1,203 matches
-
1300 de traci dai sau dii rămîn ca mercenari cu o drahmă pe zi!Sitalkes consider că este grecizarea numelui conducătorului get Sikto de pe tăbliță, cum aveau ei năravul să facă cu orice nume străin ieșit de sub pana lor, iar tracii pomeniți de scriitorul grec erau geți rebotezați de autor cum au mai făcut-o și alții din neamul lui pentru a falsifica istoria geților. Scriitorul Ștefan din Bizanț, pe la începutul secolului Vl scrie un lexicon intitu- lat Nume de popoare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
adevărului străbun! Maico - mato, ne-a lăsat prin tăblița 13 informații prețioase în acest sens pe ca-re o apreciez trasă(turnată) pe la 380 î.e.n. Conducătorul tuturor geților ce avea reședința la Enisala, cheamă la sărbătoarea neamurilor de aceeași mamă pe traci, telagi, iliri și macedoneni. Cum Macedonia era un regat foarte puternic în anul 358 î.e.n. condus de Filip al-ll-lea, conducătorul Maico și-a făcut auzită glăsuirea cu mult înainte, cînd puterea macedonenilor nu se compara cu cea a geților și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
glăsuirea cu mult înainte, cînd puterea macedonenilor nu se compara cu cea a geților și nu în-drăzneau să ceară recunoașterea de bade. ,,Getul Maico din Enisala a trimis pe Eno să cerceteze și să dea chemare pentru sărbătoarea neamului la traci, telagi și ilirii lui Coe. Să dai chemare și macedonenilor... să se ia aminte că toate aceste nea-muri au o singură mama... nu te sfii să chemi și neamul sărac cu păr galben-castaniu... Regescul hrisov a fost turnat de Elie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
au încercat cu sabia toriștea neamului geților iar pe greci nu-i interesau ,,barbarii/străinii”. Bazorio - mato , conducător al geților, după boero Biseto l, s-a confruntat cu răzmerițe în Mesia geților rătăciți de la sfînta cruce dar și cu atacurile tracilor pe care a trebuit să-i aducă la ascultare. Tăblița 30 turnată pe la 180 î.e.n. ne spune că Enia a fost prins de Goe și supus judecății neamului său pentru proasta administrare a ținutului dar și pentru răzmerița de anul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
supus judecății neamului său pentru proasta administrare a ținutului dar și pentru răzmerița de anul trecut care a pricinuit necaz întregului neam. ,,Bazorio, făcut rege și astfel conducător, s-a însoțit cu geții săi unde au bă-tut cu putere pe traci. Neamul telagilor a fost cruțat iar conducătorul lor a fost adus plin de umilință, la cetate pentru închinare. După ce Goe a trecut Istru în Mesia, l-a prins pe Enia și l-a dus sub un salcîm să-și audă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
-i!” Cred că numele corect al conducătorului este Bisto pentru că boero era un titlu sau funcție care mai apare la patru conducători fiind și grupul de sfetnici al lui boero Biseto l. Tăblița 37 ne povestește despre campania geților împotriva tracilor precum și necazurile venite peste Bisto în acele vremuri. ,,Nobilul boero Bisto și-a adunat cu grijă nobilii să-și îndemne caii pentru a lovi și a tăia în bucăți pe fricoșii traci. Astfel la întoarcerea însoțitorilor(oastei), locuitorii s-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Tăblița 37 ne povestește despre campania geților împotriva tracilor precum și necazurile venite peste Bisto în acele vremuri. ,,Nobilul boero Bisto și-a adunat cu grijă nobilii să-și îndemne caii pentru a lovi și a tăia în bucăți pe fricoșii traci. Astfel la întoarcerea însoțitorilor(oastei), locuitorii s-au strîns pentru că regele șchiopăta(era rănit) și a fost adus iar pe fața falnicului său chip se vedea durerea. Sfînta minune se observă cîteodată la sărbătoarea mea. La locul adunării am pus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
relansări, formule de sondare sau de completare care să poată fi utilizate în timpul realizării interviurilor. -Alegerea modalităților de înregistrare a interviurilor se realizează tot în momentul de planificare a anchetei. Reportofonul este preferat tuturor modalităților de înregistrare, pentru că permite evitarea tracului pe care subiecții îl pot avea în fața unei camere video sau a reticențelor pe care le pot avea dacă intervievatorul ia notițe. Trebuie respectate cîteva reguli în utilizarea reportofonului, și anume: obținerea acordului subiectului de a fi înregistrat, plasarea acestuia
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
dificultatea de a te exprima, frica de public, de grup, "jena socială". Este vorba de o sensibilitate extremă, de slăbiciune, de incapacitate, de teama că eșecul personal va fi luat în râs de către ceilalți. Persoana este, deci, inhibată, rigidă, cu trac, cu dorință de a fugi, de a evita încercările, provocările. Acest tip de complex se manifestă în special în plan social. Inferioritatea socială presupune compararea permanentă cu alții: intelectual, estetic, economic, moral. De fapt, "inferiorizatul" suferă de o tulburare de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
paie îngropată în cămașă de in, care era aprinsă pentru stăvilirea molimei), Uitata (păpușa din colac împletit, dăruită pentru pomana morților) sunt simboluri ale unor străvechi practici teatrale. Cele mai vechi jocuri cu măști au fost cele ce țineau, la tracii sud-și nord-dunăreni, de sărbătorile solstițiului de iarnă și ale echinocțiului de primăvară și de toamnă. Creștinismul încearcă să combată jocurile cu măști, travestirile de orice fel fiind interzise încă de la Sinodul al VI-lea (Constantinopol, 692). Treptat, o parte
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Contemporanul” - un articol („Am fost și vom rămîne”) avînd aceeași dată, cu mențiunea că e ultimul său text. *Dr. Iosif Constantin Drăgan, unul dintre românii cu succese în străinătate, și-a lansat, la Librăria „V. Alecsandri”, primul volum din Noi, tracii, din care anterior a publicat fragmente în „Săptămîna”. (în Italia editează un buletin istoric cu același titlu.) L-a prezentat Vasile Florea, poleindu-l cu toate adjectivele. A vorbit și el, coerent, dar ca un diletant, despre „cromozomii dacici” și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
buletin istoric cu același titlu.) L-a prezentat Vasile Florea, poleindu-l cu toate adjectivele. A vorbit și el, coerent, dar ca un diletant, despre „cromozomii dacici” și despre reminiscențele în toponimie ale lumii trace, niște aproximări aproape neserioase. Noi, tracii pleacă, mi se pare, din psihologia sa de individualist, învingător într-o lume dominată de concurență; din dorința de diferențiere. „Negrii”, probabil, au pregătit-o; entuziastul milionar o iscălește. În librărie, public pe măsura faimei autorului. * Succesul a scos din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a determinat pe eminescologul bucureștean să le actualizeze atît de superficial? Cred că puseul de tracomanie care se resimte în climatul nostru cultural. Ce și-o fi zis dumnealui? Că dacă-și agrementează articolul cu „umanismul” „celor mai viteji dintre traci” (Herodot), „merge”, i se publică „urgent”! Din păcate, Gr.T. n-a ales prea bine destinatarul: l-am respins! * Dacă aș fi devenit farmacist, cum aveam în intenție la sfîrșitul liceului, ar trebui, poate, să redactez, ca Teodor Lerescu, fostul meu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mână și vă voi reexpedia acele pagini cu eventuale propuneri de formulare. Până atunci, mă voi grăbi să le citesc per diletto, iar solicitarea dvs. de a „nu vă cruța” mă face să zâmbesc cam ca un profesor confruntat cu tracul unui școlar eminent care nu-și dă seama că a făcut o compunere de nota 10... Am fost destul de surprinsă, la lectura precedentei scrisori, de costul imens la care a fost evaluată publicarea de Polirom a Orașului muzelor. Probabil s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
folosită de legionari pentru a-și completa sau aprofunda unele cunoștințe sau a-și însuși altele noi. De exemplu, aflăm din scrierile Comandantului că la cererea sa i-a fost adus la Oranienburg, Alexandru Randa, un mare cunoscător a istoriei tracilor, care prin expunerile sale sistematice i-a creeat nu numai o preocupare extrem de interesantă, dar chiar o pasiune, de unde și hotărârea, de mai târziu, de a scrie o istorie completă a acestor strămoși ai noștri, cu o cultură imensă din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai gândean la viitor, la ceea ce se poate întâmpla mâine, căci trecutul ce-l descopeream în cărți mă fascina cu creațiile lui monumentale. Am ajuns la concluzia că aparțineam unui neam mare, atât pe linia tracă cât și prin romani. Tracii au creat cultura europeană, iar romanii, cel mai mare imperiu al lumii. Să fim vrednici să descifrăm misterul istoriei noastre.”(prizonieri ai puterilor axei pg 131 de Horia Sima) Din păcate acest gând a rămas un proiect nerealizat până la trecerea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Caratană, Ioan Cutova, Eugen Dorcescu, Teohar Mihadaș, Atanasie Nasta, Marian Papahagi, Vasile Tode (redactor-șef). Fără a-și expune explicit intențiile, D. a realizat un program constând în trezirea conștiinței naționale la românii trăitori în Peninsula Balcanică, urmași direcți ai tracilor romanizați. De asemenea, revista a urmărit și continuă să urmărească reintegrarea culturii și literaturii în grai aromân în cultura și literatura română. Sunt prezenți în paginile periodicului scriitori de origine aromână, care trăiesc fie în țară, fie în locurile lor
DESTEPTAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al fantazării. Ceea ce depășește ca limită a credibilului în Istoria... sa îi este permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta epoci diferite, de la vechii traci la secolul al XX-lea, într-o încercare de a reconstitui spiritul fiecărui timp. Abordând o tematică istorică, autorul recurge la stilul realist clasic, vizitând fie și o realitate imaginată, cu unele infuzii romantice și accente bombastic-retorice. Culorile sângelui este
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
vremea aceea era, tot așa, la modă, se intitula "Mici talente, mari speranțe". Îmi aduc aminte, realizatoare a fost doamna Drobotă... A.V. Constanța Anghelescu Drobotă... N.M. ...și, la 14 ani, deja cântam arii din opere. A.V. Berbecii au trac pe scenă? N.M. Trac nu, dar nervoasă sunt. Foarte emotivă. A.V. Există vreo diferență între frică, trac și emoție? N.M. Da, tracul te paralizează! Emoțiile, câteodată ai nevoie de ele, pentru că te ajută să creezi. Mama m-a învățat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
așa, la modă, se intitula "Mici talente, mari speranțe". Îmi aduc aminte, realizatoare a fost doamna Drobotă... A.V. Constanța Anghelescu Drobotă... N.M. ...și, la 14 ani, deja cântam arii din opere. A.V. Berbecii au trac pe scenă? N.M. Trac nu, dar nervoasă sunt. Foarte emotivă. A.V. Există vreo diferență între frică, trac și emoție? N.M. Da, tracul te paralizează! Emoțiile, câteodată ai nevoie de ele, pentru că te ajută să creezi. Mama m-a învățat mult. Eu, numai să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fost doamna Drobotă... A.V. Constanța Anghelescu Drobotă... N.M. ...și, la 14 ani, deja cântam arii din opere. A.V. Berbecii au trac pe scenă? N.M. Trac nu, dar nervoasă sunt. Foarte emotivă. A.V. Există vreo diferență între frică, trac și emoție? N.M. Da, tracul te paralizează! Emoțiile, câteodată ai nevoie de ele, pentru că te ajută să creezi. Mama m-a învățat mult. Eu, numai să deschid o ușă, mi-era frică. Mama a fost mereu lângă mine, pentru că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Constanța Anghelescu Drobotă... N.M. ...și, la 14 ani, deja cântam arii din opere. A.V. Berbecii au trac pe scenă? N.M. Trac nu, dar nervoasă sunt. Foarte emotivă. A.V. Există vreo diferență între frică, trac și emoție? N.M. Da, tracul te paralizează! Emoțiile, câteodată ai nevoie de ele, pentru că te ajută să creezi. Mama m-a învățat mult. Eu, numai să deschid o ușă, mi-era frică. Mama a fost mereu lângă mine, pentru că a suferit foarte mult de frică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
când zânele îi dau cadouri unui copil. Tot așa, oamenii, artiștii, directorii de teatru, cu fiecare am avut în ultimii 20 de ani o foarte frumoasă și onorantă poveste. A.V. Care este, după părerea Dumneavoastră, diferența dintre frică și trac pe scenă? A.G. Frică și trac... Nu, frică nu am. Cred că frica vine în momentul în care nu ești destul de bine pregătit, sau se întâmplă un accident, ceva neprevăzut. Dar nici trac. Artiștii au emoții, artiștii nu ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
copil. Tot așa, oamenii, artiștii, directorii de teatru, cu fiecare am avut în ultimii 20 de ani o foarte frumoasă și onorantă poveste. A.V. Care este, după părerea Dumneavoastră, diferența dintre frică și trac pe scenă? A.G. Frică și trac... Nu, frică nu am. Cred că frica vine în momentul în care nu ești destul de bine pregătit, sau se întâmplă un accident, ceva neprevăzut. Dar nici trac. Artiștii au emoții, artiștii nu ar trebui să aibă trac, este un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
A.G. Frică și trac... Nu, frică nu am. Cred că frica vine în momentul în care nu ești destul de bine pregătit, sau se întâmplă un accident, ceva neprevăzut. Dar nici trac. Artiștii au emoții, artiștii nu ar trebui să aibă trac, este un cuvânt care vine din limba franceză, pentru că tracul este ceva distrugător. Eu cred că există un moment de creație și emoțiile interpretării unei partituri sau într-un spectacol când artistul are emoție. Eu dăruiesc din emoția mea celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]