4,862 matches
-
e arta oficială a sovietelor”. Observație corectă (cu precizarea că futurismul rus, diferit față de cel italian, s-a definit dintru început polemic față de acesta), care lasă a se înțelege faptul că arta de avangardă (futuristă, în cazul de față) este transnațională, în vreme ce alianța ei cu politicul implică determinări locale. Potrivit lui Simion Mioc, „Pe Vinea și colaboratorii săi nu-i șochează relația dintre fascism și futurism, deoarece ei se conduceau după ideea greșită a Faclei: arta e una, politica alta”. Tributar poncifelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
negative pentru economia reală care decurg din aceasta. Ratele consolidate ale profitabilității top 100 semnifică stadiul eficientizării marilor companii românești, cu implicațiile sociale corespunzătoare. De asemenea, topul evidențiază structura proprietății și gradul de implicare în economia românească a marilor companii transnaționale. O precizare este însă necesară: pentru obținerea unor informații care să ofere un tablou deplin consistent al sistemului național de companii se impune ca ponderea energiei informaționale să depășească 97% din total. Fără a avea semnificația unor niveluri de încredere
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
și cu alte state. A fost deosebit de apreciat de conducerea Ministerului pentru calitățile sale de negociator și rezultatele avute. 7. Participări la conferințe internaționale: în cadrul O.N.U. (Comitetul de la Geneva pentru drepturile omului, Comisia O.N.U. pentru societățile transnaționale și Grupul de lucru pentru elaborarea Codului de conduită al acestora), U.N.E.S.C.O. Paris (conferințele generale din 1962, 1966, protecția bunurilor culturale și altele), F.A.O. Roma (conferințele generale 1984 1985), Organizația Meteorologică Mondială (modificarea statului acesteia), U.N.I.D.R.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de urmărire și de promovare a aplicării tratatelor internaționale în domeniul drepturilor omului, Ses. șt. Universitatea Valahia Târgoviște * The formulation of a Code of Conduct on Transnational Corporations, Revue roumaine ďétudes internationales, nr.1/1984, p.37 et suiv. * Societățile transnaționale și exigențele unui Cod de conduită, în Lumea nr.30/1980, p.26 * Românilor de pe alte meleaguri, în Astra Română Timișoara, 2001, p.XXIII D. De o altă factură sunt lucrările elaborate ca jurist diplomat (prin efortul de gândire și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu titlu personal, în cadrul unor conferințe sau reuniuni internaționale ori seminarii; textele în cauză se află în documentele acestora. * Conferințele diplomatice cu plenipotențiari de la Viena pentru codificarea dreptului internațional (Dreptul consular 1963 și Dreptul tratatelor 1986) * Comisia ONU pentru societățile transnaționale (1980-1985) și Grupul ei de lucru care a elaborat Codul de conduită pentru societățile transnaționale * Reuniunea de experți ONU New-York, organizată de UNITAR, referitor la dezvoltarea progresivă a principiilor și normelor dreptului internațional privind noua ordine economică internațională * Conferințele generale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
află în documentele acestora. * Conferințele diplomatice cu plenipotențiari de la Viena pentru codificarea dreptului internațional (Dreptul consular 1963 și Dreptul tratatelor 1986) * Comisia ONU pentru societățile transnaționale (1980-1985) și Grupul ei de lucru care a elaborat Codul de conduită pentru societățile transnaționale * Reuniunea de experți ONU New-York, organizată de UNITAR, referitor la dezvoltarea progresivă a principiilor și normelor dreptului internațional privind noua ordine economică internațională * Conferințele generale UNESCO (în comitetul juridic) Paris (1962 și 1966) * Reuniunile Birourilor Reunite pentru Protecția Proprietății Intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și pentru toate națiunile. Pornind de la constatările bine cunoscute făcute de juriști, economiști, oameni politici, specialiști în relațiile internaționale, în sensul că numărul actorilor vieții internaționale a crescut (în afară de state, fiind prezente numeroase alte subiecte de drept, printre care societățile transnaționale), că statele izolate au de făcut față unor "sfidări" legate de apariția unor probleme noi, pe care, datorită complexității și gravității lor, nu le mai pot rezolva singure, ci numai apelând la un cadru multinațional, se consideră că, în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
literatura de drept internațional, o serie de autori de prestigiu în primul rând profesorul Dominique Carreau au relevat profundele schimbări la care este supus dreptul internațional actual, printre care impactul globalizării asupra unui număr considerabil de probleme, creșterea rolului societăților transnaționale, apariția unor noi subiecte de drept ș.a., ceea face ca dreptul internațional actual să fie considerat mai curând un drept "transnațional", decât un drept "interstatal", în sensul tradițional 3. Autorii care susțin acest punct de vedere enumeră, printre argumentele în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care este supus dreptul internațional actual, printre care impactul globalizării asupra unui număr considerabil de probleme, creșterea rolului societăților transnaționale, apariția unor noi subiecte de drept ș.a., ceea face ca dreptul internațional actual să fie considerat mai curând un drept "transnațional", decât un drept "interstatal", în sensul tradițional 3. Autorii care susțin acest punct de vedere enumeră, printre argumentele în sprijinul unei asemenea reconsiderări a dreptului internațional, noile procese care au loc pe arena mondială, apariția unor noi structuri de autoritate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Unies se sont enfin mobilisées pour combattre ce fléau en adoptant la Stratégie mondiale contre le térrorisme. 1. Unul dintre fenomenele care au bulversat serios statele și comunitatea internațională, adăugînd noi probleme celor deja existente, este cel al terorismului internațional (transnațional după unii autori). El este astăzi una dintre amenințarile cele mai serioase la adresa securitații globale a lumii. Prin proporțiile endemice pe care le-au atins și multiplele forme de manifestare, violența și terorismul provoacă o mare îngrijorare la toate nivelurile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
stabili condițiile de aplicare a Acordului de asistență judiciară în materie penală dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, în cazul tratatului bilateral. În acest fel, i s-au adus acestuia completările necesare, spre răspunde mai bine noilor provocări ale criminalității transnaționale. În legătură cu acesta, a fost inițiată procedura de spunere spre ratificare de către Parlament (Președintele României a emis un decret în acest sens). Există de asemenea, în același sens și documentul Memorandumul de înțelegere între Oficiul Național de prevenire și combaterea spălării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de Comisia Europeană. Pentru perioada 2000-2006 au existat patru astfel de obiective, fiecare fiind finanțat de un singur fond: • Interreg III, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (426 de milioane de euro), promovează cooperarea peste frontiere (măsura A) și transnațională (măsura B) pentru stimularea dezvoltării economice regionale și încurajarea planificării regionale echilibrate. O a treia măsură (C) cofinanțează, de asemenea, cooperarea interregională între partenerii regionali, care nu au o graniță comună, dar care au caracteristici socioeconomice similare și sunt interesați
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
regiuni sub incidența „Obiectivului 1”29. • Cooperarea teritorială europeană este obiectivul finanțat cu doar 2,4% (8.721 de milioane de euro). Obiectivul urmărește să întărească cooperarea transfrontalieră datorită unor inițiative locale și regionale realizate în comun, să consolideze cooperarea transnațională prin acțiuni menite să favorizeze dezvoltarea teritorială integrată și să stimuleze cooperarea interregională, precum și schimbul de experiență. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezintă 37,5% din populația totală a Uniunii Europene)30 trăiesc în zone transfrontaliere. Toate regiunile
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
schimbul de experiență. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezintă 37,5% din populația totală a Uniunii Europene)30 trăiesc în zone transfrontaliere. Toate regiunile și toți cetățenii Uniunii fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare transnațională. După aderarea României la Uniunea Europeană, începând din ianuarie 2007, politica națională pentru crearea de facilități este din ce în ce mai strâns racordată la politicile, principiile, obiectivele și reglementările comunitare în domeniu, Planul Național de Dezvoltare (PND), fiind instrumentul fundamental prin care România va
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
sociale și de protecție a mediului prin strategii comune de dezvoltare durabilă; obiectivul final al cooperării transfrontaliere în Europa este integrarea zonelor divizate de granițele naționale, care se confruntă cu probleme comune, care necesită soluții comune; • crearea și dezvoltarea cooperării transnaționale prin finanțarea rețelelor și acțiunilor care conduc la dezvoltarea teritorială integrată; • creșterea eficienței politicii regionale prin cooperare interregională, schimburi de experiență și acțiuni care presupun realizarea de studii, colectarea de date și monitorizarea și analizarea tendințelor în cadrul Comunității. În cadrul obiectivului
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
regională, „Transport” și „Competitivitate”, precum și cu Programele de dezvoltare rurală din cele două țări. De asemenea, operațiunile prezentate în cadrul acestui domeniu-cheie de intervenție trebuie să ia în considerare principiul durabilității mediului înconjurător în cel mai înalt grad posibil. b) Cooperarea transnațională, în care se încadrează Programul Operațional Spațiul sud-est european, ce are ca obiective: • dezvoltarea rețelelor de cooperare în sectorul IMM-urilor și al inovării; • asigurarea cooperării integrate în domeniul managementului apei (protejarea zonelor de coastă și a resurselor maritime, protejarea
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
sud-est european, ce are ca obiective: • dezvoltarea rețelelor de cooperare în sectorul IMM-urilor și al inovării; • asigurarea cooperării integrate în domeniul managementului apei (protejarea zonelor de coastă și a resurselor maritime, protejarea și administrarea bazinului Dunării); • desfășurarea de activități transnaționale de prevenire a riscurilor naturale și tehnologice. c) Cooperare interregională, în această componentă încadrându-se programele operaționale interregionale: INTERREG IV C, URBACT II, EPSON 2013 și INTERACT II, care au ca principale obiective: • modernizarea serviciilor publice; • permanentizarea procesului de schimb
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
diminuat, în condițiile în care, datorită intensificării fără precedent a relațiilor de schimb la nivel internațional, se asistă la o dotare aproximativ egală a țărilor cu factorii de producție clasici. Totodată, în condițiile globalizării producției, marile întreprinderi (în special, cele transnaționale) nu sunt dependente de resursele dintr-o anumită țară. În același timp, în economia mondială, capitalul financiar circulă liber și este investit în acele țări care oferă cele mai mari beneficii celor care îl posedă. Prin urmare, în ceea ce privește dezvoltarea economică
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
investiții directe și cele în imobilizări financiare care sunt, de fapt, investiții de portofoliu. Prin urmare, investițiile pot fi grupate în două mari categorii: directe (oferă investitorului posibilitatea de a controla modul de folosire a acestor active<footnote I. Bari, „Transnaționalele și investițiile străine directe”, în Tribuna economică, nr. 45 / 2002, p. 67. footnote>); de portofoliu (oferă posibilitatea participării la procesul de luare a deciziilor, dar nu permit exercitarea controlului). Investițiile, privite în general, <footnote În ceea ce privește investițiile externe (străine), acestea mai
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
vectori ai creșterii competitivității economice”, Colecția Biblioteca Economică - Centrul de informare și documentare economică, Academia Română, București, p. 67 Ardelean, S.D., 2007, Lobby pentru lobby, București, p. 2 Atkinson, L., 1982, Economics, the Science of Choice, Irwin Inc. Bari, I., 2002, „Transnaționalele și investițiile străine directe”, Tribuna Economică, nr. 45, p. 67 Băbăiță, I., Șilași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara Băbăiță, I., Imbrescu, I., Anghelina, A., 2008, „De la avantajul compa rativ la teoria avantajului competitiv”, Studia Universitatis, seria
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de cooperare teritorială transfrontalieră - au în vedere dezvoltarea economică și socială în regiuni aflate la granițele interne și externe ale Uniunii Europene (pentru România, există programe de cooperare transfrontalieră cu Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bazinul Mării Negre); Programe de cooperare teritorială transnațională - au în vedere dezvoltarea economică teritorială integrată în diferite domenii de activitate; Programe de cooperare teritorială interregională - au în vedere, în general, cooperarea dintre autoritățile publice pe baza transferului de know-how și „bune practici” dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
sectoare productive, privind dezvoltarea economică, sectoarele emergente, sectorul turistic durabil etc.; formarea profesională pentru a sprijini și susține unitățile economice, în special IMM-urile; sprijinirea noilor companii prin dezvoltarea parteneriatului între noile companii și companiile considerate la nivel național sau transnațional; sprijinirea activităților inovatoare, interregionale și transnaționale, în vederea promovării culturii antreprenoriale; -creșterea productivității muncii în cadrul întreprinderilor românești (POSCCE); respectarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de Uniunea Europeană; consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; stimularea cooperării între instituțiile de cercetare-dezvoltare și
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
emergente, sectorul turistic durabil etc.; formarea profesională pentru a sprijini și susține unitățile economice, în special IMM-urile; sprijinirea noilor companii prin dezvoltarea parteneriatului între noile companii și companiile considerate la nivel național sau transnațional; sprijinirea activităților inovatoare, interregionale și transnaționale, în vederea promovării culturii antreprenoriale; -creșterea productivității muncii în cadrul întreprinderilor românești (POSCCE); respectarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de Uniunea Europeană; consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; stimularea cooperării între instituțiile de cercetare-dezvoltare și inovare și unitățile economice; valorificarea potențialului
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
ciocni atât în țările puternic tehnologizate, cât și la scară planetară, ceea ce poate conduce la așezări și regrupări noi de forțe; c) creșterea sistematică a puterii marilor poli sau centre ale vieții economico-sociale: Statele Unite ale Americii, Japonia, Europa Occidentală, societățile transnaționale, la care s-au adăugat, în ultimii 25 de ani, așa-zișii dragoni sau tigrii asiatici (Coreea de Sud, Hong-Kong, Singapore și Taiwan<footnote Părerile despre evoluțiile economico-sociale ale acestor state sunt împărțite. Unele voci autorizate (P. Krugman, de exemplu) le consideră
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
treilea rând, constructivismul este o perspectivă teoretică a relațiilor internaționale, care se bazează pe fundamente epistemologice, atunci când se iau în discuție rolul identităților naționale și internaționale, înțelegerile normative și cauzale în constituirea intereselor naționale, guvernarea instituțională și construcția noilor regiuni transnaționale teritoriale și nonteritoriale (Onuf, 1989; Wendt, 1992). Pentru a vedea această evoluție, trebuie adăugate unele legături de cooperare (sinergice) între oameni, tendințe și programele de cercetare care au făcut posibilă apariția constructivismului în relațiile internaționale. Astfel, pe acest fond, constructivismul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]