7,762 matches
-
central în centrul scenei literare și nu se dădea urnit de-acolo". Sub unghi estetic, "impresia mea era că uneori mimează subtilitatea și că se folosește de trucuri pentru a face ca anumite platitudini să pară spirituale. Legiuni, imitatorii îi trădau, nu o dată, facilitatea unora din procedee".Sub unghi biografic, "viața sa a constat din două ocupații: scrisul și promovarea lui.Oriunde mergea, în țară și în lume, principala sa grijă era să-și evidențieze opera". Portretul ce-l face poetului
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
se întâlni este însoțită de nefericire: conștiința răului provocat în existența celor cu care erau deja căsătoriți, conștiința legăturii de rudenie (soțul ei și soția lui erau frate și soră), a iubirii și a devotamentului pe care le-ar fi trădat, dacă și-ar fi dus până la capăt atracția. Maxime și Tania trăiesc ca fatalitate pasiunea lor interzisă, ca evrei trec prin peripețiile evadării din Parisul ocupat de naziști, cu pericole și soluții salvatoare mereu amenințate de neprevăzut. Amândoi își pierd
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
probabil a contat mult în menținerea sa în noua formulă a ziarului. Să vedem pentru cât timp. Nu mă pot, totuși, opri din mirare: de ce n-au plecat toți acești colaboratori ai lui Roșca-Stănescu odată cu binefăcătorul lor? După ce și-au trădat onoarea (cei care-au avut-o), l-au trădat și "naș". Disponibili la compromis cum îi știu, probabil că se vor găsi gazete dornice să adăpostească secrețiile de venin care-au făcut în ultimii ani din "Ziua" nu doar un
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
formulă a ziarului. Să vedem pentru cât timp. Nu mă pot, totuși, opri din mirare: de ce n-au plecat toți acești colaboratori ai lui Roșca-Stănescu odată cu binefăcătorul lor? După ce și-au trădat onoarea (cei care-au avut-o), l-au trădat și "naș". Disponibili la compromis cum îi știu, probabil că se vor găsi gazete dornice să adăpostească secrețiile de venin care-au făcut în ultimii ani din "Ziua" nu doar un ziar necumpărat, dar și de necitit. Le sugerez să
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
imediat ce un fanatic îl împușcă pentru o glorie la fel de efemeră. Filmul lui Andrew Dominik se remarcă prin contrapunctul nervos, prin capacitatea decupajelor de natură de a răspunde unei întrebări sau de a reda o stare și prin felul în care trădează convenția genului consacrat de decenii bune de hollywood-popcorn-western spaghetti, prin nuanțări și puneri în abis cu o psihologie subtilă. Datele precise ale istoriei consemnate parcă de un istoriograf atent aduc o notă autenticistă, însă stilul relatării de o mare forță
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
stânga, prin închisorile comuniste, la condamnarea irevocabilă a comunismului sovietic și românesc. Dar dacă Sîrbu ar fi rămas la stânga, așa cum Eliade a rămas la dreapta? Dar dacă fiul de miner sindicalist chiar a rămas acolo, de partea unui socialism utopic trădat într-o execrabilă aplicare istorică? Această ipoteză de lucru cu destinul unui scriitor umanist, pe care o regăsim la mii de intelectuali occidentali (feriți, ce-i drept, de experiențe concrete dincoace de Cortina de Fier) este respinsă aprioric de criticul
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
țară cu grâu păzit de maci, / când eu nu tac, tu mâine n-ai nici un drept să taci". Poetul face, cum declară el singur un "pact cu realitatea", cu realitatea socialistă, pe care încearcă să o prezinte astfel încât să nu trădeze nici adevărul, nici poezia. Încearcă - în același timp, să-și publice poeziile - și reușește. Ar merita studiate stratagemele prin care izbutește el să înșele vigilența cenzurii. Dar Dinescu nu se războiește, în poemele sale, numai cu cenzura, cu regimul și
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
Liviu Dănceanu Se pare că e greu să trădezi tiparele, inerțiile. Mai ales când e vorba de politica repertorială a orchestrelor noastre simfonice. Am salutat efortul de a instaura o primenire la nivelul opusurilor restituite în stagiunea trecută de către Orchestra de Cameră Radio, efort materializat în scoaterea la lumină
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
pastă sonoră moale și tremurătoare, care și-a modelat nuanțele după senzațiile și impulsurile care oricum nu pot fi percepute privind scena. Omul care a redat în secolul XX vigoarea modernă a Bayreuthului, regizorul Wieland Wagner, considera că și-a trădat bunicul numai în montarea actului al doilea din Tristan. Acesta ar fi trebuit să se petreacă pe un pat în camera Isoldei. Revin la distribuție. Tenorul englez Ian Storey desfășoară o vocalitate consistentă, dar cumva modelată până la limitele pe care
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
nu poate fi lăsat să moară ca - firește - un câine. Reîntors acasă, este beștelit de către "ovreiul de peste 82 de ani": "Ce-ai mai venit acasă, nenorocitule? Le-ai dat impresia că șovăi, că poate să încapă și posibilitatea să-ți trădezi prietenii. În afaceri, când spui lăsați-mă să mă gândesc înseamnă că ai și acceptat. Pentru nimic în lume să nu primești să fii martor al acuzării."14 Acest tip de atitudine etică pare astăzi - după o jumătate de secol
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
a presei dintre războaie - cel mai probabil neimpusă, cum ne putem grăbi să credem, de o dificultate tehnică, găsim "1925. Anul XVII", pauză cît fruntea foii, "Ianuar No. 1". Singurul indiciu, fiindcă, altminteri, nimic din cuprinsul înșirat la vedere nu trădează început de an și neașezare. Pe aceeași copertă încape adresa ieșeană a redacției, și precizări administrative: apare lunar cu cel puțin 160 de pagini, iar abonamentul în leii noștri de azi ar prețui aproape cît atunci. Și - se putea? - nelipsita
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
S. Damian Nu e de mirare că un martor ocular a reținut nostima scenă. Un tânăr elegant, costumat sportiv, răsfoiește o carte și, încântat, se lovește la intervale cu palma pe genunchi, scoțând sunete nearticulate. Scena avea plasticitate și trăda ceva din firea protagoniștilor. Căci cel care citea cartea și nu-și reprima un sentiment de admirație era Drieu La Rochelle, iar autorul era un coleg de breaslă, André Malraux. Volumul se intitula Les Conquérants (Cuceritorii) și descria un episod
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
gelozia factorul de dezechilibru), era copleșit de un simțământ fără nume, tot atât de distrugător ca timpul sau moartea, el n-o putea regăsi". Îi zărea trupul mlădios culcat lângă el, fără să simtă vechea chemare. Ea era femeia care l-a trădat, i-a îndurat însă capriciile, slăbiciunile, iritările, au vegheat împreună la sicriul unor amici decedați. Nu era numai o explicație rațională. Se lovea de un perete, muțenia ei, orbirea și nebunia ei făcea parte dintr-o altă specie, era altceva
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
cuvînt la toate aceste cîrje ale sărbătorii. Doar comunicarea simplă, spre a da de veste și celor dragi, procurîndu-le un motiv de bucurie, că începe un an nou, a cărui primăvară e aproape. Scrisă cu tocul și cu înflorituri care trădează un îndelung exercițiu, urarea e completată, pe verso, de un la mulți ani în diagonală, fără semnul exclamării și părînd a fi din tiparul felicitării. Un mic manifest anti-ostentație. Nimic nu ne spune ce s-a mai petrecut, în secolul
Cărțile Anului Nou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8932_a_10257]
-
din gura kagan-ului: "Cruță Cividale în numele vechii noastre iubiri. Vino la noapte la turnul dinspre munte, smulge iedera de pe zidul din spatele arinului negru și vei găsi o poartă deschisă". Asta făcu femeia aceea. După ce scăpase de gărzile de la poartă, își trădă fiii și poporul din pricina preacurviei. Avarii intrară, îi căsăpiră pe aproape toți longobarzii surprinzându-i în somn și ne luară prizonieri pe noi ce apăram palatul ducal. Am omorât și noi vreo șase, dar când pumnalele avarilor ajunseră la gâtul
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
din copilărie cu frații lui și își însoțește povestirea cu relecturi ale unor episoade biblice, pretext de meditații asupra surselor invidiei, crimei, lașității și curajului. Trei convingeri domină textul în ansamblu: că trebuie să cauți ce altă poveste ascunde sau trădează cea care tocmai îți este spusă; că violența nu se dezlănțuie doar în contact cu străinul, ci poate izbucni uneori și între oameni apropiați; și, în sfîrșit, că nimeni nu poate fi absolut sigur că s-a aflat sau se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
sorginte guenoniană. Textul se vrea o replică dată comentariilor lui Andrei Pleșu din volumul recent apărut la Humanitas, Sensuri metafizice ale crucii. Deși arid și dificil prin abstracțiunea maximă la care Ioan Buduca a ales să-și scrie articolul, el trădează o rafinată aptitudine speculativă a scriitorului român. Iar dacă cititorii, excedați de obscuritatea detaliilor, vor renunța să citească textul, pot măcar epilogul să-l parcurgă: "Căutați-mă. Aș vrea să aflu ce mai face domnișoara Lolita, splendida formă umană de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
convinge să renunțe la minciună, la relația cu ministrul. Publicul, alias agent XX/7, îi confirmă opțiunea morală, renunțarea la un compromis înjositor. Arta și adevărul sunt inextricabil legate, asta este opțiunea publicului, cel pe care nu trebuie să-l trădezi niciodată, începînd prin a nu trăda propriul adevăr. Actrița îi spune la plecare: "Sunteți un om bun". De cealaltă parte a baricadei, scena este la fel de dramatică, superiorul său îi explică cu acribie, citîndu-i dintr-o lucrare doctă, natura specifică a
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
relația cu ministrul. Publicul, alias agent XX/7, îi confirmă opțiunea morală, renunțarea la un compromis înjositor. Arta și adevărul sunt inextricabil legate, asta este opțiunea publicului, cel pe care nu trebuie să-l trădezi niciodată, începînd prin a nu trăda propriul adevăr. Actrița îi spune la plecare: "Sunteți un om bun". De cealaltă parte a baricadei, scena este la fel de dramatică, superiorul său îi explică cu acribie, citîndu-i dintr-o lucrare doctă, natura specifică a artiștilor și scriitorilor, care fac parte
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
paginile ei colaborau poeți de toate culorile, de la Mihai Beniuc la Radu Gyr, dar nu era și nu putea fi Ťlegionarăť atunci cînd legionarii erau persecutați de regimul antonescian. Un refuz categoric i se opune Memoriilor lui Iorgu Iordan, "anoste", trădînd "o mentalitate de învățător de gradul II și defecte încă mai impardonabile, "înflorituri de rigoare, Ťretușuriť la persoana proprie, trecerea sub tăcere a faptelor care nu îi convin, îngroșarea celor care sună bine azi, evitarea de a da numele persoanelor
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
său partid. Ruptura din PNL n-a avut nici pe departe rezultatele așteptate, după cum nici afacerea bilețelelor n-a dus la compromiterea premierului. Pentru președintele Băsescu ar fi trebuit să fie limpede, chiar din ziua în care Tăriceanu l-a trădat, refuzînd anticipatele, că va trebui să-l accepte, așa cum e, pe înlocuitorul lui Stolojan la conducerea guvernului și a liberalilor. Încercarea lui Băsescu de a rupe pisica pesedisto-liberală prin declarații personale a fost contrată și contracarată și dinspre Justiție, dar
Ce se alege din ce-am ales by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9827_a_11152]
-
unanimitatea totală în păreri și cu lauda neîntreruptă. În sistemul de valori și de relații presupus de acest text, un discipol nu-și poate examina critic maestrul (în termenii textului: îl "pune pe tatăl său spiritual la zid"; acesta este "trădat"), iar un coleg care a formulat o critică la adresa altuia nu trebuie să mai apară vreodată în preajma aceluia. Viața culturală și socială sînt tratate într-un mod extrem de rudimentar, tribal, care exclude orice divergență de opinii (reducînd-o la termenii afectivi
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
trecea prin cap. Cuceririle mele feminine te amuzau copios. Îmi ascundeam însă neliniștile sexuale. Nu le mărturiseam nici măcar Roulei, chiar dacă mi se părea că ghicesc și la ea frământări similare. Evitam să folosesc anumite cuvinte de teamă să nu mă trădez. Tu te cenzurai mai puțin decât o făceam eu. Îmi dăduseși de înțeles că relațiile tale cu tata scârțâiau serios. Susțineam că trebuie să divorțezi. Te văzusem plângând într-o zi, înainte de mutarea noastră la Nea Filadelfia, când locuiam încă
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
Altădată era la Sinaia, unde se retrăsese pentru câteva zile să-și încheie "cartea cu inginerii". Ieșise după masa de prânz "să ia puțin aer". Din capătul străduței pe care mergea se apropia un tip. Pe măsură ce se apropia, chipul lui trăda o emoție crescândă. Ajuns la câțiva metri, își scoate cu un gest ceremonios căciula și zice răspicat: "Să trăiască bucătarul nostru de la PRO TV!". Îl confundase cu Radu Anton Roman, Dumnezeu să-l ierte, cel care avea o emisiune gastronomică cu
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
adaptării la rău prin minimalizarea acestuia (totul e fleac, banc, miștocăreală), prin duplicitate ("altceva e în sufletul meu") sau prin minciună, cooperare și supunere temporară cu gândul de a te dezice, de a te sustrage, de a reveni și a trăda când îți vine mai bine. O rezistență defensivă izvorâtă în mare măsură dintr-o resemnare, devenită prin prea lunga practică nepăsare, și dând frâu liber spiritului tranzacțional pe care ni-l atribuie toți sociologii și unei capacități de adaptare care
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]