1,760 matches
-
1944; Vasile Curticăpeanu, Mișcarea culturală românească pentru Unirea din 1918, București, 1968, 59-139; Dicț. lit. 1900, 62-64; Pamfil Matei, Astra, Cluj-Napoca, 1986; Astra. 1861-1950, Sibiu, 1987; Dorin Almășan, Semicentenarul Astrei, TR, 1991, 4; Astra. 1861-1991, Sibiu, 1992; Mihai Sofronie, Asociațiunea Transilvană (ASTRA), model de organizare culturală până la 1918, Sibiu, 1996; Mihai Sofronie, Aspecte ale activității Asociațiunii Transilvane (ASTRA) până la 1918, Sibiu, 1996; Ștefan Manciulea, Timotei Cipariu și Astra, Blaj, 2001; Mihai Sofronie, Mitropolitul Andrei Șaguna și Asociațiunea Transilvană (ASTRA), Constanța, 2001
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
62-64; Pamfil Matei, Astra, Cluj-Napoca, 1986; Astra. 1861-1950, Sibiu, 1987; Dorin Almășan, Semicentenarul Astrei, TR, 1991, 4; Astra. 1861-1991, Sibiu, 1992; Mihai Sofronie, Asociațiunea Transilvană (ASTRA), model de organizare culturală până la 1918, Sibiu, 1996; Mihai Sofronie, Aspecte ale activității Asociațiunii Transilvane (ASTRA) până la 1918, Sibiu, 1996; Ștefan Manciulea, Timotei Cipariu și Astra, Blaj, 2001; Mihai Sofronie, Mitropolitul Andrei Șaguna și Asociațiunea Transilvană (ASTRA), Constanța, 2001. G.D.
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
Mihai Sofronie, Asociațiunea Transilvană (ASTRA), model de organizare culturală până la 1918, Sibiu, 1996; Mihai Sofronie, Aspecte ale activității Asociațiunii Transilvane (ASTRA) până la 1918, Sibiu, 1996; Ștefan Manciulea, Timotei Cipariu și Astra, Blaj, 2001; Mihai Sofronie, Mitropolitul Andrei Șaguna și Asociațiunea Transilvană (ASTRA), Constanța, 2001. G.D.
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
hazardului, București, 1994, 68-73; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995, 191-193; Ulici, Lit. rom., I, 127-130; Dicț. scriit. rom. I, 211-213; Simuț, Critica, 134-137; Micu, Scurtă ist., II, 353-354; Mircea A. Diaconu, Devitalizare și livresc, CL, 1997, 7; Petrescu, Studii transilvane, 186-193; Ioana Bot, Trădarea cuvintelor, București, 1997, 137-142; Ioan Adam, Inelele lui Saturn, București, 1998, 323-348; Liviu Grăsoiu, Efigia poetului, VR, 2001, 7-8; Poantă, Dicț. poeți, 23-27; Petraș, Panorama, 119-121; Adrian Pintescu, Horia Bădescu sau Sentimentul capodoperei, „Poezia”, 2002, 1
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
și corespondență cu Noel Bernard, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Eugen Ionescu, Rodica și Marie-France Ionescu, Vlad Georgescu. Între 1941 și 1945, a fost redactor la „Gazeta Transilvaniei”. A mai colaborat la „Brașovul literar” și la „Noua gazetă transilvană”. C. a avut o familie greu încercată: tatăl său, Valeriu Braniște, a fost întemnițat de autoritățile austro-ungare la Vác și la Seghedin; soțul său, doctorul Nicolae Căliman, care a fost, din 1911, membru al Partidului Național din Ardeal, apoi vicepreședinte
CALIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
62-66; Simuț, Incursiuni, 273-290; Alex. Ștefănescu, [Augustin Buzura], RL, 1995, 23, 1997, 9, 1998, 38, 39, 1999, 24; Gh. Grigurcu, Augustin Buzura sau omul de zăpadă, JL, 1995, 21-24; Petre Isachi, Ioan Lazăr, Anotimpurile romanului, Bacău, 1997, 403-431; Petrescu, Studii transilvane, 90-98; Dicț. analitic, I, 9-10, 331-332, II, 69-71, III, 237-240, IV, 25-28; Glodeanu, Dimensiuni, 67-81; Gabriel Dimisianu, Nici învins, nici învingător, RL, 1999, 39; Dicț. esențial, 121-125; Manolescu, Lista, II, 242-250; Popa, Ist. lit., II, 734-737; Ion Simuț, Augustin Buzura
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
Pentru ziua de astăzi (în colaborare cu Gr. C. Mărcuș și S. Opreanu), Sibiu, 1930; Marii cântăreți: Vas. Alecsandri, Gh. Coșbuc, Grig. Alexandrescu, Sibiu, 1931; Pentru temeiul țării, Sibiu, 1932; Răbojul lui Sf. Petre, București, 1934; Minunea, București, 1936; Asociațiunea transilvană pentru literatura și cultura poporului român (Astra), Sibiu, 1936; Cărturarii români, Sibiu, 1937; Povestiri, București, 1938; Sectarii, București, 1938; Pustnicul și ucenicul său, cu desene de Lena Constante, București, 1938; Licean... odinioară, București, 1939; ed. îngr. și pref. Aurel Sasu
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
am uitat la sat pe diverse fețe. Eu nu știu exact cât a fost experiența ta continuă acolo. În ceea ce mă privește, am locuit permanent în Sâncrai până la 6 ani. Vezi, asta-i prost, avem amândoi experiențe de țărani din Transilvana. Satul acela balcanic pur-sânge nu-l găsim în noi înșine. Apoi am fost țărancă de duminică și de vacanțe. Acum sunt țărancă vara, dacă nu mă fură peisajul congreselor internaționale care, ale naibii, mai toate se țin în august. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
băiat. Logica extraordinară a vieții în care, așa cum spunea biata bunica: „Dragul mere înăinte, nu mere înăpoi”. Promisiunile noastre că ne vom găsi timp să așezăm poveștile una cu alta în măcar o săptămână de libertate într-unul din satele transilvane, cele cu care încep și se termină istoriile e-mailate, nu s-au putut împlini fiindcă am devenit tot mai instituționalizați, poate chiar mai domesticiți. Undeva, derbedeii din noi încep să se odihnească în pace. Ne mai întâlnim uneori pe colina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Era Însoțit doar de două sute de Apărători conduși de căpitanul Oană. Pietro rămăsese În tabăra de la Tudora, unde continuau exercițiile de luptă ale Ordinului scutului și spadei, dar mai ales antrenamentele celor doisprezece luptători aleși pentru misiunea de la Istanbul. Din partea transilvană, Vlad sosise dinspre cetatea Ciceului Însoțit de cincizeci de oșteni ai lui Matei Corvinul. Doar câțiva oameni asistaseră la Întâlnire, restul Înconjurând locul și rămânând nevăzuți. Nimeni nu auzise discuțiile dintre cei doi veri, care se revedeau după mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ducea, pe drumuri ocolite, spre Italia. La nord-est se scurgeau regimentele turcești care Încercaseră să apere Belgradul și fuseseră spulberate de Vlad. Din ultimele vești se Înțelegea că și cetatea Sabac, aproape de hotarul Bosniei, fusese cucerită de oștile maghiare și transilvane conduse de generalul Dracula. Cetatea fusese apărată de un general Încercat al Semilunei, pe nume Mihaloglu. Dacă Mihaloglu cedase, alte mii de oșteni turci năvăleau spre sud, căutând scăpare În trecătorile Balcanilor. La frontiera dunăreană a Țării Românești, lucrurile stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
săgeată cu răvaș. Giuliano o desprinse și Îi Înmână răvașul lui Angelo. Textul era scurt. Avangarda lui Dracula, trei ore galop. Lucrurile se complicau pentru trupele disciplinate ale lui Mihaloglu. Ajutoarele de la Istanbul abia debarcaseră pe coasta Muntenegrului, pe când forțele transilvane comandate de Vlad avansau cu repeziciune spre bariera de netrecut a Apărătorilor. - Allah Ekber!!! se auzi deodată strigătul de luptă al ienicerilor și Întregul dispozitiv al lui Mihaloglu porni la atac. Era o desfășurare de forțe impresionantă. Cinci mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și, la vederea mantiilor albe cu semnul scutului și spadei, cerură să-l Întâlnească pe comandant. Doar zece dintre ei fură lăsați să ajungă În fața lui Angelo. Nici unul nu purta Însemne militare. Erau echipați de luptă, În armuri ale armatei transilvane. Angelo remarcă unul din cavaleri, cu plete negre, căciulă cu panaș, mustață deasă și ochi verzi, scormonitori. - Din câte am auzit, spuse comandantul Apărătorilor, cetatea Sabac a fost cucerită de un grup de oșteni travestiți În ieniceri, printre care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Dacă ai Întrebări, pune-mi-le. Dacă nu, continuă-ți drumul. Dar ascultă cuvintele mele, Vlad, fiul Dragonului! Într-o bună zi, cruzimea ta te va pierde! E alegerea ta dacă acea zi este chiar azi! De pe crestele munților, cavaleria transilvană porni spre Apărători. Vlad tăcea, rumegând cuvintele lui Angelo. Apoi păru a lua o hotărâre, parcă Împotriva voinței lui. Tramise un nou ordin cavalerului din dreapta lui, care porni În Întâmpinarea trupelor. Avansarea oștirii se opri. - Nu sunt aici ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pace și de Întoarcere acasă. Dar, pe măsură ce se apropiaseră de Dunăre, frigul se Întorsese și acum Întregul univers părea Înghețat. Iar În dimineața de 23 februarie, fluviul le apăruse În față ca un uriaș animal adormit sub povara zăpezii. Cercetașii transilvani Încercaseră puterea gheții și ea se dovedise suficient de Închegată pentru trecerea cavaleriei. Trecuseră deja două mii de cavaleri ai regelui Matei Corvinul, iar acum trecea grupul Apărătorilor, În mijlocul cărora se afla căpitanul Oană. Rănitul fusese la un pas de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mare parte incredibil. La malul Dunării, războinicii Bordjighin se opriră. Ajunseseră la ultima frontieră. Mai departe nu aveau nici ordin și nici motive să treacă. Armata lui Vlad avea să Însoțească rănitul mai departe, prin câmpia ungară și prin ținuturile transilvane, până la trecătorile munților Carpați. Iar de acolo, Apărătorii lui Ștefan aveau să-și preia comandantul, pentru a-l duce la Cetatea Sucevei. - Mesager al Cuceritorilor! se auzi vocea unui mongol din ariergarda lui Amir. Alexandru Întoarse privirile și desluși, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
doilea mesaj, venit dinspre Apus. Armata Transilvaniei a intrat sub comanda lui Vlad Dracula. E În marș forțat peste crestele Carpaților. Vlad a ordonat avansarea cavaleriei zi și noapte, fără nici un popas, până la primul contact cu oastea lui Mahomed. Pedestrimea transilvană mărșăluiește și ea fără oprire. Urmează mesaj al lui Vlad către măria sa Ștefan, oriunde ar fi el. Ștefan văzu că, Într-adevăr, În interiorul răvașului se afla o bucată de pergament cu pecetea vărului său. Îl deschise și, pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de pedagogie muzeală, acesta reprezentînd una din ofertele tentante de învățămînt alternativ. Clase de elevi din învățămîntul primar și gimnazial au fost integrate programului, iar în atelierul de creație, copiii deprind cunoștiințe despre tradiții, port, dar și elemente ale culturii transilvane și nu numai. Aceste activități se desfășoară și în colaborare cu Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder" din Sibiu 5. Primul program "MUZEUL CEA MAI BUNĂ ȘCOALĂ DE EDUCAȚIE CULTURALĂ TRADIȚIONALĂ" își propune să intervină educațional în condițiile în care
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
profitabile, investiții în Ungaria, concedii faine (bașca spitalizări) în Austria, insolite inițiative administrative, solidarizare (asociere), inventivitate financiară, totul, firește, în paralel cu Statul, ori în ciuda lui. Cum sună telefonul din Ardeal, cum știu că aud ceva de bine. Aceiași prieteni transilvani care-mi spuneau în marasmul bucureștean din primii ani post ’89 să las naibii ziarele și televizorul, fiindcă „dincolo de Chitila lumea-și vede de-ale ei, nimeni nu are treabă cu vâltoarea politică a Bucureștilor“, mă invită surâzător acum la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pentru o invitație? Că în coregrafie apar trupe-surpriză și premiere surprinzătoare, sau că Mihai Măniuțiu, noul director al Teatrului Național din Cluj, pregătește, între altele, un program mai larg cu întâlniri între literați, actori și lumea culturală, politică și religioasă transilvană? Că-n 5 noiembrie, la vernisajul Ștefan Câlția de la „Galeria posibilă“, era o forfotă amețitoare, cu zeci de persoane, care mai de care mai strălucitor bizară, metafizică și politico-masonică? Și uite că tocmai în acest peisaj de nesaț intelectual, după ce
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de Saint-Germain și-o luase și pe aceea de Rackoczi, sau cel puțin așa Îl identificase ambasadorul lui Frederic al II-lea la Dresda. Iar landgraful de Hesse, În casa căruia, aparent, Saint-Germain murise, spusese că acesta era de origine transilvană și se numea Ragozki. Mai trebuia adăugat că și Comenius Își dedicase Pansofia sa (operă cu iz sigur de rozicrucianism) unui landgraf (ce de landgrafi În povestea asta a noastră) care se numea Ragovsky. Ca ultim tușeu dat mozaicului, scotocind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Transilvania și xe "Banat"Banat - cu cel mai accentuat grad de autonomie, reprezentând În general comunitățile ortodoxe din xe "Sighet"Sighet, xe "Turda"Turda, xe "Arad"Arad -, Uniunea Comunităților de rit occidental (neolog) din xe "Transilvania"Transilvania, ce reprezenta evreimea transilvană reformată - În general cu o pregătire școlară superioarăși cu un nivel material mai ridicat -, având principalele comunități la xe "Cluj"Cluj, xe "Oradea"Oradea, xe "Brașov"Brașov, xe "Arad"Arad și xe "Timișoara"Timișoara -, și Uniunea Comunităților Evreiești din xe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
în mare parte și literară); "Archivul" culegere de documente istorice. O traducere a compendiului de filozofie de W. Krug (3 volume), un manual de metrică și versificație, o gramatică latină pentru licee, disertații istorice ținute la adunările generale ale Asociațiunei Transilvane ș. a. - D-nul Gheorghe Bariț a înființat cea dentîi foaie politică peste Carpați, "Gazeta Transilvaniei", și cea dentîi foaie literară, "Foaia pentru minte, inimă și literatură". Afară de aceea a compus în companie cu Munteanu un dicționar germano-român și a revăzut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
napoleoni de la d. Titu Maiorescu. Cei mai mulți redactori români au trimis și în anul acesta scrierile periodice și jurnalele prin care societatea putea fi în curent cu evenimentele din patrie. Interes pentru "Romînia jună" a mai arătat "Societata academică romînă", "Asociațiunea transilvană pentru cultura și literatura poporului romîn", "Librăria Socec et Comp. ", d-nii: V. Alexandri, A. Pelimon, J. Popescu etc. D. Jos. Jacobsits, m. de orchestră în Iași; a trimis mai multe piese muzicale compuse de d-sa și între altele a avut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trăit veacul și nu mai este cu putință. Căci numai atunci, pe baza autonomiei comunale și județene sau comitatense, românii ar începe alăturea cu ungurii o viață liniștită și proprie, cu deosebire că de aceaste s-ar bucura nu numai transilvanii, ci în mod egal bănățenii, simpaticii crișeni și străvechiul Maramurăș. Așadar idealul românilor din toate părțile Daciei lui Traian este mănținerea unității reale a limbei strămoșești și a bisericei naționale. Este o Dacie ideală aceasta, dar ea se realizază pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]