949 matches
-
limbile ergative, de cazul absolutiv, care se opune ergativului. De exemplu 183, în basca substantivul mutil (băiat) preia desinența absolutivului singular -a atît ca subiect al propoziției intranzitive Mutila etorri da (Băiatul a venit), cît și ca obiect al propoziției tranzitive Irakasleak mutila ikusi du (Profesorul a văzut băiatul), în care subiectul capătă desinența ergativă -ak. În funcție de locul modificatorilor: centrifuga/centripeta Lucien Tesnière (Éléments de syntaxe structurale, Klincksieck, Paris, 19591, 1988) propune o alternativă la clasificările existente. El disociază între o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tip indo-european nu se realizează doar prin afixe, ci și printr-o serie de alternante vocalice din rădăcina; 5. există o serie de alternante consonantice cu rol morfologic, spre deosebire de limbile semitice, în care consoanele rămîn neschimbate; 6. subiectul unui verb tranzitiv are același tratament că subiectul unui verb intranzitiv (o situatie diferită apare, de pildă, în limbile caucaziene). Fiecare dintre cele șase trăsături poate apărea și în alte familii de limbi, dar toate laolaltă apar numai în limbile indo-europene; o limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
consonantismul nu este mai sărac în poziție interioară sau finală decît inițială; cuvintele nu încep obligatoriu cu rădăcina; flexiunea se realizează atît prin afixe cît și prin alternante vocalice în radical; alternantele morfologice libere au rol morfologic; subiectul unui verb tranzitiv este tratat la fel că subiectul unui verb intranzitiv. Alte trăsături: rar limbi cu vocale nazale sau distincții tonale care să diferențieze cuvinte (tonul înlocuit prin accent de intensitate în limbile germanice, celtice, romanice); opoziție de sonoritate la oclusive; gen
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
161, 165, 166, 172, 174, 176, 178, 189, 195, 196, 197, 198, 201, 204, 205, 213, 216, 222, 231, 242, 243, 247, 250, 276, 299, 304, ~ auxiliar 88, 90, 118, 205, 210, 212, ~ intranzitiv 94, 95, 139, 141, ~ modal 84, ~ tranzitiv 94, 95, 96, 139, 141, cadraj ~ 98, categorie gramaticala ~a 63, flexiune ~a 55, 68, 92, 93, 174, forma ~a perifrastica 79, morfologia ~ului 118, 158, 166, 195, 201, 248, prefixare ~a 83, sistem ~ romanic 26, 64, 126, 157, sufix
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rei, sau stai pe margine?). Unul dintre cele mai importante aspecte într-o rețea este tranzitivitatea. Dacă îl știi pe X, iar X îl știe pe Y, iar Y te știe pe tine, avem de-a face cu o relație tranzitivă - cei trei oameni implicați formează un triunghi. Unii fac parte din multiple relații tranzitive, alții au prieteni care nu se cunosc între ei, iar potrivit studiilor lui Christakis și Fowler cei din urmă (cu tranzitivitate scăzută) sunt mai de folos
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
este tranzitivitatea. Dacă îl știi pe X, iar X îl știe pe Y, iar Y te știe pe tine, avem de-a face cu o relație tranzitivă - cei trei oameni implicați formează un triunghi. Unii fac parte din multiple relații tranzitive, alții au prieteni care nu se cunosc între ei, iar potrivit studiilor lui Christakis și Fowler cei din urmă (cu tranzitivitate scăzută) sunt mai de folos pentru circulația ideilor și informațiilor în societate. Aceștia tind să fie în contact cu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ca atare numai atât timp cât acesta se menține"48. Ea are la bază configurații ierarhice și desemnează o relație de influențare, fiind prin excelență ireflexivă (purtătorul puterii este întotdeauna distinct de destinatarul puterii), asimetrică (întotdeauna unidirecțional de la purtător la destinatar) și tranzitivă (purtătorul purtătorului puterii este întotdeauna purtător al puterii). Definind capacitatea de a produce efectele dorite, puterea înregistrează diverse forme de manifestare: bogăție materială, forță militară, autoritate civilă, capacitate de influențare a opiniei publice ș.a. "Dintre nenumăratele dorințe ale omului, dorința
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
implică descrierea coordonatelor specifice situației de comunicare vizate: jurnalist, orizonturi ale receptării, direcții tematice, mijloace de semnificare, macro și micro-context, finalități și caracterizarea dinamicii relațiilor structurale și a impactului acestora asupra funcționalității procesului de semnificare. Întrucât limbajul este în esență tranzitiv, vom insista în analiza noastră asupra răspunsurilor, a efectelor pe care le generează publicistica eminesciană la nivelul receptării, precum și asupra legilor de manifestare a limbajului politic ca mijloc de expresie nu doar a raporturilor de forță din sfera politică, ci
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ozonul: el provoacă formarea de atat ROS și LOP indispensabile pentru activarea câtorva mecanisme biochimice, imunologice și farmaceutice reponsabile pentru efectele biologice și terapeutice. Trebuie subliniat că dozele de ozon trebuie să satisfacă inducerea unui stress oxidativ acut, precis și tranzitiv și, în mod evident, o doză prea scăzută sau o doză prea crescută poate fi fie ineficientă (placeboă sau toxică. Generarea subita de H2O2 în plasma și concentrațiile tranzitorii și foarte scăzute de H2O2 în citoplasma înseamnă că H2O2 este
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
conexiuni liniare pe spații cu structura aproape produs. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XV, secția I a Maț. (N.S.), f. 1, 1969, 133-142. 5. VAMANU, Elenă: Despre spații cu structura aproape produs care admit un grup simplu tranzitiv. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XV, secția I a Maț. (N.S.), f. 2, 1969, 423430. 6. VAMANU, Elenă: Spații Riemann dotate cu o structură aproape produs. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XV, secția I
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
8. VAMANU, Elenă: Quasi-conexiuni pe varietăți diferențiabile. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XVI (N.S.), secția I a Maț. (N.S.), 1970, 383-388. 9. VAMANU, Elenă: Despre spații dotate cu o r - π - structura care admit un grup simplu tranzitiv. Studii și Cercetări Matematice, ț. 22, nr. 9, 1970, 1365-1374. 10. VAMANU, Elenă: Automorfisme infinitesimale ale unei r - π - structuri. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XVI, secția I a (N.S.), f. 2, 1970, 377-381. 11. VAMANU, Elenă
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
doi, cînd a avut loc mușcătura sau urmărirea etc. Cînd un lingvist propune asemenea exemple, el o face pentru a prezenta unul sau mai multe fenomene de limbă: "Pisica urmărește șoarecele" va ilustra, de exemplu, ideea că anumite verbe sînt tranzitive sau că există acord între substantiv și determinant etc. Faptul că nu știm despre ce pisică este vorba nu are importanță: în acest caz sînt luate în calcul numai tranzitivitatea verbului sau acordul. 3. Tipuri de context Cotextul Cotextul nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Mi-e rușine cu biroul meu, filmați mai degrabă sala de operațiuni bancare", mărturisi el. Ibid. Una dintre particularitățile verbelor introductive este că multe dintre ele nu desemnează cu adevărat un act de vorbire. Ele nu trebuie nici măcar să fie tranzitive. Pot servi astfel la introducerea discursului direct verbe sau locuțiuni verbale precum "a acuza", "a tuna și a fulgera", "a condamna", "a se mira", "a se indigna", "a-și pierde cumpătul", "a fi furios" etc. Eric de Montgolfier schițează una
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
au scos în evidență că: - abilitatea de a codifica informațiile din mediu vizuo-spațial este superioară celei auditive; - capacitatea de a codifica stimuli este influențată de timpul cât aceștia sunt prezenți (răspund bine la stimuli stabili și mai puțin la cei tranzitivi); - abilitatea de a codifica simultan informații este superioară celei secvențiale; - memoria bazată pe indicii este superioară celei libere (Quill, 1997). Astfel, suportul vizual poate facilita: - organizarea abilităților, activităților (exemplu: orarul clasei pe zile, lista materialelor); - dezvoltarea rutinelor cu caracter funcțional
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Cu toate acestea, articolul lui Katz și Postal lasă deschisă problema descrierii din unghi generativist a expresiilor idiomatice, care, în cercetarea respectivă, sunt delimitate printr-o singură trăsătură (și aceasta aplicabilă doar expresiilor verbale care înglobează în cadrul lor un verb tranzitiv): imposibilitatea pasivizării. 3.2. Cea mai ambițioasă tentativă de a integra expresiile idiomatice în cadrul teoretic al generativismului rămâne aceea întreprinsă de către Uriel Weinreich în 1969. Spre deosebire de Katz și Postal, profesorul de la Columbia University era familiarizat cu cercetările frazeologiei sovietice din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lexicale ale lexemelor: aparțin aceleiași clase lexemele care permit aceleași combinații lexicale sau gramaticale ori lexicale și gramaticale în același timp."260 Asemenea exemple de clase sunt, pentru substantive, "ființele vii", "lucrurile", pentru adjective, "pozitiv" și "negativ", iar pentru verbe "tranzitiv" și "intranzitiv". 4.3.1.2. În cadrul integralismului lingvistic, structurile paradigmatice secundare corespund domeniului tradițional al "formării cuvintelor", pe care Coșeriu l-a reformat în mod fundamental. Caracterul lor "secundar" rezidă în faptul că "un termen primar primește o determinare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
relație propozițională de tipul "A este B". În funcție de particularizările acestei relații, textemele pot fi împărțite în două mari categorii. 5.1. În textemele eventive ("dinamice"/contingente/ ternare), afirmarea predicației prototipice "A este B" conține o trăsătură semantică suplimentară cu caracter "tranzitiv"345. Mai exact, structura "A este B" apare, în cazul textemelor eventive, sub forma "A devine B" sau "A (se) face B". În această categorie de texteme intră, de fapt, majoritatea expresiilor idiomatice de tipul III: a se face luntre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
determinant sau, dimpotrivă, poate rămâne și ea liberă. De altfel, gradul de determinare a beneficiarului ne oferă un prim criteriu de subcategorizare a textemelor eventive. Putem avea, așadar: A. Texteme cu beneficiar determinat (indiferent dacă acesta are caracter reflexiv sau "tranzitiv"): a strica orzul pe gâște, a se face luntre și punte etc. B. Texteme cu beneficiar nedeterminat: a face cu ou și cu oțet (pe cineva) etc. Desigur, nu este exclus ca același referent să ocupe în egală măsură atât
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
etc. Desigur, nu este exclus ca același referent să ocupe în egală măsură atât poziția subiectului (A), cât și pe aceea a beneficiarului (C). Conform acestui criteriu, textemele eventive cu beneficiar determinat se împart în două categorii: a) texteme eventive "tranzitive", în care A este diferit de C: [A ca subiect nedeterminat] strică orzul (B) pe gâște ( C)/ taie frunze ( B) la câini (C)/ face cu ou și cu oțet (B) [pe cineva] (C) etc. b) texteme eventive reflexive, în care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
s-a terminat oferta". (userul "iulian.dronca", http://forum.softpedia.com/lofiversion/ index.php/t138850.html). De altfel, autonomia textemului a traduce în raport cu omonimul său lexematic se verifică prin comportamentul sintactic distinct al celor două unități: chiar dacă ambele forme sunt tranzitive, sensul de dicționar al termenului indică o predilecție pentru construcțiile de tip relațional-instrumental (a traduce în/prin/cu), pe când sensul textemului caragialian manifestă o afinitate pentru construcțiile de tip sociativ (a traduce [împreună] cu). 2.2.2. Dacă în cazul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o alegere și mai nefericită decât diasketice. 342 Richard P. Honeck, A Proverb in Mind, pp. 182-184. 343 Eugeniu Coșeriu, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, pp. 296-297. 344 Idem, "Las solidaridades léxicales". 345 Folosim aici termenul tranzitiv nu în accepțiunea sa gramaticală (din formule precum "verb tranzitiv"), ci în accepțiunea sa etimologică, ce privește capacitatea unui element de a transfera o calitate sau o acțiune dinspre un obiect către altul. 346 Eugeniu Coșeriu, "Las solidaridades léxicales". V.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Honeck, A Proverb in Mind, pp. 182-184. 343 Eugeniu Coșeriu, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, pp. 296-297. 344 Idem, "Las solidaridades léxicales". 345 Folosim aici termenul tranzitiv nu în accepțiunea sa gramaticală (din formule precum "verb tranzitiv"), ci în accepțiunea sa etimologică, ce privește capacitatea unui element de a transfera o calitate sau o acțiune dinspre un obiect către altul. 346 Eugeniu Coșeriu, "Las solidaridades léxicales". V. și infra, IV.1.3.2. 347 Eugeniu Coșeriu, "Sistemul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care rezultă din asumarea responsabilității față de generațiile viitoare 332: 1. Drepturile generațiilor viitoare sunt asemănătoare drepturilor generațiilor actuale întrucât nu există din punct de vedere etic o deosebire esențială între generațiile viitoare și cele actuale. Aceste drepturi și obligații sunt tranzitive chiar în raport cu momentul actual, în sensul că așa cum noi avem obligații față de generația imediat următoare și generația imediat următoare are obligații față de generația care îi succede. Aceste drepturi sunt prezentate în trei forme: - contract extins etern între membrii unei generații
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Și cum s-ar putea reflecta timpul într-o imagine, dacă nu chiar în propria devenire, în forma pe care o desfășoară din el însuși? Însă în conștiința care îl acuză, el e deja trecerea într-un mereu altul, prepoziția tranzitivă, transformarea până în pragul deformării, al opririi în necunoscut. Rămânere pe loc, în nelocul evacuării. Totuși, aici, din lipsă de timp, e loc de întoarcere, de reculegere, la fel cum imaginea oglindită în sfârșit se întoarce în conștiința care se vede
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
analogii și raționamente, dat fiind faptul că un construct metaforic este o unitate de cunoaștere, purtătoare de informație, supus unui proces de acomodare conceptuală și lingvistică, dar și un proces de comunicare. Spre deosebire de metafora poetică, reflexivă, metaforele terminologice au caracter tranzitiv. Se formează în baza unei relații logice. Într-un plan mai general, aceste constructe mentale ar putea fi înțelese ca sisteme de relații de exteriorizare, de transfer (conceptual, semantic, informațional, comunicativ, substanțial). Pot fi grupate în clase, conform unor trăsături
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]