepția lui Bérenger - se transformă în rinoceri exprimă o realitate mai complexă: nu numai fascismul, ci oricare totalitarism e vizat (sovieticii au intuit asta și, când au vrut să monteze piesa, i-au cerut autorului câteva retușuri; I. a refuzat, iar drama nu a mai urcat pe scenă). Transpunerea cataclismului ce cuprinde întreaga lume, trimiterea la falimentul logicii
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
vieții de a mă naște și a viețui în tumultul marilor zbateri ce a cuprins lumea în secolul XX: înălțarea fascismului și bolșevismului cu cruzimile lor - strivirea personalității umane și înzăgăzuirea ei în tiparele ideologice ale aspiratorilor, cât și prăbușirea totalitarismului și revenirea la „drepturile omului”. Luat de curentul care nu iartă pe nimeni, am fost în mijlocul „viiturii” și fără să știe prea multă lume, miam notat, ca un observator cinstit, tot ceea ce am văzut. Am fost și am rămas convins
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
II, 797; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 109-114; Grigurcu, Poezie, II, 371-383; Dicț. analitic, III, 32-33; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2001, 291-292; Popa, Ist. lit., II, 651-652; Valentin Talpalaru, „Ținutul bufonilor”, DL, 2003, 1; Alexandra Olivotto, Totalitarismul stilului, RL, 2003, 20; Gheorghe Grigurcu, Bufonul și nebunul, RL, 2003, 40; Lucia Simona Dinescu, „Ținutul bufonilor”, OC, 2003, 183. N. Br.
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
cărți principale ale scriitorului, romanele Bate și ți se va deschide (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), Ierarhii (1981) și Schimbarea la față (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), aproape o trilogie a înfrângerii, interpretabile inclusiv din perspectiva subversivă a umilirii individuale în ramele totalitarismului. Cel puțin excepționalul final din Bate și ți se va deschide, minus ultimul paragraf - parcă anume adăugat de cenzură, „salvând” personajul de la ceea ce, din toate punctele de vedere, era o moarte sigură -, poate fi citit ca o efigie a vieții
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
de această nouă configurație a separației rolurilor: șeful și subordonații sau liderul și masa. Comunicare este, În cazul acesta, unidirecțională: de la lider la masa de indivizi, subordonați În totalitate voinței acestuia. În felul acesta ia naștere autocrația, dictatura personală și totalitarismul puterii, aspecte care sunt direct corelate și explicate În sfera Psihologiei Morale. Interesant este faptul că, din punct de vedere moral, aceste aspecte ale relațiilor și structurilor sociale Își au originea În metamorfoza psiho-morală a personalității și biografiei liderului, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
compensator-sublimativ. Ele sunt rezultatul unor experiențe utopice. În ele trebuie să vedem „criza valorilor morale” care erodează sufletește o societate, Îi tulbură sau chiar Îi anulează starea de echilibru interior, prăbușind-o, În final, În anomie, În anarhie. În cazul totalitarismului asistăm la impunerea forțată a unui model arhetipal, inautentic, represiv. În democrație, orice arhetip este eliminat. Nici unul dintre cele două sisteme nu are „repere” psihologice sau morale autentice. Totul este redus, din punct de vedere formal, la diferite „scenarii politice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a produs întreaga harababură apocaliptică este citată și acuzată în fața unui tribunal planetar. Din rețeta romanului, preparată după toate regulile literaturii de consum, nu lipsește povestea de dragoste. Cupa de cucută (1994), unde pot fi citite „debordantele realități absurde ale totalitarismului în variantă Ceaușescu” (Mircea Opriță), este o distopie inutil încifrată. „Cheia” (camuflarea onomastică), probabil o remanență a unor reflexe create de vechiul sistem, îneacă parțial forța reală a distopiei. Tema fantastică - trecerea dintr-o lume în alta - este aici mai
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
să devină halucinație și suferință crispată (Sonia Larian). Spre sugestia artei și jocului vine și subtitlul Requiem, urmat de indicația părților genului („Introitus”, „Kyrie” etc.) care vizează nota alegorică: în Dies irae o ședință constituie rama tematică a existenței în totalitarism; Acrobatul este „Agnus Dei”; „Libera” corespunde morții („eliberării”) în zăpadă a unui bătrân, în Dumnezeu și zăpezile care au nins în iarna aceea. Mozaicul de imagini cuprinde mai mult stări decât întâmplări, dar nucleele epice topite în magma discursului impun
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
de doctorat a lui Zarifopol - pe care S. o descoperă - și dosarul examenului, se comentează formația filosofico-literară germană a eseistului etc. Sub raportul editării, ultimii ani îi permit publicarea „textelor cenzurate”, revelând în Zarifopol un adversar lucid și tenace al totalitarismelor de orice culoare și în primul rând al celui roșu. Cercetătorul pasionat al memorialisticii a dat el însuși la iveală, tot după 1989, două scrieri aparținând genului. Efectele dosarului „dalmațian” (1995), având ca fir central metafora din titlu, este un
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
1983), Metodica predării literaturii moldovenești (1985) pentru facultățile de filologie, Istoria criticii literare moldovenești (programe pentru școala superioară, 1984), Lectura expresivă ș.a. S. s-a manifestat ca un promotor dogmatic al ideologiei și politicii oficiale în domeniul culturii din perioada totalitarismului comunist, prin lucrări precum Cuvântul: angajare și răspundere partinică (1984), Omul nou: patriot și internaționalist (1986), Pagini de leniniană: permanență și continuitate (1988) ș.a. Pentru S. factorul social și „angajarea” militantă, înțelese simplist, sunt criterii primordiale de apreciere a fenomenului
SENIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
orizont, dedus mai întâi din textele ceremoniale de înmormântare, apoi din folclorul obiceiurilor și al basmelor. Autorul se referă și la elemente din cultura dacilor, prevenind că cercetările asupra acestui subiect trebuie ferite de accentele patetice sau naționaliste, caracteristice anilor totalitarismului. S. a elaborat, de asemenea, studii didactice consacrate literaturii pentru copii, istoriei culturii și civilizației române. SCRIERI: Trezește-te, Maria, în Drumul cel mare, Timișoara, 1985; Casca de oțel, Timișoara, 1995; Darul de Crăciun, Timișoara, 1995; Proza lui Mircea Eliade
SECHESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289595_a_290924]
-
cartea următoare, Reeducare și prigoană (1993), a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul „Mihai Eminescu” al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; Premiul „Fronde” al Ordinului Național de Deontologie a Elitei Franța-România i s-a decernat pentru ambele tomuri. Cu Literatura în totalitarism S. deschide ampla serie de șase volume referitoare la perioada 1949-1960, cărți apărute între 1994 și 2000; i se acordă la tomul întâi Premiul „Lobbyart” - Sibiu, iar la cel de-al patrulea Premiul Uniunii Scriitorilor. A mai realizat o monografie
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
lui, ca patologie a resentimentului. Se mai trec în revistă cazurile Al. A. Philippide, Cezar Petrescu, Marin Preda, muștruluirea de către partid a propriilor aderenți, ca Ov. S. Crohmălniceanu și Nina Cassian, suspendarea unor publicații. Ciclul de șase volume Literatura în totalitarism continuă reconstituirea din anul 1949, când, cu instalarea deplină a puterii Partidului Muncitoresc Român, se finaliza și „cotitura” către „literatura de partid”. Primul tom, cronică a anilor 1949-1951, începe, pentru punerea în context, cu prezentarea măsurilor de stimulare și recompensă
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
memorialistică și corespondență, a unor noi istorii literare. SCRIERI: Carte rară și prețioasă. Sec. XVI-XVIII, I-II, Sibiu,1991-1992; România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol. I: Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Literatura în totalitarism, [I-VI], Sibiu, 1994-2000; Scut la Nordul Dunării. Istorie și bibliofilie în cartea de patrimoniu, Sibiu, 1996; Retorica vulnerabilității, București, 2001; Literatura română. Evoluția literaturii medievale și preromantice, Sibiu, 2002; Literatură română contemporană, Sibiu, 2003. Repere bibliografice: Al. Piru, Literatura
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
7/1976, reluată în volum în 1982) și Noaptea e parohia mea (1982) sunt, de asemenea, mostre despre personalitatea lui Hitler și sistemul opresiv, variante, aproximări tematice ale piesei Don Juan apocalipticul. Și Îngerul bătrân este o parabolă a ororilor totalitarismului, drapată în metaforele derutante ale speranței decapitate. La Auschwitz bântuie fantoma unui înger, simbol cu semnificații multiple, de la aceea de produs al halucinației colective până la cea de păzitor al memoriei (încarnat în persoana medicului Godieu), sau la aceea, paradoxală, a
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
teme și atitudini lirice cu generația sa, în arterele căreia, de altfel, circulă parcă globulele aceleiași grupe de sânge, pompat deopotrivă de un moment dramatic al istoriei și de unul de context istorico-literar: pe de o parte - spectrul traumatizant al totalitarismelor și războiului, pe de alta - tendința tinerilor de a scoate poezia din trena epigonică, sterilizantă a marilor scriitori interbelici și de sub incidența primului val al avangardei. Poezia lui T. exprimă o reacție la acest context de istorie politică și literară
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
pretenția impostorilor de a se împăuna cu meritele talentului. În același timp, însă, Nichita era un om de o mare îngăduință, un spirit conciliant, fugind de conflicte și de situații-limită. Cei care-l „judecă” azi sunt aceia care, în anii totalitarismului, au fost șocați de refuzul lui (nativ) de a aborda cu gravitate mizeria morală a societății noastre: Nichita se mișca într-adevăr într-o sferă superioară, siderată de valori exclusiv artistice. Cât despre gustul său pentru „compromis”, cred sincer că
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
pentru că, în vânzoleala care există azi în viața literară românească, numele lui D. Țepeneag este deseori uitat, iar meritele lui literare sunt minimalizate. Ca și altele, de altfel. Mă gândesc la „disidența” lui politică, manifestată nu în ultimele zile ale totalitarismului, ci la începutul anilor ’70, atunci când dictaturile comuniste din Est păreau eterne, iar toată intelighenția apuseană jura pe valorile extremismului de stânga. D. Țepeneag mi se pare a fi, după o vorbă a lui Paul Valéry, un om de stânga
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Profesioniști (ASPRO). Repere bibliografice: Ana Selejan, România în timpul primului război cultural (1944-1948), I-II, Sibiu, 1992-1993; Katherine Verdery, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, tr. Mona Antohi și Sorin Antohi, București, 1994, 92-95, 172-174, passim; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, [I-VI], Sibiu, 1994-2000; Popa, Ist. lit., I, passim; Ion Ianoși, Uniunea Scriitorilor în sistemul culturii socialiste și segmentul literar în tranziția românească, în Instituții în tranziție, îngr. Adrian Miroiu, București, 2002, 231-285. D. Mc.
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
1955, 20; Leonard Gavriliu, „Eșecul bandei V5”, O, 1958, 1; Aurel Butnaru, „Povestea unei mame”, IL, 1958, 2; Elena Stan, Lupta partidului în ilegalitate reflectată în romanul actual, TR, 1961, 19; Popa, Dicț. lit. (1977), 593; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, I-VI, Sibiu, 1994-2000, passim; Maftei, Personalități, III, 337-338; Popa, Ist. lit., I, 157, passim; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 431. C. Dt.
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
timp care-a înghețat” (Traiectorii), U. rămâne o conștiință a cărei consecvență, manifestată în căutările sale literare - cele peste șaizeci de caiete ale jurnalului sunt o dovadă -, dar și în atitudinea morală nealterată de-a lungul unei existențe pecetluite de totalitarism, recheamă la considerație. SCRIERI: Mereu doi, pref. Nina Cassian, cu desene de Constantin Piliuță, București, 1971; Europa mea, Cluj-Napoca, 1991; Presentimente. Postsentimente, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Nina Cassian, In memoriam (semnează Geo Bogza, Dan Deșliu, Sorin Vieru), București, 1993. Repere
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]