22,945 matches
-
zonei înalte împădurite la cel de versant. Un fenomen natural întâlnit în bazinul Lohan sunt inversiunile termice, care apar pe văi și pe plaiurile înalte. Aceste fenomene iau valori deosebite în perioada rece a anului (iarna) și în etapa de tranziție (primăvara și toamna), producând pe văi, pe lângă brumă, o sporire și o persistență mai îndelungată a umezelii și a ceței. CAPITOLUL VI APELE Rețeaua hidrografică din această parte a Podișului Central Moldovenesc este alcătuită din pâraie scurte, cu excepția arterei principale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ordonatorul unei plăți poate să aspire. Cardul este un instrument personalizat, cu un titular nominalizat, care poate fi utilizat pentru mai multe plăți, efectuate prin disponibilități sau printr-o linie de credit pusă la dispoziție de banca emitentă. Dematerializarea - prin tranziția de la moneda scripturală și la moneda electronică - desprinderea treptată de metalul prețios, personalizarea și implementarea tehnologiilor avansate (electronică și comunicații) sunt principalele direcții în care au evoluat instrumentele de plată. Circuitele de plăți asigură transmiterea instrucțiunilor de plată între instituțiile
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
simțeam stomacul în gât și melcul urcându-mi pe piele, în spuma lui grețoasă, de culoarea șteviei. Numai că nu mai aveam unde să mă ascund de el. David. Îmi era dor de David. Hoașcafacefarmecehoașcafacefarmecehoașcafacefar mece... 9. Ema. Schiță finală. Tranziție spre portret Unde să te duc azi? Femeia Lego. Ți-aduci aminte? Cu picioarele grele, um flate în sandale. Ai intrat pe poarta Muzeului. N-ai chef. Îți înăbuși câte-un hohot de râs. Ai piele de vară. Știi? Din
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și în sud (Podișul Central Moldovenesc) și cuprinde păduri de stejar (Quercus Robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase, ci și prin speciile de fag - Fagus orientalis și Fagus taurica, care vegetează alături de Fagus silvatica. În luncile râurilor Siret, Jijia, Bahlui se întâlnesc pâlcuri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
America, Victor Vascenco înfățișează deplasările starovere din Primorie și China spre America de Nord, via America de Sud, în secolul al XX-lea. Staroverii americani se denumesc ei înșiși sințianțî (din Sințian), harbințî (in Harbin), turceane (din Turcia), rumânî (din România), după aria de tranziție din care provin. În legătură cu originea termenului lipovean sunt vehiculate mai multe ipoteze, iar dintre acestea două au o răspândire mai mare : 1. Ipoteza teiului. Cea mai plauzibilă interpretare îi aparține lui Chirilă F. (1993) care consideră că “termenul de lipoveni
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
obținere a veniturilor pe baza ocupației exercitate la locul de muncă. În funcție de statutul profesional, persoanele sunt încadrate în una din următoarele situații: salariat, patron, lucrător pe cont propriu, membru al unei societăți agricole, membru familial nerenumerat. În contextul procesului de tranziție economică, piața muncii din România a cunoscut transformări importante în ce privește structura principalilor indicatori de forță de muncă. Populația ocupată a avut o tendință generală de scădere, mai ales până în anul 2000. Această evoluție este urmarea schimbărilor petrecute în sfera economică
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nu sunt genii? I-am avea, fiul meu, i-am avea, dacă lumile ar fi mai atente la ceea ce s-ar spune în vers, dar geniul modern nu poate fi mai mult decât sociologic și poezia este o artă a tranziției, în mod pur provizoriu... Și concepția ta despre univers, cum merge? Puțin câte puțin, tată. Dar toată precauția este inutilă; don Avito surprinde la sfârșitul cărților însemnări, hârtii, desene și rămâne perplex. Iar Marina este mamă, săraca, Materia somnoroasă, cea
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Mor... MINISTRUL: Slavă Domnului! JENI: Și dacă se preface? PATROANA: Salvați-mă! JENI: O salvez? MINISTRUL: Nu știu cum e mai bine. JENI: Știți ceva. Dacă am chema salvarea. Ei ar putea s-o salveze sau s-o omoare. Momentul ăsta de tranziție trebuie depășit. MINISTRUL: Ai dreptate. Ar putea măcar s-o ia de-aici. JENI: Alo! Salvarea! Un caz grav... da... nu știu cît de grav... Pare foarte... Ce diagnostic? MINISTRUL: Ce sînt eu să pun diagnostice? Eu sînt doctor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Țesătura dramatică este clădită aici de-a dreptul pe goluri de aer; ceva ireal, șovin și deștept, vulgar, real și, deopotrivă, ireal concură la ridicarea unui edificiu deloc savant, dar suficient de încăpător spre a concura ca "replică" istorică siajul tranziției politice pe care o traversăm în România. Mephisto este indiscutabil "drama" unei comedii care ni se întîmplă tuturor astăzi și pe care, dacă nu o vom putea depăși, s-ar putea transforma într-o tragedie națională. Somnul rațiunii naște monștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Marcel Breslașu: „Ce-i «clasic» azi - a fost cândva «romantic». Doar ce-a fost «strigăt» a rămas «ecou». Ce-i azi «modern» va fi odată «antic». Daca ajunge «vechi»;nici n-a fost «nou»”. Turistul constată că orașul trepidează în tranziție. Parafrazându-l pe scriitorul Jos Vandeloo ar spune:„Anii au trecut vâjâind ca reformele. Ceea ce s-a întâmplat cu opt secole în urmă pare să se fi petrecut ieri,atât de vie și de proaspăta e amintirea”. Orașul s-a
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Mare sau pandurii lui Tudor Vladimirescu împotriva năvălitorilor. Tot din mediul rural a strâns și obiecte autentice de artizant:fiare de călcat,vase de lut,linguri de lemn,un samovoar etc. A devenit și numismat. Are toate monedele și bancnotele tranziției. Un ziarist i a trecut pragul casei și a scris un articol intitulat „Muzeul din apartament”. Acum este din nou mândru. Alături de o pianina clasică are și o pianină electronică.Cânta și la chitară. Intre timp soția s-a resemnat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
dintre ele funcționează pe bază de proiecte, pe de altă parte, pentru că este modalitatea cea mai frecventă de schimbare organizațională, de reformare a organizațiilor, de finanțare a unor idei noi. Pentru România, importanța specială a temei este dată atât de tranziția aparent perpetuă care presupune repere, planificare, proiecte coerente pentru a reduce din incertitudine, din lipsa de planificare, cât și de integrarea în Uniunea Europeană, spațiu organizațional în care finanțarea inițiativelor se face aproape exclusiv pe bază de proiecte, motiv pentru care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Neoinstituționalismul: o schimbare de paradigmă în analiza organizațională”, Revista de Cercetări Sociale, 3/1994. Morgan, G. (1986), Images of Organizations, Sage, Londra. Mullins J.L. (2002), Management and Organizational Behavior, 6th edition, Pearson Education, New-Jersey. Pop, L.M. (2003), Imagini Instituționale ale Tranziției, Editura Polirom, Iași. Proctor, T. (1996), Marketing Management, International Thomson Business Press, Londra. Thompson Jr, A.; Strickland III, A.J.; Gamble, J. (2005), Crafting and Executing Strategy, Mc grow-Hill International Edition/Irwin, New York. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia Organizațiilor și Conducerii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
vezi sucapitolul 6.2 în M. Vlăsceanu, Psihosociologia Organizațiilor și Conducerii, Editura Paideia, București, 1993. Pentru o analiză detaliată a teoriilor instituționaliste/neoinstituționaliste, vezi Scott, W.R., 2004, Instituții și Organizații, Editura Polirom, Iași; Pop, L.M., 2003, Imagini Instituționale ale Tranziției, Editura Polirom, Iași. Acest capitol include referiri la elemente generale din lucrările: Bryson, 2002; Heiyer și Renden, 2004; DFID, 2002; Baum, 1994. Pentru detalii, vezi studiul de caz Wal-Mart. Datele pentru acest studiu de caz au fost oferite de Eusebiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de pe teritoriul comunei Lespezi. - În 1948, C. Martiniuc, cercetând formațiunile sarmațiene dintre Valea Siretului și orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului și a zonei de tranziție spre besarabian. - Studiul cel mai complet al acestui sector din punct de vedere fizico-geografic îl găsim în lucrarea „Valea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului și a zonei de tranziție spre besarabian. - Studiul cel mai complet al acestui sector din punct de vedere fizico-geografic îl găsim în lucrarea „Valea Siretului în sectorul raionului Pașcani și problemele șeii de la Ruginoasa” de Ion Sîrcu (1955). - Date din punct de vedere economic găsim
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sticlă pentru geamuri, prima de acest gen din România, nu ar fi fost distrusă în timpul războiului și după război. V.S. 2.1.5. 1990 -2009, ANUL ANIVERSĂRII A 600 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ A SATULUI HECI. PERIOADA DE TRANZIȚIE. Evenimentele din decembrie 1989, au fost urmărite de lespezeni, ca și de majoritatea românilor, la televizor. Doar câțiva tineri care își făceau serviciul militar în diverse unități din țară au fost participanți direcți în orașele unde au avut loc manifestațiile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și practica consilierilor locali din legislația românească interbelică. Concomitent, sunt constituite consilii ale F.S.N. și în unitățile și instituțiile comunei, cărora li s-au încredințat atribuții de organizare și coordonare specifice fiecărei unități. În perioada 1990-2009, numită și perioada de tranziție, au avut loc numeroase schimbări sociale și economice. Evenimentele din Decembrie 1989, au însemnat nu numai eliminarea lui Nicolae Ceaușescu, ci și a structurilor dictatoriale și de oprimare, caracteristice societății, în care am trăit o jumătate de secol. Noua etapă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
proprietății private, desființarea economiei etatiste și trecerea la economia liberei concurențe. Toate acestea, în loc să ducă la optimizarea energiilor, au produs și o libertate de acțiune prost înțeleasă în societate, lipsă de autoritate, chiar răfuieli arbitrare. Zestrea economică la început de tranziție, era reprezentată în comuna Lespezi, de agricultura cooperatistă (70%), dar și privată. C.A.P. Lespezi, întins în toate satele comunei, s-a desființat în 1992. Cetățenii din comună sau originari din Lespezi și-au recăpătat pământurile cu care fuseseră fortați
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Odată cu desființarea acestor unități, a fost distrusă și baza materială a acestora (înzestrarea tehnică și tehnologică, irigațiile, clădirile etc.). Cu toate acestea, schimbarea a fost necesară în toate domeniile, din cauza crizei care cuprinsese societatea comunistă înainte de 1989. În perioada de tranziție au apărut societăți comerciale și întreprinzători particulari care au avut un rol important asupra economiei, prin efortul concurenței în ridicarea calității prestațiilor de servicii, aprovizionarea cu bunuri de larg consum și a relațiilor dintre producător și consumator. V.S. 2.2
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bovinelor pentru lapte și carne. Asociația Intercooperatistă Lespezi a ajuns în următorii ani de la înființare la 1200 de capete de vaci și junici/an. Se livrau 2800 hl de lapte și 4 tone de carne pe an. În perioada de tranziție, prin lichidarea pripită a C.A.P.-ului și a S.M.A.-ului (1992) s-a renunțat la exploatarea pământului pe suprafețe întinse și a fost distrusă baza tehnică - materială , ajungânduse la o agricultură de subzistență și la suprafețe de pământ
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Siretului și dealurile din jur cu păduri de foioase, la care se adaugă vestigiile istorice și culturale din imediata apropiere. Cel mai important factor care influențează turismul este tot poziția geografică. Poziția de nod rutier permite dezvoltarea unui turism de tranziție între zonele turistice din județele Iași, Suceava, Neamț și Botoșani. Obiectivul istoric - religios și cultural cel mai important este Mănăstirea Probota, care se află la 3 km N de Heci și 15 km de Pașcani, unde se găsesc mormintele lui
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
distribuit gratuit. În anul 1965 a ieșit prima promoție de absolvenți cu opt clase cu examen de absolvire, iar în 1966 prima promoție fără examen de absolvire. După 1989, școala ține pasul cu toate schimbările. Reforma învățământului din perioada de tranziție de la economia socialistă la economia de piață răspândește actul educațional, iar planurile de învățământ, programele și manualele școlare sunt privite creativ. Programele claselor I - VIII au aceleași repere: obiective de referință, activități de învățare, conținuturi și standarde de performanță. Învățământul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nici un fel de poruncă ipocrită. După câte-mi dau eu seama, poți mai degrabă câștiga recunoștința generației următoare dacă-ți continui, nechibzuit, viața asta plină de vicii. „Cariera splendidă“ nu mai prezintă nici un interes. Victime. Victime ale unei perioade de tranziție morală. Asta suntem amândoi. Trebuie să aibă loc undeva revoluția, însă vechea noastră morală rămâne neschimbată în lumea care ne înconjoară și ni se pune de-a curmezișul. Oricât ar vui valurile de la suprafața mării, apa de la fund, departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
acestea să fie considerate elemente de intruziune pentru identitățile sau culturile naționale. CMN-urile sunt dinamice, flexibile, mobile, au un marketing agresiv ceea ce poate apărea ca o provocare la adresa guvernelor țărilor-gazdă suspectate de imobilism, mai ales în state aflate în tranziție politică și economică. Concurarea produselor țărilor-gazdă este considerată, uneori, ca o agresiune, nicidecum ca o afacere. De-abia atunci când valori locale sunt inserate în valorile de import sunt acceptate și produsele sau serviciile de import. Lupta organizațiilor locale cu cele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]