1,020 matches
-
Valentin Tașcu, Dan C. Mihăilescu, Ion Simuț, Constantin Miu, Mircea Popa, Aurel Rău); Centenar V. Voiculescu, MS, 1984, 4; Șerban Cioculescu, Centenarul V. Voiculescu, R, 1984, 12; Cornel Ungureanu, Coincidentia oppositorum, RITL, 1984, 4; Mircea Braga, V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, București, 1984; Marius Pop, Vasile Voiculescu peregrin prin veac. Mărturii despre scriitor și epoca sa, București, 1984; Florentin Popescu, Pe urmele lui Vasile Voiculescu, pref. Augustin Z. N. Pop, București, 1984; Vasile Voiculescu. 100 de ani de la naștere, îngr. Viorica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Șt. Antim, B. Iosif, I. Ludo, Horia Furtună, Constantin Graur. Semnează eseuri și articole critice B. Lăzăreanu (Eminescu și Ronetti-Roman), Paul Zarifopol (Pentru proza lui Heine), T. Arghezi (Theodor Herzl), I. A. Bassarabescu (Câteva amintiri despre C. Dobrogeanu-Gherea), Camil Petrescu (Tradiționalismul), E. Lovinescu (Antisemitismul meu literar), C. Stere (Elenismul și iudaismul în civilizația umană). În 1933, A. se alătură celorlalte publicații antihitleriste, tipărind articole în care se insistă asupra pericolului pe care îl reprezenta venirea lui Hitler la putere în Germania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
schimbării sociale în Tălmăcel și Ludoș / 79 7. Concluzii / 83 Capitolul 3. Tradiție, Modernitate și postmodernitate în viața socială și culturală a comunității rurale / 85 1. Aspecte preliminare / 87 2. Modernitate, tradiție, postmodernitate aspecte teoretice / 87 2.1 Tradiție și tradiționalism / 87 2.2 Modernitate și modernizare / 90 2.3. Postmodernitate / 96 3. Tradiționalism, modernitate, postmodernitate în ruralul românesc / 99 3.1. Analiza modernității satului românesc actual în studiile de specialitate / 99 3.2. Indicatori ai tradiției, modernității și postmodernității în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Modernitate și postmodernitate în viața socială și culturală a comunității rurale / 85 1. Aspecte preliminare / 87 2. Modernitate, tradiție, postmodernitate aspecte teoretice / 87 2.1 Tradiție și tradiționalism / 87 2.2 Modernitate și modernizare / 90 2.3. Postmodernitate / 96 3. Tradiționalism, modernitate, postmodernitate în ruralul românesc / 99 3.1. Analiza modernității satului românesc actual în studiile de specialitate / 99 3.2. Indicatori ai tradiției, modernității și postmodernității în ruralul românescanaliză secundară / 101 3.2.1 Tradiționalism-modernitate / 102 3.2.2 Postmodernitate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
studiul de față cuprinde și o analiză secundară pe baze de date reprezentative pentru populația rurală a țării. Toate acestea sunt precedate de o analiză teoretică a celor trei termeni. 2. MODERNITATE, TRADIȚIE, POSTMODERNITATE ASPECTE TEORETICE 2.1 Tradiție și tradiționalism Dihotomia tradiție-modernitate nu a implicat niciodată o opoziție perfectă și o relație de excluziune, dimpotrivă regula este cea amalgamării elementelor ce aparțin celor două, într-o societate sau o cultură dată. De aceea, tratarea separată a acestora are doar o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
opusă tradiției, ci complementară ei, iar cele două reflectă dialectica vechiului și a noului (Cobianu-Băcanu, 1988). Ceea ce se poate remarca în literatura sociologică ce tratează această problemă este că, pentru a analiza conotațiile atitudinale și comportamentale se utilizează termenul de tradiționalism, el având de asemenea și conotații legate de măsurare adică se identifică și se măsoară prin instrumente specifice indicatori și variabile ale tradiționalismului și nu ale tradiției (vezi de exemplu, Bogdan Voicu, 1999). Tradiționalismul poate fi definit ca un comportament
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce tratează această problemă este că, pentru a analiza conotațiile atitudinale și comportamentale se utilizează termenul de tradiționalism, el având de asemenea și conotații legate de măsurare adică se identifică și se măsoară prin instrumente specifice indicatori și variabile ale tradiționalismului și nu ale tradiției (vezi de exemplu, Bogdan Voicu, 1999). Tradiționalismul poate fi definit ca un comportament manifestat prin atașament puternic față de familie și înaintași, față de obiceiuri și cutume, prin respectul pentru autoritate și prin respingerea unor principii (cum ar
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și comportamentale se utilizează termenul de tradiționalism, el având de asemenea și conotații legate de măsurare adică se identifică și se măsoară prin instrumente specifice indicatori și variabile ale tradiționalismului și nu ale tradiției (vezi de exemplu, Bogdan Voicu, 1999). Tradiționalismul poate fi definit ca un comportament manifestat prin atașament puternic față de familie și înaintași, față de obiceiuri și cutume, prin respectul pentru autoritate și prin respingerea unor principii (cum ar fi drepturile individuale și libertatea), care subminează autoritatea tradițională și normele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
familie și înaintași, față de obiceiuri și cutume, prin respectul pentru autoritate și prin respingerea unor principii (cum ar fi drepturile individuale și libertatea), care subminează autoritatea tradițională și normele (Kamano, 1999). Sau, așa cum îl definește Bădescu, citându-l pe Weber, "tradiționalismul reprezintă acel etos contrastant cu etica achizitivă" (Bădescu, 2002: 538). Alți autori (Horowitz, 1992, apud Kamano) consideră că există 3 aspecte ale tradiționalismului: * Comportament de înapoiere manifestat prin comunicare slabă și parohialism * Menținerea religiozității * Identificare culturală intensă cu limba, cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care subminează autoritatea tradițională și normele (Kamano, 1999). Sau, așa cum îl definește Bădescu, citându-l pe Weber, "tradiționalismul reprezintă acel etos contrastant cu etica achizitivă" (Bădescu, 2002: 538). Alți autori (Horowitz, 1992, apud Kamano) consideră că există 3 aspecte ale tradiționalismului: * Comportament de înapoiere manifestat prin comunicare slabă și parohialism * Menținerea religiozității * Identificare culturală intensă cu limba, cu pământul aflat în proprietate, cu anumite atitudini legate de sex, rasă și etnie. Inedit aici este acest ultim aspect al identității culturale, știut
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietate, cu anumite atitudini legate de sex, rasă și etnie. Inedit aici este acest ultim aspect al identității culturale, știut fiind că alți autori plasează revigorarea comportamentelor identitare în modernitatea târzie (globalizare) și chiar în postmodernitate și nu în tradiție. Tradiționalismul mai este asociat cu ordinea socială bazată pe status dobândit, credința în autoritatea explicației religioase și respingerea experimentării modurilor noi de a face, legitimarea obișnuinței și obiceiului ca soluții la provocarea mediului exterior (Voicu B și Voicu M., 2002) Fiind
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
face, legitimarea obișnuinței și obiceiului ca soluții la provocarea mediului exterior (Voicu B și Voicu M., 2002) Fiind un concept cu sensuri multiple, este utilizat și în contexte cu mize politice. Astfel, G. Balandier distinge între mai multe tipuri de tradiționalism (Balandier, 1998: 200-206): 1. tradiționalism fundamental ce asigură protecția valorilor, a organizațiilor sociale și culturale garantate de trecut 2. tradiționalism formal sunt menținute doar cadrele sociale și culturale al căror conținut s-a modificat. 3. tradiționalism de rezistență tradițiile reînviate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca soluții la provocarea mediului exterior (Voicu B și Voicu M., 2002) Fiind un concept cu sensuri multiple, este utilizat și în contexte cu mize politice. Astfel, G. Balandier distinge între mai multe tipuri de tradiționalism (Balandier, 1998: 200-206): 1. tradiționalism fundamental ce asigură protecția valorilor, a organizațiilor sociale și culturale garantate de trecut 2. tradiționalism formal sunt menținute doar cadrele sociale și culturale al căror conținut s-a modificat. 3. tradiționalism de rezistență tradițiile reînviate sau modificate ascund manifestări de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu sensuri multiple, este utilizat și în contexte cu mize politice. Astfel, G. Balandier distinge între mai multe tipuri de tradiționalism (Balandier, 1998: 200-206): 1. tradiționalism fundamental ce asigură protecția valorilor, a organizațiilor sociale și culturale garantate de trecut 2. tradiționalism formal sunt menținute doar cadrele sociale și culturale al căror conținut s-a modificat. 3. tradiționalism de rezistență tradițiile reînviate sau modificate ascund manifestări de opoziție față de prezent și inițiative ce vizează ruperea legăturilor de dependență 4. pseudotradiționalism tradiția manipulată
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai multe tipuri de tradiționalism (Balandier, 1998: 200-206): 1. tradiționalism fundamental ce asigură protecția valorilor, a organizațiilor sociale și culturale garantate de trecut 2. tradiționalism formal sunt menținute doar cadrele sociale și culturale al căror conținut s-a modificat. 3. tradiționalism de rezistență tradițiile reînviate sau modificate ascund manifestări de opoziție față de prezent și inițiative ce vizează ruperea legăturilor de dependență 4. pseudotradiționalism tradiția manipulată devine mijlocul prin care se exprimă o revendicare, se marchează o dizidență față de conducătorii moderniști. Tradiționalismul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tradiționalism de rezistență tradițiile reînviate sau modificate ascund manifestări de opoziție față de prezent și inițiative ce vizează ruperea legăturilor de dependență 4. pseudotradiționalism tradiția manipulată devine mijlocul prin care se exprimă o revendicare, se marchează o dizidență față de conducătorii moderniști. Tradiționalismul renaște pentru a realiza scopuri contrare tradiției. 2.2 Modernitate și modernizare Conceptul de modernitate beneficiază de asemenea de o mulțime de analize, datorită multitudinii de sensuri și de utilizări ale conceptului. Chiar și definițiile acestuia sunt numeroase, construite fiind
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și, ulterior postindustrial sau postmodern; * modernitatea ca mecanism peren al schimbării, ca opoziție dintre atașament pentru rutină și ceea ce este constituit, versus atașament pentru noutate și ceea ce este în curs de constituire; * modernitatea ca și caracteristică a zonelor centrale versus tradiționalismul zonelor periferice. Alți autori, diferențiază între trei niveluri ale modernității: cel structural, modernitatea fiind în acest caz un termen sintetic pentru urbanizare, industrializare, nivel de educație, dezvoltare economică, nivelul cultural, modernitatea referindu-se în acest caz la un set de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu se poate vorbi de un sfârșit al ideologiei, atâta timp cât un număr mare de oameni folosesc ideologii politice sau de altă natură pentru a-și legitima identitatea, se poate vorbi totuși de o schimbare a conținutului ideologiilor (Dalton, 2005). 3. TRADIȚIONALISM, MODERNITATE, POSTMODERNITATE ÎN RURALUL ROMÂNESC 3.1. Analiza modernității satului românesc actual în studiile de specialitate Teoria sociologică pare a fi constantă în a aprecia faptul că, dezvoltarea economică și socială produsă de modernizare duce la o atenuare a comportamentelor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ÎN RURALUL ROMÂNESC 3.1. Analiza modernității satului românesc actual în studiile de specialitate Teoria sociologică pare a fi constantă în a aprecia faptul că, dezvoltarea economică și socială produsă de modernizare duce la o atenuare a comportamentelor din sfera tradiționalismului. Măsurările de teren însă sunt contradictorii. Unii autori, cum ar fi Inglehart, consideră că în societățile avansate industrial se produce un declin în normele religioase și sociale tradiționale, din trei motive, și anume: 1) scăderea sentimentului securității care diminuează nevoia
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
astfel încât acestea sunt mai consistente cu experiențele cotidiene ale oamenilor (Inglehart, 1997). Alți autori în schimb, concluzionează în urma unor cercetări de teren că normele tradiționale rămân neschimbate în perioadele de dezvoltare economică și socială accelerată. Ce se poate spune despre tradiționalism, modernitate și postmodernitate la nivel individual și la nivel socio-cultural în spațiul românesc? Produce modernizarea intr-adevăr o scădere a importanței normelor tradiționale la sat, sau acestea rămân o instanță importantă de regularizare a comportamentului cotidian? O să încerc să răspund
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a gestiona o dinamică tehnico-economică pe care ea a inițiat-o (Karnoouh, 2000: 37-42). În ce măsură se mai poate vorbi astăzi, după anii de comunism, de modernitate în România? Dar de postmodernitate? Urmând modelul lui R. Inglehart (realizat pentru a măsura tradiționalismul, modernitatea și postmodernitatea la nivel de societate) și adaptându-l la realitatea românească și la bazele de date disponibile (European Values Survey 13, aplicat pe populația românească în 1999), Bogdan Voicu stabilește în ce măsură cele trei au relevanță pentru spațiul valoric
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la bazele de date disponibile (European Values Survey 13, aplicat pe populația românească în 1999), Bogdan Voicu stabilește în ce măsură cele trei au relevanță pentru spațiul valoric românesc, dar la nivel individual (Voicu, 1999). El observă astfel o axă puternică a tradiționalismului / modernității (caracterizată prin evitarea riscului, intoleranță, acceptarea autorității religiei și responsabilizarea statului, precum și prin participare civică, toleranță familială și sexuală) dar și o axă a postmodernității (creșterea importanței tehnologiei, orientarea către nevoi superioare, participare civică și asumarea riscului), care însă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe diferitele regiuni din România. Pentru unii din indicatorii de mai jos, reiau analizele realizate în alte cercetări, cu scopul de a surprinde imaginea ruralului comparativ pe diversele regiuni sau arii culturale ale României. Voi urmări așadar următorii indicatori pentru tradiționalism, modernitate și postmodernitate, aceștia apărând ca relevanți pentru cele trei în diverse surse din literatura de specialitate. Precizez că aceștia surprind atât atitudini cât și comportamente sau strategii acționale. Tradiționalism modernitate: * atitudinea față de risc și schimbare*; * optimism/pesimism în legătură cu viitorul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
arii culturale ale României. Voi urmări așadar următorii indicatori pentru tradiționalism, modernitate și postmodernitate, aceștia apărând ca relevanți pentru cele trei în diverse surse din literatura de specialitate. Precizez că aceștia surprind atât atitudini cât și comportamente sau strategii acționale. Tradiționalism modernitate: * atitudinea față de risc și schimbare*; * optimism/pesimism în legătură cu viitorul*; * tendința spre economisire/confort* ; * importanța normelor sociale informale; * atitudinea față de rolul femeii în societate*; * obediență (supunere), respectul pentru autoritate*; * importanța credinței religioase, participare religioasă*; * importanța educației*; * interes pentru viața politică
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
educație și cu venitul. Anova arată de asemenea și diferențe semnificative între urban și rural, în sensul că cei din rural sunt mult mai refractari la risc. Spiritul de economie indică de asemenea concentrare atitudinală a populației din rural spre tradiționalism, ea rămânând o valoare importantă a oamenilor, probabil cu originea în regimul comunist unde era intens valorizată, oamenii arătând în diverse moduri faptul că o apreciază. Importanța acestei valori scade în timp, spiritul de economie ocupând locul doi (după bunele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]