1,017 matches
-
Sfînt"37. Dacă noua generație se regăsea în acest adevăr, atunci ea se întorcea la sufletul poporului numit religie. Și dacă "naționalismul integral" promovat de Iorga, Charles Maurras sau Charles Benoist voia ca spiritualul să fie subordonat etnicului și politicului, tradiționalismul Gândirii urmărea "o integrală subordonare spiritului, după principiul Evangheliei: cine se smerește se va înălța". Un tradiționalism care voia, așadar, o alianță între vremelnicia ființei umane și eternitate. Nu doar Eliade, așadar, era interesat de chestiunea unei noi spiritualități, opțiunea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
numit religie. Și dacă "naționalismul integral" promovat de Iorga, Charles Maurras sau Charles Benoist voia ca spiritualul să fie subordonat etnicului și politicului, tradiționalismul Gândirii urmărea "o integrală subordonare spiritului, după principiul Evangheliei: cine se smerește se va înălța". Un tradiționalism care voia, așadar, o alianță între vremelnicia ființei umane și eternitate. Nu doar Eliade, așadar, era interesat de chestiunea unei noi spiritualități, opțiunea lui, exprimată în serialul din 1927, fiind mai degrabă un reflex al convergenței cu tendința imprimată de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și să prefere situațiile concurențiale celor reglementate de autoritatea statului. Cea de-a doua ar fi populată de o țărănime în curs de îmbătrânire, dependentă etic și economic de voința guvernului, lipsită de inițiativă, cu mentalitate colectivistă, prizonieră a unui tradiționalism pietrificat, exterioară circulației ideilor secolului al XXI-lea și ignorantă în privința disciplinei civice și a exigențelor normative ale Uniunii Europene." 2.2.1.1 Cultură politică și cultură civică Rolul societății civile în performanța democrației este, așa cum am subliniat, un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
români i-au dus la casele lor de la țară, le-au arătat porcii, găinile, murăturile, conservele. Cu salariul plăteau doar utilitățile, transportul și impozitele. Economia naturală este micul artificiu prin care românul supraviețuiește. Civilizația nu a aerisit decât pe alocuri tradiționalismul care exhală mirosurile sărăciei, ale nedezvoltării, ale așteptării unui tată bun care să-ți ofere mură-n gură toate bunătățurile. Un conservatorism etern ne încremenește la setul de cuvinte străvechi: brânză, barbă, viezure. Ce vor cetățenii și care cetățeni? Ce-
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
două Românii ? 4, a rămas practic neobservată. La noi, nu calitatea ideilor contează, ci sistemul de relații al autorilor. Și, mai ales, dacă sunt simpatici sau nu. Lucrarea amintită se ocupă doar de o singură polarizare culturală esențială: Occident/Orient, tradiționalism/europeism, naționalism/internaționalism, popor/elită occidentalizată. Două Românii, într-adevăr, mai mult decât evidente. Dar nu sunt singure. Atenția se cere îndreptată și spre noile stratificări și ierarhii sociale urmate de modificări radicale și profunde ale mentalității colective. Ne aflăm
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ale culturii universale sunt, prin excelență, semnate, nu anonime, profund originale, irepetabile și riguros autonome în structura lor de bază. O mare cultură română nu-și poate propune decât un astfel de ideal. Dificil, dar exemplar și, teoretic vorbind, realizabil. Tradiționalismul și conformismul sunt fatale oricărui efort cultural serios, oricărei creații durabile. O cultură citadină A doua condiție esențială, singura care social vorbind face posibilă pe prima, este saltul calitativ hotărâtor de la cultura rurală la cultura urbană. Nu mai dorim să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să o înlocuiască. Pe de altă parte, cred că se poate arăta că ecologismul este compatibil cu liberalismul în sensul că el este, în primul rând, o ideologie a libertății. Dar ecologismul poate fi și conservator, împotriva progresului. De exemplu, tradiționalismul și modelul creșterii zero. Viața la țară, agricultură ecologică, poporanism, semănătorism, țărănism, sunt tot atâtea etichete pentru o orientare conservatoare. Dar dacă ecologismul poate fi armonizat cu orientări politice atât de diferite, atunci se pune întrebarea dacă ecologismul mai poate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cînd era copil, împreună cu mama ei; aceasta este o imagine plină de forță a continuității dintre generații, pe care anumiți membri cu vederi radicale din anii '60 au dorit să o distrugă. În filmele Poltergeist, deceniul șase este doar amintire: tradiționalismul implacabil și triumful valorilor familiei și-au luat revanșa, iar Hollywood-ul se întoarce fericit la acele instituții conservatoare precum familia burgheză. Cu toate acestea, fericirea nu este deplină în căminul celor curajoși și în patria libertății; pentru a descoperi modul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
obicei insuficiente. Trebuie să existe o anumită participare din partea unei mari părți a populației; trebuie să existe și un grad de dezvoltare de grup și de pluralism de grup. Regimurile populiste s-au născut în mod tipic ca reacție la tradiționalism. Prin urmare, ele tind să se afle între democrație și monocrație, între egalitarism și inegalitarism, între liberalism și autoritarism. Caracteristicile de mai sus justifică parțial așteptările care însoțesc la început aceste regimuri, atât în interiorul țării cât și în afară, dar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un anumit grad de personalizare a conducerii, cei conduși intrând în legătură directă cu liderul, chiar atunci când societatea nu se prăbușește sau când sistemul funcționează normal. O asemenea legătură poate exista în orice punct s-ar situa liderul pe dimensiunea tradiționalism vs legalism birocratic. Astfel, liderii ar trebui clasificați pe baza a două dimensiuni cu privire la legătura pe care o au cu populația. În ansamblu, am văzut că există două moduri principale în care pot fi clasați liderii, în ambele cazuri pe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din Istoria filozofiei. Să vedem: sistemele filozofice sunt nenumărate. Ele sunt numite mai ales după principiile pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul, scepticismul, enciclopedismul, tradiționalismul, idealismul, criticismul, ontologismul, ocazionalismul, dinamismul, sensismul, evoluționismul, raționalismul, materialismul, pozitivismul, eclectismul, neoplatonismul, neo-scolasticismul, modernismul, imanentismul, istoricismul, existențialismul, actualismul, teozofia. Să observăm că toate sistemele în care militează grupuri, mai mult sau mai puțin alimentate de filozofi, prezintă la rândul lor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
spiritul, gândirea secundare, derivate; neagă existența sufletului 26. mister = ritual religios secret în Grecia și Roma antică, la care participau numai cei inițiați; ex. religiile misterelor (culte păgâne) 27. modernism = 1. curent filozofic novator (sec. 19-20) care exacerba modernitatea, respingând tradiționalismul și academismul; proclama exclusivist unele noi principii de creație (simbolismul, expresionismul, constructivismul și curentele de avangardă); 2. denumire sub care au fost condamnate, în 1907, de către Biserica catolică orientările progresist-liberale care încercau să înnoiască dogmatica, știința Bibliei și ecleziologia catolică
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
deosebește de deism (orientare filozofică-religioasă, sec. XVII-XVIII) 44. teozofia = nume dat diferitelor doctrine filozofice-religioase de origine orientală care susțin posibilitatea cunoașterii nemijlocite a „esenței lui Dumnezeu” ori a esenței divinității cu ajutorul unei „iluminări” și al unei intuiții mistice aparte 45. tradiționalism = tendință de supraevaluare a tradiției (folclorului, istoriei) și de respingere a modernismului și a ideii de selecționare critică și de interpretare a lor; ex. doctrina iudaică susține că adevărurile absolute au fost revelate de Dumnezeu lui Adam; transmise prin tradiție
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pavăza tradiției. La fel, Ion Pillat (născut în 1891), Lucian Blaga și Ion Barbu (născuți în 1895), deși aparținând aceleiași generații, sunt departe de a avea un program estetic analog. Concomitent cu propulsarea modernismului la "Sburătorul", se manifestă la "Gândirea" tradiționalismul ortodoxist; în cel de al treilea deceniu al veacului tr4ecut, câțiva intelectuali la început de drum, grupați în jurul "Crinului alb", înțeleg să ridice "tânăra generație românească", bântuită de neliniști multiple în calea vârstnicilor; la rândul lor, experiențele avangardiste, europenizante, au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
oamenii ? Chiar toți ? Atâta timp cât mai există unul, măcar e de-ajuns să nu-i iau și ultima speranță. Dacă și eu cad, în ce să mai creadă ? Melodiile populare și lăutărești erau în vogă, era propusă o întoarcere spre un tradiționalism ieftin, care să scoată la lumină un simț naționalist exagerat și îndreptat politic spre noii conducători, ce aveau să salveze țara. Arta devine în scurt timp doar propagandă, iar tinerii care debutaseră la sfârșitul anilor ’30 se schimbă acum ca
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
populație urbană (procentul pe țară: 20%). În consecință, multe trăsături culturale tradiționale: număr mai mare de analfabeți ca În majoritatea celorlalte provincii (și cu o diferență apreciabilă Între gradul de cultură al bărbaților și femeilor, iarăși o trăsătură tipică de tradiționalism: 70,4% bărbați știutori de carte, Însă doar 31% femei, cea mai accentuată disproporție din tot spațiul românesc). Slaba angajare În modernitate a permis supraviețuirea unui folclor extrem de viu, Oltenia oferind una dintre cele mai dense și mai originale variante
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
patriarhul și-a jucat rolul la Învestirea noului președinte, iar acesta, mult mai degajat decât Iliescu, n-a ezitat să se Închine În repetate rânduri. România este Însă departe de un asalt fundamentalist. Se manifestă mai curând un amestec de tradiționalism, convenționalism și demagogie politică. În mediile tradiționale credința religioasă este Încă vie. Altminteri, mi-e greu să spun cât de mulți români sunt cu adevărat credincioși, și câți perpetuează pur și simplu, din atașament față de tradiție, o sumă de reguli
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mișcă anevoie... Ceea ce nu Înseamnă că nu s-au Înmulțit În România computerele și — mai ales! — telefoanele mobile. În vreme ce unii români se luminează Încă la lampa cu gaz, alții navighează pe Internet. România pare făcută din bucăți distincte: amestec de tradiționalism, de modernitate de secol XIX, de modernitate comunistă și de postmodernitate. Altminteri, țara dispune de un nivel de educație și de o intelectualitate care se prezintă ceva mai bine decât condițiile materiale ale societății. De aici, tot felul de frustrări
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În fel și chip și combinate cu surse autohtone: naționalismul francez și, mai cu seamă, „Action française“ a lui Charles Maurras, fascismul italian și nazismul german și-au adus, fiecare, partea de contribuție. Dar ele s-au Întâlnit cu autohtonismul, tradiționalismul și ortodoxismul românesc. Legionarii — Garda de Fier —, chiar dacă aparțin „familiei“ fasciste europene, prezintă totuși o sinteză distinctă. Misticismul lor ortodox Îi deosebește net de variantele occidentale de fascism (nazismul și fascismul italian s-au manifestat cu totul independent și chiar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
piloni, profeți și, într-un fel, chiar martiri ai culturii și gândirii moderne. Și, după cum se știe, o fac din adolescență și post-adolescență, neezitând în fața multor ironii și sarcasme, venite mai ales din partea ignarilor sau din partea celor afundați într-un tradiționalism cultural „patriotic”, cărora un Nietzsche, Rilke sau Dostoievski, un C.G. Jung sau D.H. Lawrence, un Marcel Proust sau Thomas Mann li se părea „străin” de „fibra noastră națională”. Sunt solidar și emul al marilor constructori în arte, litere, istorie, filozofie
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
evantai al conviețuirii. Feeria imaginarului întipărit în cuvântul mustos, arghezian (Leonid Dimov) se întâlnește cu partitura dezabuzat eterată (Dan Laurențiu), fantazarea abstractizantă (Nichita Stănescu) face casă bună cu expresionismul grefat pe un trunchi rural (Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț), tradiționalismul (Ion Horea) se învecinează cu ermetismul barbian (Mircea Ciobanu), neoavangardismul unor douămiiști (Marius Ianuș) se află în compania unor șlefuitori ai versului clasicizant (Tudor George, Romulus Vulpescu), beatitudinea angelică (Constanța Buzea) se alătură dezolării negre ca smoala, inconformismului rebel în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de Ion Apetroaie în 1976, Poezia lui Vasile Voiculescu de Liviu Grăsoiu 1977, Introducere în opera lui Vasile Voiculescu de Elena Zaharia-Filipaș, 1980, V. Voiculescu interpretat de...antologie de texte alcătuită de Rodica Pandele, în 1981, V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului de Mircea Braga, V. Voiculescu peregrin prin veac de Marius Pop și Pe urmele lui Vasile Voiculescu (Florentin Popescu), Gânduri Albe, alcătuit de Victor Crăciun, în 1984, V. Voiculescu și lumea lui, 1993, poeziile religioase Călătorie spre locul inimii, adunate
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
România literară", an. II, 1969, nr. 50/10 decembrie Beniuc, Mihai, Sub patru dictaturi. Memorii (1940—1975), Editura Ion Cristoiu S. A., București, 1999 Bercuș, C. L, Pagini din trecutul medicinii, Editura Medicală, București, 1970 Braga, Mircea, V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, Editura Minerva, București, 1984 Brancianinov, Ignatie, Sfân tul, Cuvânt despre Rugăciunea lui Iisus. Cu o prefață de Ilie Cleopa, Editura Anastasia, București, 1996 Carianopol, Virgil, Scriitori care au devenit amintiri, Editura Minerva, București, 1973 Călinescu, G., Istoria literaturii române de la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
multiplă a culturi populare în literatura română contemporană, în vol. Temelii folclorice și orizont european în literatura română, Editura Academiei RSR, București, 1971, articol reluat în vol. Oprișan, I. Redescoperirea culturii populare, Editura Vestala, București, 2008, p. 143-162 Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980 Papadima, Ovidiu, Peisajul interior în poezia lui V. Voiculescu, în „Gândirea", an. XII—XXII, 1943, nr. 7, august— septembrie Papadima, Ovidiu, Scriitorii și înțelesurile vieții, Editura Minerva, București, 1971 Papadima
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
b) atașamentul față de grupul social; c) autonomia voinței, prin care se exprimă acceptarea normelor sociale (13). a) Educarea spiritului de disciplină se întemeiază pe două dispoziții specifice copilului: 1) tendința de a imita și repeta ceea ce a văzut și învățat (tradiționalism infantil); 2) receptivitatea la sugestie, mai ales la "sugestia imperativă". Existența primei dispoziții impune asigurarea unui mediu prielnic, constituit din exemple bune, prin a căror imitare copilul dobîndește deprinderi morale. Dispoziției spre imitație a copilului i se adaugă receptivitatea față de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]