1,894 matches
-
Obținerea aurului de la mină la prelucrare Aurul era la mare preț și la popoarele Mesopotamiei și În Egipt, ca și printre comercianții din Creta (și așa cum am văzut și În Troia) și este foarte probabil ca metalul obținut din râurile transilvănene să fi constituit un mijloc de plată pentru bunurile de comerț care intrau În Europa Centrală din Insulele Mării Egee și din Asia Mică. De altfel, În general, aurul a constituit În antichitate, ca și mai târziu dealtfel până În zilele noastre
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Târgu Ocna, Dărmănești, Moinești, Onești, Comănești, sunt doar câteva dintre localitățile unde locuiesc rromi ursari. În aceste localități și În altele din județul Bacău locuiesc și alte grupări de rromi care nu sunt ursari. Pieptănarii. Dintre numeroasele comunități de rromi transilvăneni, bine Întemeiate sunt cele ale rromilor pieptănari, Întemeiate În județele Mureș (la Vălenii de Mureș sau În Sângeorgiu de Pădure), Harghita sau Maramureș. Rromii pieptănari, datorită Îndeletnicirii prin care Își asigură sau Își asigurau traiul de zi cu zi, au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
puțin cunoscut în literatura de specialitate, prin care se demonstrează că în Transilvania, cu o jumătate de secol mai de timpuriu, anterior activității istoricilor ardeleni iluminiști (Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior), a existat o continuitate a culturii românești transilvănene în Brașov, afirmație confirmată de către protopopul Radu Tempea, în a cărui cronică ecleziastică se specifică apariția celui dintâi «Calendar» românesc în 1731. Așadar, în afara oricărei îndoieli, marele public trebuie să cunoască realitatea, că această dată devansează cu o sută de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
limbii franceze, limba română putea să lipsească, mai ales că păturile de jos erau excluse, deocamdată, din vederile inițiatorilor. Inițiativele de această natură se mută de acum înainte în Transilvania, care își devansează întrun fel preocupările grecilor, sârbilor și maghiarilor transilvăneni de a-și întemeia o presă națională. Autorii întreprinderii este Ioan Molnar Piuariu, cunoscutul oculist și profesor de la Liceul academic din Cluj, care în acea vreme se pătrunsese de ideile noi ale iluminismului european. Împreună cu alți cărturari, acesta înființează "Societatea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
rar abordate. Rar publicate erau și articolele de atitudine.Gazetele din Moldova și Țara Românească preferau să rămână în condițiile în care ele trebuiau să dureze, în vechiul hăugaș al tăcerii despre orice chestie politică privitoare către principate.Numai publicațiile transilvănene, “Gazeta de Transilvania” și “Foaie pentru minte, inimă și literatură”, conduse de Gh. Barițiu, apărătorul cel mai înfocat al principatelor , stimulatorul neobosit al naționalității lor, cum l-a socotit pe drept Kogălniceanu, au publicat mai des. Obligate să pară a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
clasice sunt adaptate cerințelor noului val romantic care își făcea apariția, cu tot mai multă insistență, în arena vieții literare. Pe lângă traducerile numeroase din Lamartine și Schiller se adaugă traduceri din V. Hugo, Goethe, Lessing, Heine, Pușkin, care orientează literatura transilvăneană, tot mai accentuat, pe făgașul romantismului. Este adevărat că o tentă iluministă se păstrează până târziu în subtextul acestor scrieri, dar a susține că n-a existat romantism în Transilvania, până la 1848, este o afirmație insuficient argumentată. Foaia lui Barițiu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
se simțea trebuința de introducere a unei critici sănătoase asupra scrierilor noastre ale tuturora.. .spre a curăți atmosfera literară”. Ideea o regăsim și la Andrei Mureșanu, care pledează și el, convingător în articolele sale, pentru apariția minutului criticii în foile transilvănene.Marile mișcări cu caracter național și social, care anunță anul 1848, grupate toate în jurul ideilor de libertate națională și socială, de unitate și independență, obligă instituțiile culturale ale vremii ca și toate să se așeze în serviciul acestor înalte idealuri
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
12 și 13 octombrie 2011 Rândul, oamenii, împrejurimile. Bomboanele interetnice. Fetița cu chibri turile sau despre prezența fotoreporterilor pe teren. Fosta Baie Turcească a fost transformată în teatru alternativ. Covoare și haram. Distribuția de sarmale și obsesia curățeniei alimentare. Jandarmul transilvănean în lumea „pupătorilor de oase”. Campania de distribuție de hrană a supermarketului. Viața de noapte a sărbătorii. Incidentele sunt vânate hulpav de către mass-media. Mă pregătesc să încep observația directă a rândului de așteptare și a ceea ce se întâmplă în legătură
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ies pe poarta boltită a mănăstirii, cu un sentiment dulce-amar de bucurie și regret. Mănăstirea Nicula, august 13 august 2013 CD-ul cu pricesne, vândut la pachet cu un tabloid. Drumul pe jos către mănăstire : fac cunoștință cu spațiul spiritual transilvănean. Comerțul din zonă : de la ceaun la rucsac US ARMY. Micul Toderuț și secretul scândurilor în cruce. Busuiocul de la poarta mănăstirii și competiția memorială. Tanti Sabina. Nicula și cele trei biserici ale sale. Sosesc primii pelerini, cu celebrii prapori în fruntea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
altfel, Dicționarul Limbii Române (DLR), indică: „Priceasnă : cântare executată în bisericile ortodoxe la slujba liturghiei în timp ce se împărtășește preotul sau un credincios de vază” (DLR, tom XII, 2010 : 1389). Ele sunt interpretate foarte des în cadrul pelerinajelor, mai ales în cadrul spațiului transilvănean sau cu influență central- europeană (cum este cazul pelerinajului de la Nicula sau de la Suceava, de pildă). Am auzit pricesne și la București, dar era vorba mai degrabă de un gest individual, izolat. Pentru cei care cântă pricesne, textul are o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
constrânge să-și facă autocritica, Gheorghiu-Dej constata că acesta nu își îndeplinise sarcina principală, aceea de a condamna fără drept de apel "șoviniștii români", principalii responsabili în optica partidului de tulburările naționaliste petrecute în zona Clujului. Se știe că populația transilvăneană română detesta guvernul Groza, în timp ce maghiarii, cărora partidul le oferise numeroase concesii pentru a le câștiga sprijinul, îl aprobau (Șandru: 2007). Un alt minus al discursului lui Pătrășcanu rezidă în afirmațiile făcute în plan internațional (recuzarea atitudinii "revizioniste" a guvernului
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
îndelungată. Întârzierea rândurilor mele, pentru care cer iertare, se datorește faptului că am ținut mult să remit și pentru Galeria oamenilor de seamă, Fălticeni - o reproducere mărită a fotografiei inventatorului aviator Aurel Vlaicu și pictorului Dimitrie Hârlescu, citind împreună ziarul transilvănean „Drapelul” la München, unde se găseau amândoi pentru studii. Mi-a plăcut foarte mult cartea postală ilustrată. Este foarte reușită! E de efect. N-am reușit încă să îndeplinesc promisiunile făcute, dar nu voi mai întârzia prea mult, făcându-mi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
publicului. El nu trebuie să permită manipularea artei sale de către acesta, ci să înțeleagă funcția socială a artei sale78. Iorga considera că artistul își exercită rolul social de frunte printr-un "realism naționalist". Atunci cînd "Tribuna" (publicație literară a românilor transilvăneni) și-a încetat apariția, Iorga a publicat un articol în "Sămănătorul".79 Ioan Slavici pledase întotdeauna în "Tribuna" pentru "realismul poporal", realism în zugrăvirea țărănimii, "romane inspirate din realitățile naționale", care trebuie să trezească țărănimea și să se ocupe de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să fie implementat principiul ca "fiecare naționalitate să fie mulțumită cu teritoriul pe care îl locuiește!" Grupări numeroase, turbulente și nemulțumite de unguri urmau să fie încorporate în statul român și în alte state. La 1 Decembrie 1918, delegații românilor transilvăneni s-au adunat la Alba Iulia, capitala lui Mihai Viteazul. În cadrul unei uriașe Adunări Populare, ei au proclamat unirea Transilvaniei cu România. "S-au împlinit Scripturile..." Un vis, ceva ce, în timpul lunilor de umilință din primăvara și vara lui 1918
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a fost deschisă de Regele Ferdinand. Rezultatele alegerilor au dus la formarea unei largi coaliții forțate. Acesta era Blocul Democrat Național (pe scurt, "blocul"), alcătuit din Partidul Țărănesc al lui Mihalache, Partidul Țărănesc al lui Inculeț, Partidul lui Iorga, Naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și bucovineni. Șeful neoficial al "Blocului" era Iorga. Din păcate, eterogenul "Bloc" e lipsit de coeziune. Vaida-Voievod și-a prezentat guvernul la Palat, la 1 decembrie 1919. În zilele următoare, profesorul Iorga a fost ales prin aclamații
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Din păcate, eterogenul "Bloc" e lipsit de coeziune. Vaida-Voievod și-a prezentat guvernul la Palat, la 1 decembrie 1919. În zilele următoare, profesorul Iorga a fost ales prin aclamații Purtător de Cuvînt al Primei Adunări a României Mari. Inițial, naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și liberalii l-ar fi preferat ca purtător de cuvînt pe politicianul ardelean Goldiș; dar entuziasmul deputaților țărăniști l-au dus pe Iorga în fotoliul purtătorului de cuvînt 25. Iorga s-a dus personal (ca un gest
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
eșichierul politicianismului. Numele noului partid era Partidul Naționalist al Poporului, cu Iorga ca președinte, dar Argetoianu deținea practic puterea 199. Mult mai promițătoare ar fi putut fi negocierile pe care le-a purtat Iorga în primăvara lui 1923 cu Naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și ulterior cu Mihalache, șeful Partidului Țărănesc. Iorga a manifestat în 1919, ca purtător de cuvînt al Adunării, o mare simpatie față de partidul lui Maniu. Atît Maniu cît și Mihalache au încercat să facă tot posibilul ca să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
constituind un fel de "Internațională Verde" (ca o contracarare a Internaționalei Roșii). Pentru sămănătorismul lui Iorga, o asemenea evoluție nu avea nici un fel de precedente "organice, el neascunzîndu-și antipatia față de ea. Dacă Iorga ar fi realizat însă unirea cu Naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și cu Partidul Țărănesc al lui Mihalache, alianța aceasta ar fi devenit o forță formidabilă! Ea ar fi putut contesta regimul liberal pe care Iorga îl ura atît de mult! În primăvara lui 1925, fără o unire
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu a acceptat să participe 209, refuzul său datorîndu-se animozității crescînde dintre el și Maniu, ca și dezgustului său profund față de populism. Iorga remarca mai tîrziu că întrunirea de la Alba Iulia s-a desfășurat "după cea mai bună tradiție revoluționară transilvăneană". Ceea ce nu era deloc un compliment. Masa de oameni adunată la Alba Iulia voia să organizeze un marș asupra Bucureștiului, ceea ce, din fericire, nu s-a întîmplat. Uriașa întrunire politică de la Alba Iulia a fost o izbucnire vulcanică împotriva sistemului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
XX-lea. Exista posibilitatea cooperării între acești doi oameni cinstiți și adevărați patrioți, dar erau și piedici. Cultura lui Iorga era mai ales de orientare franceză, bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea Maniu era german transilvănean, plus că era greco-catolic. Iorga insista asupra "odioasei sale culturi subgermane și maghiare" și asupra mediului său catolic transilvănean chezaro-crăiesc. El considera morala creștină și constituționalismul lui Maniu drept "ipocrizie". Odată, Maniu stătea lîngă Vera, soția fiului său Mircea, de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga era mai ales de orientare franceză, bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea Maniu era german transilvănean, plus că era greco-catolic. Iorga insista asupra "odioasei sale culturi subgermane și maghiare" și asupra mediului său catolic transilvănean chezaro-crăiesc. El considera morala creștină și constituționalismul lui Maniu drept "ipocrizie". Odată, Maniu stătea lîngă Vera, soția fiului său Mircea, de cealaltă parte fiind Mircea. Maniu a luat o felie de portocală și, din greșeală, a presărat sare pe ea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga a reușit să pună mîna: prima era o notă scrisă de mîna lui și semnată de Argetoianu pe hîrtie purtînd antetul Ministerului de Interne, nedatat și expediat din cabinetul ministrului. Scrisoarea prezintă date scandaloase despre S. Metes (un intelectual transilvănean, prieten cu Iorga), pe care Iorga îl numise într-un post. Argetoianu îl instruia pe jurnalist să-l atace pe Metes în problemele legale ale acestuia, promițîndu-i (jurnalistului) probe relativ la afacerile lui compromițătoare cu o bancă. Toate acestea și faptul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cu toate acestea, ei au adus acasă multe lucruri și au reușit să realizeze o sinteză între studiile din străinătate și realitatea de acasă. O sinteză românească. Prin anii '70 ai secolului trecut atitudinea față de Regulamentul Organic se schimbase. Tinerii transilvăneni au fost cei care au transpus-o în literatură în ceea ce privește țărănimea. Ultimul produs al acestei adevărate sinteze a fost Eminescu. Iorga trăgea concluzia că a considerat de datoria sa să spună acest lucru, deoarece făcuse timp de mai multe decenii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aceasta era în primul rînd inițiată de Noul naționalism. Pe la sfîrșitul anilor '30, campania aceasta oportunistă a căpătat forme violente. Părea să fie o inițiativă profitabilă. Acesta a fost momentul cînd a avut loc schimbul de opinii dinte episcopul ungur transilvănean S. Makkai și scriitorul S. Reményk. Titlul eseului lor a devenit slogan. Iată ce scria episcopul Makkai în 1937: Nem lehet! ("Nu se poate!"). El menționa că pentru păstrarea identității, fie ea națională sau culturală, a ungurilor din Transilvania, minoritatea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lehet! ("Nu se poate!"). El menționa că pentru păstrarea identității, fie ea națională sau culturală, a ungurilor din Transilvania, minoritatea maghiară avea nevoie de autonomie culturală și economică; fără o astfel de autonomie, identitatea ungurilor ar fi periclitată. Scriitorul ungur transilvănean S. Reményk i-a replicat episcopului Makkai printr-un eseu purtînd un titlu semnificativ: Ahogy lehet! ("Cît mai mult posibil!"), adică, în împrejurările date, identitatea ungurilor din Transilvania trebuia păstrată într-o cît mai mare măsură posibil. Pe la sfîrșitul anilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]