3,642 matches
-
dispar în timp. Diferențele de dezvoltare intelectuală ulterioară au fost puse, de asemenea, diferențelor inițiale între nou-născuți în ceea ce privește gradul de curiozitate și de atenție. La acest nivel, alți factori de risc sunt sexul masculin, temperamentul dificil, greutatea mică și/sau traumele la naștere, nivelul intelectual și predispozițiile genetice pentru psihopatologii. Influențe pozitive exercită o capacitate normală și o stare de sănătate bună. Mediul imediat (microsistemul) Sistemul familial devine universul copilului și fie îl ferește de traume, fie este incapabil să îi
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
dificil, greutatea mică și/sau traumele la naștere, nivelul intelectual și predispozițiile genetice pentru psihopatologii. Influențe pozitive exercită o capacitate normală și o stare de sănătate bună. Mediul imediat (microsistemul) Sistemul familial devine universul copilului și fie îl ferește de traume, fie este incapabil să îi ofere protecție și să îi satisfacă nevoile. Violența domestică sau o atitudine inconstantă din partea părinților poate sta la baza unor mecanisme de autocontrol slab dezvoltate, a reacțiilor impulsive și a tendințelor de a acționa agresiv
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
somatoforme intră simptomele fizice precipitate de factorii de stres psihosocial, conform criteriilor din DSM-IV-TR, pentru punerea diagnosticului de tulburare de conversie, trebuie identificat factorul de stres asociat (poate fi vorba, de exemplu, de un conflict familial, de certuri conjugale, de traume, etc.). Tulburarea apare fie imediat după evenimentul stresant, fie la un interval de timp oarecare. Simptomul sau deficitul nu este produs intenționat, ci este indus de factorii de stres sau de conflicte psihosociale care pot iniția și exacerba starea copilului
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Psychiatry, 172, pp. 200-209. Gillberg, C., & Soderstrom, H., (2003), „Learning disability”, Lancet, 362, pp. 811-821. Goenjian, A.K., Karayan, L., Pynoos, R., Steinberg, A., Najarian, L., Asarnow, J., Ghurabi, M., & Fairbanks, L., (1997), „Outcome of psychotherapy among early adolescents after trauma”, American Journal of Psychiatry, 154, pp. 536-542. Goldstein, A., (1994), Addiction: From biology to drug policy, New York, W.H.Freeman. Gould, S.J., (1981), The mismeasure of man, New York, W. W. Norton. Grados, M., Labuda, M.C., Riddle, M.A, & Walkup, J.
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Chichester, England: Wiley. Horn, M., (1989), Before it's too late: The child guidance movement in the United States, 1922-1945, Philadelphia, Pennsylvania, Temple University Press. Horowitz, K., Weine, S., & Jekel, J., (1995), „PTSD symptoms in urban adolescent girls: Compounded community trauma”, Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, 34, pp. 1353-1361. Hotopf, M., (2002), „Childhood experience of illness as a risk factor for medically unexplained symptoms”, Scandinavian Journal of Psychology, 43, pp. 139-146. Howlin, P., (1987), „Asperger's
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
eds.), Review of child development research (Vol. 4, pp. 187-244), Chicago, University of Chicago Press. Sattler, J., (2002), Assessment of children: Behavioral and clinical applications, a 4-a editie, LaMesa, California, Author. Scheeringa, M.S., & Zeanah, C.H., (1995), „Symptom expression and trauma variables in children under 48 months of age”, Infant Mental Health Journal, 16, pp. 259-270. Scheeringa, M.S., & Zeanah, C.H., (2001), „A relational perspective on PTSD in early childhood”, Journal of Traumatic Stress, 14, pp. 799-815. Schoenwald, S.K., Ward, D.M., Henggeler
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
A.C., (1995), „Conflict between current knowledge about Posttraumatic Stress Disorder and the original conceptual basis, American Journal of Psychiatry, 152, pp. 1705-1713. Yule, W., (1998), „Posttraumatic Stress Disorder in children and its treatment”, in T.W. Miller (Ed.), Children of trauma: Stressful life events and their effects on children and adolescents (pp. 219-243), Madison, Connecticut, International Universities Press. Zeanah, C.H., Boris, N.W., & Larrieu, J.A., (1997), „Infant development and developmental risk: A review of the past 10 years”, Journal of
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
actualitate. Poeții și criticii tineri de atunci îl descoperă și îl impun. O alianță spirituală care, ca și în cazul întâlnirii cu Arghezi, Blaga și Barbu, a funcționat și a dus, în cele din urmă, la renașterea lirismului românesc după trauma realismului socialist. Temele poeziei lui B. sunt acelea ale simbolismului din ramura postbaudelairianului Rollinat, poetul Nevrozelor, pe care, de altfel, autorul român îl citează în mai multe rânduri. Un simbolism negru, decadent, prăbușit într-o astenie generală, sensibil la aspectele
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
la cheremul unor forțe potrivnice, sunt și eroii „schițelor marine din lumea porturilor”. Născuți pentru a suferi, într-o zodie a cumpenei, au parte numai de necazuri, de zbucium, de unde și asceza resemnării. Firi introvertite, ei poartă în sufletul obosit traumele multor înfrângeri (Rătăcit, Cimitirul maritim, Pleca un vapor din port...). Există, ca la însingurații sadovenieni, o taină grea în viața lor, vreun „păcat” săvârșit cine știe cum ori o „întâmplare tristă”, a cărei drojdie le otrăvește fiecare ceas. Își țin cât își
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
lui S. Freud este că: persoana umană este alcătuită din inconștient, subconștient și conștient. Caracteristică pentru versiunea freudiană a inconștientului este existența unui „determinism intrapsihic”. Ego-ul, factor de ordonare, reprezintă o instanță ce poate fi dezechilibrată atât prin cauze psihice (traume afective), cât și prin epuizarea nervoasă sau prin atingeri somatogene (de exemplu boli infecțioase). C. G. Jung (un „dizident” al lui Freud) vorbește despre un elan vital, care se poate îndrepta spre eu (introversiune) sau spre exterior (extroversiune). Dezechilibrul lor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
în cazul pierderii legăturii temporar sau permanent cu, să spunem, o rudă, cât și în cazul pierderii serviciului. Pacienții psihosomatici sunt rău plasați în ce privește rezolvarea eficientă a pierderii obiectului, datorită sentimentului lor labil de autoapreciere, această situație luând forma unei traume narcisice, iar pierderea ca atare nu este depășită. Urmarea poate fi o formă de boală depresivă în care pacientul este dominat de complexul giving up-given up (Engel și Schmale). Depresia poate fi urmată la rândul ei de dezorganizări fizice. Folosind
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Schmale). Depresia poate fi urmată la rândul ei de dezorganizări fizice. Folosind rezultatele lui Engel și Schmale ca punct de plecare, Freyberger (1976 b) citează următorii factori psihodinamici ca fiind caracteristici bolnavilor psihosomatici: 1.Depresie reactivă după pierderea obiectului și trauma narcisică. 2.Elemente de regresiune orală. 3.Apărare împotriva agresiunii. 4.Introspecție insuficientă. Acestea au fost rezumate sub titlul “tulburare a maturizării pregenitale” în scopul de a descrie, ca și alexitimia, factorii ce predispun la boala psihosomatică. Pe baza termenilor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
termenilor “alexitimie” și “tulburare a maturizării pregenitale”, Freyberger a trasat concepția sa privind evoluția psihosomatică, care atribuia următoarele cuvinte cheie pentru titlurile “simptom”, “conflict” și “personalitate”: Simptom 1.Epuizare emoțională. 2.Depresie de epuizare. Conflict 1.Pierdere de obiect. 2.Traumă narcisică. 3.Apărare împotriva agresiunii. Compunerea personalității 1.Slăbiciunea ego-ului, adică introspecția insuficientă, atingerea “încrederii primare”, rezistenta redusă la frustrare, nevoile de dependență crescute, capacitatea foarte limitată de a învăța un nou comportament emoțional. 2.“Vid emoțional” datorat conștientizării reduse
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
persistența senzațiilor dureroase, în absența unui stimul nociv. Caractere comparative ale durerilor somatice și neuropatice Durerea neuropatică, teren de studiu al neurologiei, este polimorfă atât ca etiologie cât și ca aspect. Forme clinice ale durerii neuropatice: - Neurologia (nevralgia) provocată de trauma/iritarea unui nerv periferic, tradusă prin dureri în teritoriul unui singur nerv ± tulburări de motilitate ale mușchilor inervați de acesta; - Distezia - se manifestă ca o senzație spontană de arsura/durere într-o anumită regiune; -Hiperalgezia - se manifestă ca un răspuns
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
emascularea. De aici, între pierderea unui singur molar și pierderea tuturor dinților există o întreagă gamă, nu numai de vătămări organice și funcționale, ci și de reacții psihice la aceste situații diferite. Pierderea dinților din față este trăită ca o traumă narcisistă, deoarece este evidentă și alterează vorbirea. Chiar pierderea unei bucăți de coroană poate da o impresie de neglijență și creează situația că acest accident ar duce la diminuarea stimei celorlalți. Încercarea ca defectul să devină invizibil face să se
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
se ajunge la dificultăți în „încorporarea” protezei, adică în ceea ce privește completa adaptare a pacientului la aceasta. Dificultățile pot duce la intoleranta danturii, pot lua forma senzațiilor de arsură pe buze și gingii, a tulburărilor la înghițit, uscăciunii, alterării gustului, senzației de traumă și atingerii motricității mușchilor maseteri accesorii (Körber; Mellgren; Müller, Fahlbusch). În cazul pacientului edentat sau protezat este necesar ca medicul stomatolog să reușească stabilirea unei relații de lungă durată, în cadrul ei veleitățile de comunicare sunt cele mai solicitate. De asemenea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ar ataca propriile celule, iar creierul ar fi inundat de sinapse inutile. Moartea celulară se produce în 2 modalități: moartea accidentală datorită intervenției factorilor exteriori, și moartea programată, atunci când necesitățile organismului o cer. Moartea accidentală, numită și necroză, se datorează traumelor mecanice și chimice, expunerii la agenți chimici și fizici toxici, inaniție și așa mai departe. Este singura modalitate prin care organismele unicelulare își sfârșesc ciclul vital. Ca urmare, ele sunt practic „nemuritoare”, deoarece în condiții optime nu au motive să
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
era înnăscută. Fusese nevoie de o selecție din peste două sute de operatori până la găsirea unuia cu caracteristici psihice destul de apropiate de ale sale, astfel încît să se poată realiza o comunicare perfectă între ei. Cel puțin zece dintre operatori suferiseră traume permanente ale creierului după ce intraseră în contact direct cu mintea lui Rim. Își amintea perfect ce simțise când aflase acest lucru și nu dorea să mai retrăiască asemenea momente. Era ciudat, dar și profund omenesc. Semenii săi erau mult mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ceva scurt și aceștia plecară, lăsîndu-l de strajă în fața camerei lui Xtyn. " Îmi amintesc bine de momentul în care în mintea mea s-au amestecat memoriile lui Johansson și ale Oksanei Bint. Multă vreme m-am simțit pierdută. Poate tocmai trauma asta mă face să văd atât de diferit țelul spre care trebuie să ne îndreptăm." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 35. XTYN STĂTEA AȘEZAT pe o piatră și picioarele i se afundaseră într-un soi de vegetație
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
un nonapeptid sintetizat de neuroni hipotalamici, localizați în nucleii supraoptici și paraventriculari, apoi transportat în hipofiza posterioară și eliberat la depolarizările axonilor din nucleii respectivi. Eliberarea ADH-ului este modulată de o multitudine de factori și situații, printre care durerea, traumele, stresul, anestezicele, nicotina, morfina, angiotensina. Etanolul și ANF-ul inhibă eliberarea de ADH și produc eliminarea unor cantități mari de urină diluată. Dar factorul esențial ce controlează eliberarea de ADH este osmolaritatea plasmatică. Când osmolaritatea plasmatică crește, un grup de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
specificul muncii, limba, tradițiile și obiceiurile prin care comunitatea transmite generațiilor următoare această zestre colectivă. Identitatea etnică și identitatea națională sunt forme ale identității colective, alături de identitatea de gen sau cea religioasă. A devenit cunoscut în ultimii ani, conceptul de traumă culturală (Sztompka, 2000, Eyerman, 2001), care oferă un cadru explicativ pentru emergența unor noi identități colective în perioade de criză socială. Consider că schimbările antrenate în cadrul comunităților rurale românești de colectivizarea agriculturii și tot ceea ce a urmat după aceea, se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oferă un cadru explicativ pentru emergența unor noi identități colective în perioade de criză socială. Consider că schimbările antrenate în cadrul comunităților rurale românești de colectivizarea agriculturii și tot ceea ce a urmat după aceea, se încadrează în acest cadru explicativ al traumei culturale, pentru că au avut un impact atât de puternic încât sunt imposibil de șters din memoria colectivă. Aplicând definiția lui Sztompka, trauma culturală apare când Contextul normativ și cognitiv al vieții umane și al acțiunilor sociale își pierde omogenitatea, coerența
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
românești de colectivizarea agriculturii și tot ceea ce a urmat după aceea, se încadrează în acest cadru explicativ al traumei culturale, pentru că au avut un impact atât de puternic încât sunt imposibil de șters din memoria colectivă. Aplicând definiția lui Sztompka, trauma culturală apare când Contextul normativ și cognitiv al vieții umane și al acțiunilor sociale își pierde omogenitatea, coerența și stabilitatea (Sztompka, 2000) Sau, după un alt autor, atunci când membri unei comunități sunt supuși unui eveniment cu conotații istorice deosebite, care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
îi schimbă identitatea într-un mod fundamental și irevocabil (Alexander, 2004 în Eyerman, 2004) Caracteristicile generale ale conceptului (Eyerman, 2004: 160) sunt aplicabile situației României: a determinat o pierdere dramatică a sensului și a identității, o ruptură în țesutul social. Trauma nu trebuie neapărat resimțită de către toți membrii comunității respective, sau în mod direct de către ei. Comunismul a creat în România o astfel de destructurare a contextului normativ și cultural. Regăsim, de asemenea și alte caracteristici ale traumei culturale, în anii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în țesutul social. Trauma nu trebuie neapărat resimțită de către toți membrii comunității respective, sau în mod direct de către ei. Comunismul a creat în România o astfel de destructurare a contextului normativ și cultural. Regăsim, de asemenea și alte caracteristici ale traumei culturale, în anii comunismului și cei imediat următori: climatul de anxietate, insecuritate și nesiguranță; sindromul de neîncredere în oameni și în instituții, dezorienatrea privind identitatea colectivă (din acei ani datează grava deteriorare a identității colective țărănești); generalizarea sentimentelor de pesimism
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]